Directii metodologice ale cercetarii infractiunilor de fals

Directii metodologice ale
cercetarii infractiunilor de fals

Cercetarea in cazul infractiunilor de fals trebuie sa lamureasca o serie de probleme, intre care pot fi mentionate urmatoarele:

A. Inscrisurile, valorile, moneda, contrafacute sau falsificate, natura si destinatia lor. In scopul lamuririi acestei probleme trebuie sa se stabileasca, in raport cu natura fapte , care au fost valorile, instrumentele, inscrisurile care au facut obiectul activitatii ilicite si daca ele fac parte din categoria celor susceptibile de a produce consecinte juridice, cum ar fi:

moneda metalica sau de hartie ori alte titluri emise de Banca Nationala a Romaniei;

titlurile de credit public, respectiv acele documente ce exprima drepturile persoanelor care si-au pus la dispozitia statului anumite mijloace banesti;

cecurile, adica documentele prin care posesorul unui cont da dispozitie sa se plateasca o anumita suma de bani unei alte persoane fizice sau juridice;

titlurile de orice fel pentru efectuarea platilor, emise de institutia bancara ori de alte institutii de credit;

timbrele, timbrele fiscale, timbrele juridice;

marcile postale, plicurile si cartile postale;

biletele ori foile de calatorie sau de transport atat pentru persoane, cat si pentru marfuri cu mijloace de transport auto, navale, aeriene sau C.F.R.;

cupoanele raspuns international (mijloace de plata a scrisorilor trimise in strainatate);

sigiliile reprezentand inscriptii, efigii sau embleme care se aplica pe un act oficial ca dovada a autenticitatii lui, sau pe ceara rosie ori pe alte materiale termo-plastice, pentru sigilarea unui obiect in scopul evitarii desfacerii acestuia de catre persoane neautorizate;

stampilele reprezentand un desen in relief, care se aplica pe inscrisuri sau pe marfuri pentru a atesta valabilitatea, calitatea sau provenienta acestora;

apartenenta instrumentelor de marcat, stampilelor si sigiliilor, la una din organizatiile prevazute in art. 145 Cod penal;

daca inscrisurile fac parte din categoria inscrisurilor oficiale in intelesul legii penale, respectiv daca au emanat sau au fost inregistrate la o organizatie din cele prevazute in art. 145 Cod penal. Asemenea inscrisuri sunt: certificatele, autorizatiile administrative, livretele militare, diplomele de studii, actele de stare civila, buletinele de identitate, pasapoartele, libretele C.E.C., citatiile, delegatiile, ordinele de serviciu, facturile de expeditie, registrele, fisele de pontaj, procesele verbale, foile de depunere si de restituire C.E.C., actele care contin conventii ale partilor confirmate de un organ al statului anume investit.

inscrisurile sub semnatura privata (acte de vanzare, chitante, contracte de inchiriere, titluri de credit, acte care atesta operatiuni comerciale). Cu privire la acestea, trebuie stabilit daca sunt prevazute cu semnatura si datate, intrucat in caz contrar nu sunt de natura sa produca consecinte juridice si ca atare nu pot constitui obiect material al infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata.

B. Activitatea ilicita desfasurata, metodele si mijloacele folosite in acest scop. Activitatea ilicita trebuie stabilita selectiv de la caz la caz in raport cu natura infractiunii savarsite, urmarindu-se daca este vorba de:

a) contrafacere, adica de confectionarea, producerea sau imitarea de mijloace de plata, timbre, valori, instrumente sau materiale necesare falsificarii altor titluri, sigilii, stampile, instrumente de marcare, inscrisuri oficiale.

b) alterare, ce vizeaza in principal modificarea aspectului exterior si este caracteristica falsului de monede, timbre, valori, titluri, stampile, sigilii. In cazul falsului de monede metalice, alterarea consta din modificarea greutatii sau compozitiei acestora, precum si a aspectului exterior, iar in cazul monedelor de hartie, alterarea vizeaza doar schimbarea aspectului exterior.

De asemenea, este necesar sa se stabileasca daca alterarea a fost realizata cu scopul de a mari valoarea monedei, timbrului, titlului sau daca a fost facuta pentru a reda aspectul initial, de exemplu al unor bilete sau foi de transport in scopul refolosirii acestora.

c) detinere ce poate consta in primirea si pastrarea o perioada de timp a unor monede sau valori falsificate, a unor instrumente sau materiale menite sa serveasca la falsificarea valorilor;

d) punere in circulatie de monede, timbre, titluri sau alte valori, prin cumpararea unor valori, vanzarea unor titluri sau predarea acestora in vederea schimbului;

e) fabricare, respectiv producere in orice mod de instrumente sau de materiale care sa serveasca la falsificarea de valori sau titluri;

f) folosire de instrumente false, cum sunt de exemplu sigiliile sau stampilele falsificate, ori folosirea fara drept a unor instrumente autentice.

In cazul infractiunilor de fals in inscrisuri sub semnatura privata, folosirea actului falsificat se poate face in orice mod insa trebuie sa se stabileasca daca prin aceasta s-a urmarit producerea de consecinte juridice sau altfel spus, daca inscrisul are un continut cu relevanta juridica. De asemenea, trebuie sa se stabileasca daca actiunea de falsificare a fost continuata si de folosirea actului fals. In caz contrar, fapta nu mai cade sub incidenta legii penale, putand fi considerata cel mult o tentativa, daca actiunea de folosire a fost impiedicata de motive independente de vointa faptuitorului.

g) incredintarea spre folosire de catre o alta persoana a unui inscris sub semnatura privata;

h) atestarea in inscrisurile oficiale a unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului, ca activitate specifica infractiunii de fals intelectual. Se impune deci a se lamuri care sunt faptele si imprejurarile mentionate in inscris si confirmate in mod mincinos de catre functionar cu prilejul intocmirii acestuia. O astfel de stare de fapt o reprezinta de exemplu, inscrierea in foaia de parcurs a unui numar mai mare de kilometri decat cei parcursi in realitate;

i) omisiunea cu stiinta de a inscrie in actul oficial, a unor date sau imprejurari (activitatea este de asemenea caracteristica infractiunii de fals intelectual);

j) declararea necorespunzatoare adevarului, facuta unei organizatii din cele prevazute in art. 145 Cod penal. Cercetarea trebuie sa stabileasca daca prin aceasta s-a urmarit producerea de consecinte juridice pentru sine sau pentru altul;

k) prezentarea sub o identitate falsa in fata uneia din organizatiile prevazute in art. 145 Cod penal, sau atribuirea unei asemenea identitati unei alte persoane. Cercetarea va stabili in mod necesar daca prin aceasta s-a realizat inducerea sau mentinerea in eroare a uneia din organizatiile mentionate, in vederea producerii unei consecinte juridice pentru sine sau pentru altul;

l) incredintarea unui inscris care serveste pentru dovedirea starii civile ori pentru legitimare sau identificare spre a fi folosit fara drept;

m) folosirea fara drept a emblemei sau denumirii de "Crucea Rosie" ori a unei embleme sau denumiri asimilate acesteia.

Deosebit de importanta pentru caracterizarea corecta a activitatii ilicite desfasurate, este stabilirea metodelor si a mijloacelor folosite cu ocazia falsificarii. In acest sens se impune a se constata daca este vorba de baterea sau modificarea continutului ori aspectului exterior al monedei, confectionarea sau adaptarea unor instrumente in vederea utilizarii lor la autentificare, imitarea scrisului, executarea unor adaugiri, stersaturi, retusari de litere, cifre sau transformari de cuvinte. In functie de metodele si procedeele folosite pentru realizarea falsului, trebuie sa se determine si mijloacele utilizate de faptuitor pentru punerea in executare a actiunii de falsificare.

C. Participantii la savarsirea infractiunii

Cu privire la faptuitori trebuie sa se stabileasca numarul lor, calitatea si contributia fiecaruia la savarsirea infractiunii.

In cazul falsului material in inscrisuri oficiale si a falsului intelectual trebuie stabilit daca faptuitorii aveau calitatea de functionari sau alti salariati si daca au savarsit fapta in exercitarea atributiunilor de serviciu.

D. Forma de vinovatie

Infractiunile de fals fiind savarsite cu intentie, se impune a se stabili existenta acestui element al laturii subiective. In acest sens este necesar sa se determine scopul avut in vedere la savarsirea infractiunii. Aceasta, cu atat mai mult, cu cat de exemplu, in cazul falsului intelectual si a falsului in declaratii, fapta savarsita din culpa nu constituie infractiune. In primul caz, ar putea fi vorba cel mult de infractiunea de neglijenta in serviciu daca sunt indeplinite cerintele legale ale acesteia. In cel de-al doilea caz, daca se stabileste ca faptuitorul nu a actionat in virtutea producerii unei consecinte juridice pentru el sau pentru altul, fapta nu poate fi retinuta ca infractiune.

La infractiunile de punere in circulatie de monede, titluri de credit public, titluri de orice fel pentru efectuarea platilor, timbre, marci, bilete de calatorie, trebuie stabilit daca faptuitorul cunostea ca acestea sunt false. De asemenea, in eventualitatea in care infractiunile au fost savarsite de mai multi faptuitori, este necesar sa se stabileasca daca vreunul dintre autori a fost pus in eroare in legatura cu contributia sa, intrucat fata de acesta se vor aplica dispozitiile referitoare la participatia improprie.

E. Locul si timpul savarsirii infractiunii

Locul si timpul savarsirii faptei nu au relevanta pentru existenta infractiunilor de fals, dar stabilirea acestora, mai ales in cazul falsului de monede, timbre sau de alte valori, a detinerii de instrumente in vederea falsificarii de valori, a falsului material in inscrisuri oficiale si a falsificarii instrumentelor oficiale, va contribui la lamurirea unor probleme privind:

- autorii faptei;

- obiectele falsificate si cantitatea acestora;

- mijloacele tehnice utilizate la falsificare si procedeele aplicate;

- eventualii martori oculari care pot da relatii despre imprejurarile in care a fost comisa fapta.

Stabilirea urmarilor efective ale faptei prezinta relevanta atat in privinta demonstrarii existentei infractiunii, cat si pentru incadrarea juridica a faptei.

F. Natura consecintelor produse ori pe cale a se produce ca urmare a falsului. La infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, se va stabili daca urmarea faptei consta doar in starea de pericol care se creeaza pentru respectivele valori, situatie in care fapta se incadreaza in prevederile alin. 1 si 2 ale art. 282 Cod penal, sau de o paguba importanta care s-a produs sau s-ar fi putut produce sistemului financiar, caz in care se va retine infractiunea in forma agravata, prevazuta de art. 282 alin . 3 Cod penal.

In cazul infractiunilor de fals material in inscrisuri oficiale, fals in inscrisuri sub semnatura privata, uz de fals, fals in declaratii sau fals privind identitatea, existenta faptei este legata de posibilitatea producerii sau de producerea efectiva a unor consecinte juridice.

In atentia cercetarii trebuie sa stea si stabilirea celorlalte consecinte care nu sunt prevazute in mod expres de lege, dar care se produc prin savarsirea infractiunii. De exemplu, cercetarea infractiunii de fals de monede sau de alte valori va trebui sa stabileasca si valoarea pagubei produse prin falsificare si punere in circulatie a unor astfel de valori.

G. Existenta concursului intre infractiunile de fals si alte infractiuni. O mare parte din infractiunile de fals se savarsesc de regula in concurs cu infractiunile de inselaciune, delapidare, dare si luare de mita, abuz in serviciu, denuntare calomnioasa, trecerea frauduloasa a frontierei. Stabilirea concursului de infractiuni se impune pentru extinderea cercetarilor asupra altor fapte, precum si pentru individualizarea cat mai exacta a raspunderii penale a faptuitorului.

H. Persoanele fizice sau juridice pagubite prin savarsirea infractiunilor.

I. Conditiile si imprejurarile care au favorizat comiterea infractiunilor de fals. Stabilirea conditiilor si imprejurarilor care au favorizat savarsirea infractiunilor de fals are relevanta atat pentru individualizarea pedepsei, cat si pentru luarea masurilor de prevenire si combatere a unor astfel de fapte.