ETAPA DEZBATERILOR

ETAPA DEZBATERILOR

1. Sedinta de judecata

Dezbaterea cauzei in sedinta publica reprezinta cea de a doua etapa a procesului civil.

In aceasta etapa a procesului civil, un rol important revine revine completului de judecata, prezidat, de regula de judecatorul desemnat, dupa caz, de presedintele instantei sau al sectiei. Sedinta de judecata este condusa de presedinte care exercita politia sedintei, putand lua masurile necesare pentru pastrarea ordinii si bunei-cuviinte.

2. Principalele momente in desfasurarea judecatii

Deschiderea sedintei de judecata se face de presedintele completului de judecata. Pricinile se judeca in ordinea stabilita pe lista afisata, avand prioritate cele urgente, ramase in divergenta (atr.125alin.2C.proc.civ.) si cele amanate din lipsa de timp (art.157C.proc.civ.).

Inainte de inceperea dezbaterilor, partile pot solicita amanarea pricinilor care nu pot fi judecate, daca aceste cereri nu provoaca dezbateri (art.126C.proc.civ.).

Inainte de a se intra in dezbateri, instanta are obligatia de a incerca stingerea conflictului de drepturi prin impacarea partilor.

Un moment procesual important il constituie sustinerea cauzei de catre parti, scop in care instanta va da mai intai cuvantul reclamantului, apoi paratului.

In desfasurarea acestei etape a procesului civil, un moment esential il constituie prima zi de infatisare. Prima zi de infatisare este termenul la care partile legal citate, pot pune concluzii (art.134C.proc.civ.). A pune concluzii in sensul art.134, nu inseamna a pune efectiv concluzii, ci a avea posibilitatea sa se puna concluzii, ceea ce inseamna ca aceasta cerinta este indeplinita chiar in lipsa partii legal citata. Din punct de vedere procedural, prima zi de infatisare prezinta importanta deosebita, deoarece pana in acest moment se pot exercita anumite drepturi procedurale si pot interveni modificari in structura actiunii civile. Astfel, din punct de vedere probatoriu, pana la aceasta data partile pot pronune probe, daca nu au propus prin cererea de chemare in judecata sau prin intampinare, sub sanctiunea decaderii. Pana la prima zi de infatisare pot fi admise cereri de modificare a actiunii, ulterior acestui termen admiterea cererii este conditionata de consimtamantul paratului. De asemenea, in anumite situatii, cadrul procesual poate fi largit numai pana la acest termen.

Cand instanta apreciaza ca au fost lamurite toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei declara inchiderea dezbaterilor, urmand a se retrage pentru deliberare.

3.Exceptiile procesuale reglementate de Codul de procedura civila si caracteristicile acestora

Exceptiile procesuale se clasifica dupa mai multe criterii .

Dupa obiectul lor exceptiile procesuale sunt exceptii de procedura si exceptii de fond. Aceasta clasificare este consacrata in art. 137 C.proc.civ..

Exceptiile de procedura au in vedere incalcarea regulilor de procedura referitoare la compunerea instantelor si competenta de judecata a acestora. Fac parte din aceasta categorie spre exemplu exceptia de incompatibilitate, abtinere, recuzare, necompetenta, exceptia de conexitate, etc.

Exceptiile de fond au in vedere lipsuri referitoare la exercitiul dreptului la actiune. Sunt exceptii de fond exceptia de prematuritate, a lipsei de interes, exceptia lipsei de calitate procesuala sau de capacitate procesuala, prescriptia dreptului de a obtine condamnarea paratului, exceptia autoritatii lucrului judecat, exceptia imunitatii de jurisdictie, exceptia privind caracterul subsidiar al actiunii in constantare a actiunii fata de actiunea in realizare. Exceptia de fond se aseamana cu exceptia de procedura sub raportul terenului pe care se plaseaza dezbaterile, deoarece partea care invoca exceptia nu contrazice dreptul ce face obiectul judecatii, dar nici nu-l recunoaste, altfel spus invocarea exceptiei nu pune in discutie fondul dreptului.

Dupa efectul procedural pe care tind sa-l realize, exceptiile procesuale se

clasifica in exceptii dilatorii si exceptii peremptorii.

Exceptiile dilatorii sunt acelea care determina doar o amanare a solutionarii cauzei. Fac parte din aceasta categorie spre exemplu exceptia de incompatibilitate, exceptia de recuzare, exceptia lipsei de citare, etc.

Exceptiile peremptorii sau dirimate sunt acele exceptii care tind la impiedicarea judecatii pe fond. Se include in aceasta categorie exceptia puterii lucrului judecat, lipsei calitatii sau a capacitatii procesuale, perimarea, etc.

Dupa caracterul imperativ sau dispozitiv al normei incalcate exceptiile pot fi

absolute si relative.

Exceptiile absolute privesc incalcarea unor norme juridice de ordine publica. Acestea pot fi invocate de orice parte interesata, de procuror sau de instanta

din oficiu in orice faza a procesului.

Exceptiile relative privesc incalcarea unor norme dispozitive, putand fi invocate numai de partea interesata si numai intr-un anumit termen, de regula, la prima zi de infatisare sau la primul termen urmator termenului la care s-a savarsit neregularitatea procedurala.

Solutionarea exceptiilor procesuale-a se vedea art. 137 alin 1 C.proc.civ.