EVOLUTII LEGISLATIVE SI FUNCTIONALE PE LINIA PREVENIRII SI COMBATERII OPERATIUNILOR DE SPALARE A BANILOR

EVOLUTII LEGISLATIVE SI FUNCTIONALE PE LINIA PREVENIRII SI COMBATERII OPERATIUNILOR DE SPALARE A BANILOR

Fenomenul de spalare a banilor a cunoscut o evolutie ascendenta in ultimii ani, fapt ce a determinat Parlamentul Romaniei sa elaboreze un cadru legislativ adecvat, care sa protejeze statul roman si economia nationala impotriva consecintelor negative ale manifestarilor criminalitatii organizate. De asemenea, s-a urmarit permanent, ca fiind un obiectiv major al perioadei pe care o traversam, necesitatea euroconformizarii prevederilor legale din acest domeniu, acestea cunoscand o evolutie accentuata in ultima perioada de timp.

1. Evolutia cadrului legislativ din Romania

Fenomenul de spalare a banilor, asa cum s-a mai aratat, a cunoscut o evolutie ascendenta in ultimii ani, fapt ce a determinat Parlamentul Romaniei sa elaboreze un cadru legislativ adecvat, care sa protejeze statul roman si economia nationala impotriva consecintelor negative ale manifestarilor criminalitatii organizate.

Dinamica acestui fenomen infractional, atat in tara noastra dar si pe plan international, precum si necesitatea euroconformizarii prevederilor Legii nr. 21/1999, au determinat Parlamentul Romaniei sa adopte Legea nr. 656/07.12002, pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor.

Aceasta lege, a fost modificata de Legea nr. 230/13.07.2005, si OUG nr. 135/29.09.2005, urmarindu-se armonizarea dispozitiilor legii cu prevederile Directivei Europene nr. 97/2001/CE a Parlamentului European si a Consiliului Europei, referitoare la prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor si cu prevederile celor 40 de Recomandari elaborate de Grupul de Actiune Financiara Internationala, modificate in iunie 2003, cele 9 Recomandari Speciale GAFI privind finantarea terorismului, precum si cu recomandarile facute cu ocazia celui de al doilea Raport de evaluare a Romaniei de catre grupul MONEYVAL din cadrul Consiliului Europei.

Aceste recomandari acopera deopotriva sistemul justitiei penale si al aplicarii legii, sistemul financiar-bancar si non-financiar, precum si colaborarea internationala in domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor.

Avand in vedere necesitatea intensificarii luptei impotriva fenomenului spalarii banilor, al combaterii criminalitatii organizate si finantarii terorismului, precum si a adaptarii mijloacelor si metodelor de actiune la dinamica si evolutiile structurale ale manifestarilor acestor fenomene, a fost elaborat un pachet de legi cuprinzand dispozitii speciale, care sunt complementare celor prevazute de Legea nr. 656/2004. Aceste legi sunt Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, Legea nr. 143/2000 pentru combaterea traficului de stupefiante, Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, Legea nr. 571/2003, privind Codul Fiscal, Legea nr. 241/2005, pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, Legea nr. 31/1990 a societatilor comerciale (republicata), Legea nr. 82/1991 - legea contabilitatii(republicata), Legea nr. 141/1997 privind Codul Vamal al Romaniei,

Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate si, in special, Legea nr. 508/2004 privind infiintarea in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, modificata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 7/2005 si Legea nr. 535/25.11.2004 privind prevenirea si combaterea terorismului.

La data de 18.11.2003, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr.485 pentru modificarea si completarea Legii bancare nr.58/1998, prin care s-a introdus art.37 care prevede ca '' in cauzele penale, la solicitarea scrisa a procurorului sau a instantei judecatoresti ori, dupa caz, a organelor de cercetare penala, cu autorizarea procurorului, bancile vor furniza informatii de natura secretului profesional.

Conform prevederilor art. 209 al.3 Cod Proc. Pen., asa cum a fost modificat prin Legea nr. 169 din 2002, privind modificarea Codului Penal si a Codului de Procedura Penala, in cauzele de spalare a banilor, urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de catre procuror.

In scopul punerii in aplicare a prevederilor Legii nr. 656/2002, ale Legii nr. 508/2004, precum si pentru solutionarea in termen a dosarelor penale in care se efectueaza cercetari pentru savarsirea infractiunii de spalare a banilor, procurorul in baza art. 217 alin. 4 Cod Proc. Pen., poate dispune in baza unei rezolutii motivate sau in baza unei ordonante, in functie de cazul respectiv, efectuarea de acte de cercetare penala de catre ofiterii de politie judiciara, anume desemnati sa efectueze cercetari penale in cauze privind infractiuni de spalare de bani.

De asemenea, in domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor au fost adoptate si o serie de acte normative cu caracter secundar ce vizeaza in principal implementarea dispozitiilor Legii nr. 656/2002 dupa cum urmeaza :

- Norma 3 din 26.02002 a Bancii Nationale a Romaniei privind standardele de cunoastere a clientelei;

- Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1250/6 din 209.2003 privind procedura transmiterii de catre banci-persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale bancilor - persoane juridice straine a informatiilor referitoare la conturile deschise si/sau inchise de titularii acestora;

- Regulamentul nr. 11/28.09.2005 al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare privind prevenirea si combaterea spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism prin intermediul pietei de capital.

Evolutiile institutionale din Romania

In plan institutional, Romania a adoptat o serie de masuri menite sa responsabilizeze institutiile cu atributiuni de aplicare a legii in domeniul prevenirii si combaterii criminalitatii economico-financiare.

Infiintat in anul 1999, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor functioneaza, conform art.19 al.1 din Legea 656/2002, pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, ca organ de specialitate in subordinea Guvernului.

Oficiul are ca obiect de activitate, prevenirea si combaterea spalarii banilor, scop in care primeste, analizeaza si prelucreaza informatii financiare, iar cand constata existenta unor indicii temeinice de spalare a banilor sesizeaza Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, respectiv Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

Acest oficiul este condus de un presedinte cu rang de secretar de stat, numit de Guvern, din randul membrilor Plenului Oficiului. Plenul constituie structura deliberativa si de decizie, membrii acestuia fiind numiti in functie, pe o perioada de 5 ani prin hotarare a Guvernului. In exercitarea atributiilor sale, Plenul Oficiului adopta decizii cu votul majoritatii membrilor acestuia.

Plenul este alcatuit din 7 (sapte) membrii, reprezentanti ai Ministerului Justitiei, Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Finantelor Publice, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Bancii Nationale a Romaniei, Curtii de Conturi a Romaniei si a Asociatiei Romane a Bancilor.

Pe langa activitatea de prevenire si combatere a spalarii banilor, Oficiul are si rolul de a sprijini depistarea si stoparea fluxurilor financiare, care finanteaza terorismul si actele de terorism, scop in care prelucreaza si analizeaza informatiile primite de la entitatile raportoare prevazute la art. 8 din Legea 656/200

Pentru indeplinirea in bune conditii a scopului sau, Oficiul poate solicita oricarei institutii competente informatii care sunt coroborate cu cele din baza proprie de date pentru clasificarea suspiciunilor privind spalarea banilor.

Oficiul colaboreaza cu institutiile responsabile cu aplicarea legii in domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor, coopereaza si efectueaza schimburi de informatii cu institutiile similare din strainatate, cat si cu organismele internationale, europene si regionale care au atributiuni in aceasta materie.

Prin HG nr.76/2001 a fost infiintat Comitetul National de Prevenire a Criminalitii, ca organism interministerial sub autoritatea primului ministru si in coordonarea ministrului justitiei.

Principalul rol al Comitetului il constituie elaborarea, corelarea si monitorizarea politicii Grupului de prevenire a criminalitatii la nivel national.

Cele mai importante atributii ale acestui comitet sunt in legatura cu :

- analiza cauzelor criminalitatii ;

- evaluarea efectelor masurilor legislative ;

- formularea de propuneri privind modificarea si completarea legislatiei.

Pentru realizarea unei coordonari si cooperari eficiente a organelor statului cu atributii de control in domeniul economico-financiar, prin OG nr. 64/2003 a fost infiintata Autoritatea Nationala de Control in subordinea Guvernului, care este condusa de catre un ministru delegat.

In subordinea Autoritatii Nationale de Control se afla:

- Corpul de Control al Guvernului, in structura caruia functioneaza si punctul unic de contact cu Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF);

- Garda Financiara;

- Autoritatea Nationala Vamala ;

- Agentia Nationala de Control al Exporturilor, iar prin decizia nr.131/2003 a primului-ministru, Autoritatea Nationala de Control, coordoneaza si activitatea ONPCSB, Autoritatea pentru Protectia Consumatorilor si a Comisiei Nationale pentru controlul activitatii nucleare.

In scopul realizarii unei mai bune cooperari la nivel institutional au fost incheiate protocoale bilaterale de cooperare.

In subordinea Parlamentului Romaniei functioneaza organe de control financiar si supraveghere prudentiala, astfel :

Banca Nationala a Romaniei, cu sucursalele judetene in plan teritorial. Aceasta, prin Directia de Supraveghere asigura controlul si supravegherea prudentiala in sectorul bancar.

Curtea de Conturi a Romaniei care are la nivelul judetelor Camerele de Conturi, asigura controlul gestionarii bunurilor si valorilor institutiilor publice de stat.

Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare care asigura controlul la nivel national asupra agentilor economici care functioneaza pe piata de capital prin Departamentul de Control si Ancheta.

Avand in vedere importanta prevenirii si combaterii spalarii banilor, s-a acordat, in ultimii ani, o atentie deosebita organizarii cat mai eficiente a acestui domeniu si in cadrul Directiei de Investigare a Fraudelor din Inspectoratul General al Politiei Romane, unde a functionat din 15.02002, Serviciul de Investigare a Spalarii Banilor proveniti din Fraude Economice, iar din anul 2003, in cadrul Directiei Generale de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog a functionat si aici un serviciu pe linia combaterii fenomenului de spalare a banilor in sfera infractiunilor de crima organizata, aceste servicii avand la randul lor, la nivelul fiecarui judet, ofiteri specializati care isi desfasurau activitatea corespunzator, in teritoriu.

Urmare a reorganizarii structurilor de combatere a crimei organizate si a cerintelor impuse de compatibilizarea acestora cu structurile similare din Uniunea Europeana, la 15.08.2005 s-a infiintat in cadrul Directiei Generale de Combatere a Criminalitatii Organizate, Directia de Combatere a Marii Criminalitati Economico-Financiare, in structura careia functioneaza Serviciul de Combatere a Spalarii Banilor.

Ofiterii specializati pe aceasta linie de munca, reprezinta numeric o crestere insemnata, si au ca principala atributiune efectuarea actelor premergatoare si de urmarire penala pe baza delegarii de competenta in cauzele penale care au la baza Informari primite de la Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor prin Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau delegari date in alte cauze penale in care se efectueaza cercetari pentru savarsirea infractiunii de spalare de bani.

3. Cooperarea interna intre institutiile

statului pe linia prevenirii si combaterii

spalarii banilor

Dezvoltarea relatiilor de colaborare intre Serviciul de Combatere a Spalarii Banilor si celelalte agentii de aplicare a legii cu atributiuni in lupta impotriva spalarii banilor si finantarii terorismului din Romania, precum si cu partenerii non-guvernamentali (entitati raportoare) reprezinta un obiectiv de maxima importanta fiind abordat ca un element-cheie al luptei impotriva acestor fenomene.

In aceste conditii, au fost urmarite atat optimizarea relatiilor de cooperare deja existente, prin fluidizarea comunicatiilor stabilite si intensificarea actiunilor comune, cat si initierea unor parteneriate noi, in domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor si finantarii terorismului.

Cooperarea interinstitutionala s-a derulat in conditii adecvate, pe baza protocoalelor de cooperare, urmarindu-se identificarea de noi mecanisme de eficientizare a activitatii. S-a intensificat schimbul reciproc de informatii in relatia cu Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie care este, conform prevederilor legale, principalul beneficiar al Informarilor transmise de ONPCSB.

La data de 009.2004 a fost semnat Protocolul de Cooperare pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor intre Inspectoratul General al Politiei Romane si Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor. Acest protocol are ca obiect schimbul reciproc de date si informatii din bazele de date ale Inspectoratului General al Politiei Romane si ale Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, realizarea unei conexiuni on line pentru accesarea acestor baze de date cu respectarea prevederilor legale, initierea de intalniri comune in vederea analizarii dosarelor penale complexe, pentru a se crea posibilitatea de a interveni operativ in vederea stoparii activitatii infractionale, suspendarii tranzactiilor suspecte si declansarii cercetarilor potrivit legii, participarea la sesiuni stiintifice, simpozioane si seminarii organizate pe probleme de interes comun, comunicare permanenta pentru elaborarea de noi acte normative sau modificarea celor in vigoare ce reglementeaza domeniul spalarii banilor, actiuni organizate in comun pentru solutionarea cu celeritate a cazurilor de spalare a banilor.

Aferent acestui protocol, la data de 002005 a fost elaborata Metodologia privind schimbul reciproc de date dintre Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor si Inspectoratul General al Politiei Romane. Astfel a fost asigurat accesul on-line al ONPCSB la bazele de date ale Ministerului Administratiei si Internelor cat si al IGPR la bazele de date ale ONPCSB.

Avand in vedere necesitatea punerii in aplicare a prevederilor legale in domeniu, dar si pentru o mai buna conlucrare a institutiilor implicate in prevenirea si combaterea spalarii banilor, la nivelul Serviciului de Combatere a Spalarii Banilor s-au constituit task-force-uri formate din procurori, politisti si specialisti din cadrul DIICOT, Banca Nationala a Romaniei, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, Garda Financiara, Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Oficiul National al Registrului Comertului, Autoritatea Nationala a Vamilor etc, pe cauze concrete in vederea solutionarii cu operativitate si profesionalism a dosarelor aflate in lucru.

O alta componenta a cooperarii interinstitutionale implica si schimbul de date cu serviciile specializate in culegerea si prelucrarea informatiilor (Serviciul Roman de Informatii, Directia Generala de Informatii si Protectie Interna si Serviciul de Informatii Externe) direct si prin intermediul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, atat in cadrul activitatii de cercetare si urmarire penala in cazuri concrete cat si pentru prevenirea fenomenului de spalare a banilor.

De asemenea, Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor este obligat sa puna la dispozitia Parchetului de pe Langa Inalta Curte de Justitie si Casatie - D.I.I.C.O.T sau Departamentului National Anticoruptie, datele si informatiile pe care le-a obtinut potrivit legii, odata cu sesizarea facuta sau la cererea organelor de cercetare penala abilitate in respectivele cauze.

4. Cooperarea internationala din domeniul

prevenirii si combaterii spalarii banilor

Colaborarea intre state pentru combaterea criminalitatii organizate si implicit a infractiunilor de spalare a banilor murdari reprezinta o tema de maxima importanta pentru perioada actuala, rezultata in primul rand din caracterul transnational al acestor infractiuni grave, cu prejudicii deosebit de mari.

Cooperarea internationala presupune o conlucrare atat in domeniul prevenirii infractiunilor de spalare de bani murdari cat si a sanctionarii acestora, o colaborare intre bancile nationale si o unificare a sistemelor informative impunandu-se constituirea unei banci de date internationala centralizata pentru toate operatiunile financiare monitorizate de tarile membre.

De asemenea, cooperarea internationala urmareste o actiune comuna contra paradisurilor fiscale pana la intarzierea platilor prin intermediul bancilor in aceste zone, precum si a platilor operatorilor internationali care efectueaza speculatii la bursa sau a acelor societati sau persoane fizice care au sediul in tari care reprezinta paradisuri fiscale.

4.1. Cadrul general al reglementarii

cooperarii internationale

Dispozitiile legale care reglementeaza colaborarea internationala sunt, in primul rand, Constitutia Romaniei si normele constitutionale.

²Dispozitiile constitutionale privitoare la drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si celelalte tratate la care Romania este parte²

Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale art. 201 alin. 1 si 2

Aceste dispozitii se conjuga cu normele constitutionale astfel cum ele au fost adoptate prin Legea nr. 429/2003, prin care statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta

Prof. Dr. Ion Deleanu - Drept Constitutional si Institutii Publice, vol II, Ed. Europa Nova, Bucuresti, 1996, pag. 118.

obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte, tratate care, ratificate de Parlament, potrivit legii fac parte integranta din dreptul intern art. 11 alin.1 si 2

De asemenea, in cuprinsul art. 19 din Constitutia Romaniei se prevede ca cetatenii romani pot fi extradati in baza conventiilor internationale, la care Romania este parte, in conditiile legii si pe baza de reciprocitate, iar cetatenii straini si apatrizii pot fi extradati numai in baza unei conventii internationale sau in conditii de reciprocitate art. 19, alin. 2 si 3 , expulzarea sau extradarea hotarandu-se numai prin actul de justitie.

Infractiunile de spalare a banilor murdari, facand parte din criminalitatea organizata transnationala, cercetarea si sanctionarea acestora presupune adoptarea unor masuri noi in functie de procedeele savarsite de infractori. Acestea se materializeaza in noi forme de extradari si noi modalitati de realizare a comisiilor rogatorii.

Grupul de Actiune Financiara Internationala a admis ca tarile cooperante sau necooperante au sisteme juridice si financiare diferite, stabilind ca recomandabile principiile de actiune in acest domeniu pentru ca statele sa le poata aplica conform traditiilor lor specifice si a realitatilor institutionale, permitand acestora sa dispuna in acest sens masuri flexibile.

In anul 1990, Consiliul Europei a adoptat Conventia nr.141 privind spalarea, depistarea, sechestrarea si confiscarea bunurilor provenite din infractiuni, ratificata de Parlamentul Romaniei in anul 2002, ale carei prevederi se refera la situatiile in care infractiunea generatoare de bani murdari se savarseste in strainatate si la modul de aplicare al masurii confiscarii, a masurilor asiguratorii, precum si la asistenta judiciara internationala.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat la 10.06.1991, Directiva nr.91/308 pentru prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor modificata prin Directiva nr. 97/2001 din 4.12001.

In octombrie 2001, Comitetul de la Basel privind supravegherea bancara a elaborat masuri prudentiale de identificare a clientului pentru sectorul bancar.

4.1.1. Principiile generale de drept international

Dreptul international public reprezinta ansamblul de norme juridice care reglementeaza raporturile ce se stabilesc in cadrul societatii internationale cu precizarea ca sub incidenta acestuia cad doar relatiile dintre state si celelalte entitati componente ale societatii internationale.

Membrii societatii internationale, datorita intereselor lor comune, rezultate din raporturi de interdependenta, accepta, in principiu, faptul ca un corp de norme este absolut indispensabil pentru a le ordona conduita. Numai printr-un sistem de norme obligatorii se pot astfel evita situatii de anarhie, care ar prejudicia interesele tuturor. Plecand de la aceasta premisa, statele elaboreaza in comun si isi dau acordul asupra unor norme concrete de comportament, in cele mai diverse domenii ale relatiilor dintre ele. Forta obligatorie a acestor norme decurge deci din manifestarea de vointa a statelor in calitate de purtatoare de suveranitate.²

Principiile generale de drept international reglementeaza modalitatile de colaborare intre state, consfintite prin numeroase conventii internationale devenite obligatorii prin ratificare numai atunci cand un stat comite un act sau un fapt ilicit, din punct de vedere al dreptului international, impotriva unui alt stat, sau cand actul ilicit rezulta dintr-o infractiune de violare a unei norme imperative de jus cognes, din categoria celor considerate crime internationale. ³

4.1. Conventiile internationale

Pe plan international punctul de plecare al reglementarii actiunilor de lupta impotriva spalarii banilor l-a reprezentat Conventia Organizatiei Natiunilor Unite contra traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope adoptata la 19.11988 la Viena, cand s-a definit termenul de spalare a banilor murdari in art. 3 la Capitolul Infractiuni si Sanctiuni, punctul 1, lit. b: ² Conversia sau transferul de bunuri despre care cel care se ocupa stie ca provin dintr-una din infractiunile stabilite conform alin. A din prezentul paragraf sau din participarea la comiterea acesteia, in scopul de a disimula sau deghiza originea ilicita a bunurilor mentionate sau ajuta orice persoana care este implicata in comiterea uneia dintre aceste infractiuni sa scape de consecintele juridice ale actelor sale.²

Pe plan european preocuparile de prevenire si combatere a infractiunilor de spalare a banilor murdari s-au concretizat in adoptarea Conventiei privind spalarea, descoperirea, sechestrarea si confiscarea produselor infractiunii incheiata la Strasbourg la 8.11.1990

si ratificata de Romania prin Legea nr. 263/2002 a Consiliului

Prof. Dr. Ion Deleanu - Drept Constitutional si Institutii Politice, vol. II, Ed. Europa Nova, Bucuresti,1996, pag. 118.

Op. cit., pag. 1

Comunitatii Europene la 10.06.1991, privind prevenirea folosirii

sistemului financiar in scopul spalarii banilor, precum si a celor 40 de recomandari ale Grupului de Actiune Financiara Internationala (G.A.F.I.) asupra spalarii capitalurilor, aprobate de Consiliul Europei la 1.11994.

La data de 9.11999 la New York a fost adoptata Conventia Internationala privind reprimarea finantarii terorismului, Conventie ratificata de Romania prin Legea nr. 565/200

Pe baza acestor conventii internationale Guvernul Romaniei a adoptat in principal Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate dar si Ordonante de Urgenta privind revenirea si combaterea actelor de terorism si a finantarii actelor de terorism.

Cooperarea internationala in cazul cercetarii infractiunilor grave specifice criminalitatii organizate, inclusiv a infractiunilor de spalare a banilor este prevazuta si in Capitolul V al Legii nr. 39/2003, care prin dispozitiile de la articolele 24, 25 si 26 stabilesc reguli comune in vederea combaterii si prevenirii savarsirii unor astfel de infractiuni.

De asemenea, prevederile Codului de procedura penala stabileste norme in materia comisiilor rogatorii care se coroboreaza in practica, cu dispozitiile actuale ale conventiilor internationale in aceasta materie.

Cercetarile in cazul infractiunilor de spalare de bani murdari presupun cunoasterea conventiilor internationale in principal in materia criminalitatii organizate si a spalarii banilor, a asistentei juridice internationale in materie penala care permit efectuarea unor acte in strainatate, mai ales ca, aceste infractiuni fac parte din categoria infractiunilor transnationale. In aceasta situatie, de cele mai multe ori, infractiunile sunt savarsite pe teritoriul unui stat, chiar daca pregatirea, planificarea, conducerea sau controlul lor se realizeaza in tot sau in parte pe teritoriul altui stat.

In cadrul unor programe derulate de Uniunea Europeana, programe comune de pregatire de specialitate impotriva fenomenului deosebit de grav al spalarii banilor, dat fiind volumul mare al resurselor financiare care se spala de la an la an tot mai mult, se organizeaza pentru organele de cercetare penala din acest sector de activitate cursuri de pregatire si schimburi de experienta internationale.

Astfel de activitati s-au desfasurat si sunt in continuare in derulare, in cadrul Programului PHARE R002-IB/JH -08, intitulat "Program integrat de intarire a capacitatii institutionale din Romania in domeniul luptei impotriva spalarii banilor, combaterii finantarii terorismului si a crimei organizate" derulat de Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor in cooperare cu Ministerul Economiei din Italia si Ufficio Italiano dei Cambi, in care ofiterii de politie judiciara au beneficiat de schimburi de experienta si pregatire profesionala.

De asemenea, Serviciul de Combatere a Spalarii Banilor coopereaza cu institutiile similare straine prin intermediul Centrului de Cooperare Internationala Politieneasca - institutie cu atributiuni in mijlocirea schimbului de date, respectiv prin Unitatea Nationala Europol, Biroul National Interpol precum si cu ofiterii de legatura de pe teritoriul altor state, in vederea documentarii cat mai operative a cauzelor aflate in lucru.