FOLOSIREA UNOR MODERNE PROCEDEE SI MIJLOACE TEHNICE CRIMINALISTICE IN CERCETAREA INFRACTIUNILOR DE OMOR. VALOAREA PROBANTA A REZULTATELOR OBTINUTE

FOLOSIREA UNOR MODERNE PROCEDEE SI MIJLOACE TEHNICE CRIMINALISTICE IN CERCETAREA INFRACTIUNILOR DE OMOR. VALOAREA PROBANTA A REZULTATELOR OBTINUTE

La 9 iunie 1994, Societatea Romana de Criminologie si Criminalistica a organizat Simpozionul de Criminalistica cu tema: "Criminalistica si Probatiunea Judiciara'. Cu acel prilej un coleg de la Parchetul de pe langa Tribunalul Sibiu (I. Poiana) a prezentat un referat in care s-a referit la unele "aspecte practice privind valorificarea potentialului stiintific al biodetectiei judiciare'.

Dupa prezentarea a doua situatii in care a fost folosita tehnica de detectie a comportamentului simulat in cauze avand ca obiect infractional o violenta ridicata, autorul a incheiat cu o dorinta: "folosirea poligrafului (atat de controversat) in scopul infaptuirii actului de justitie'.

Ulterior, respectiv in acest deceniu, ca o incununare a progreselor stiintifice, s-a pus din nou in discutie (si pentru a-i gasi o rezolvare), problema identificarii genetice prin tipizare ADN, folosindu-se urme biologice si fragmente de tesuturi si organe ce contin ADN.

Utilitatea celor doua tehnici modeme in stabilirea adevarului a fost pusa in discutie si in activitatea organelor Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, ca urmare a comiterii unei infractiuni de omor, in conditii aparent inedite, in noaptea de 31 august /1 sept. 2000.

in noaptea respectiva, pe la ora 1,00-1,30, in timp ce televizorul functiona, victima C.S. (persoana corpolenta-atletica, in varsta de 38 ani, rrom, camatar si recuperator) a fost lovita cu un instrument taietor-intepator in regiunea toracica stainga, cu intersectarea coastelor IV-V, a pleurei, pericardului si ventriculului drept si a decedat la scurt interval de timp datorita hemoragiei interne si externe.

Cercetarea locului faptei si celelalte acte de urmarire penala au evidentiat urmatoarele aspecte:

- victima C.S. practica imprumuturi cu dobanzi mari, participa la recuperarea, prin amenintari si violenta, de creante la solicitarea "celor pagubiti', a comis in timpul minoritatii repetate infractiuni de furt si violenta, de 13 ani intretinea relatii de concubinaj cu R.E. rezultand 2 copii (de 10 si 4 ani) si nu consuma bauturi alcoolice de circa 6 ani;

- la momentul agresarii sale, partea vatamata dormea, cu fata in sus, la marginea patului, cu bustul gol, iar in camera alaturata dormeau cei doi minori si fratele concubinei sale, in varsta de 18 ani;

-in camera in care dormea victima si concubina sa se putea accede doar pe urmatorul traseu: str. Ana Ipatescu (neilumi-nata) - curtea casei (slab luminata) - holul casei (cu podet ingust, de trecere, confectionat din scandura, fara sursa de iluminat) - camera in care dormeau copiii, ce comunica cu ultima incapere (dormitorul victimei).

Concubina lui C.S. a sustinut in primele declaratii ca la momentul comiterii actului de agresiune dormea complet dezbracata in acelasi pat cu concubinul sau, la perete, ca televizorul functiona, ca s-a trezit datorita respiratiei anormale a victimei, ca nu a atins-o si ca nu au fost create pe corpul ei urme de sange provenite de la C.S.

Au fost elaborate mai multe versiuni avandu-se in vedere cele rezultate cu ocazia cercetarii la fata locului si ale primelor verificari, precum si "locul' victimei in angrenajul afacerilor locale si raporturile dintre C.S. si R.E. Aceste raporturi au impus versiunea potrivit careia R.E. a suprimat viata lui C.S. din razbunare (in cei 13 ani de concubinaj victima a avut un comportament caracterizat prin violenta fata de R.E., infidelitate afisata si altele).

Pentru verificarea acestei versiuni a fost necesara recurgerea la procedee si mijloace tehnice criminalistice modeme (poligraful) sau de ultima noutate (identificarea genetica prin tipizare ADN pe urme biologice). in legatura cu acestea este necesara prezentarea unor aspecte teoretice, alaturi de cele elgate de speta expusa anterior.

I. POLIGRAFUL - MIJLOC TEHNICO-STIINTIFIC DE DEPISTARE A TENSIUNII EMOTIONALE IN ASCULTAREA FAPTUITORILOR

in cadrul procesului penal, printre principalele mijloace de proba destinate aflarii adevarului, se inscriu si declaratiile invinuitului sau inculpatului. Desigur, legea nu confera acestor declaratii o forta probanta deosebita fata de valoarea altor mijloace de proba, articolul 69 Cod procedura penala - precizand ca ele pot servi la aflarea adevarului numai in masura in care sunt coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probator administrat in cauza.

in mod firesc, semnificatia declaratiilor invinuitului sau inculpatului, apreciate candva ca "regine ale probelor', a facut necesara initierea si aplicarea unor reguli tactice de aplicare, pe baza carora organele judiciare sa fie in masura sa obtina, numai in limitele strict prevazute de lege, cat mai multe date de la acesti subiecti procesuali, in legatura cu faptele care li se imputa.

Una din preocuparile importante legate de aceste declaratii, ca de altfel si de declaratiile martorilor, a fost si continua sa ramana posibilitatea stabilirii sinceritatii sau nesinceritatii celor ascultati. Asa se explica de ce, alaturi de regulile tactice criminalistice de ascultare, verificate in practica, se incearca sa se apeleze si la o serie de mijloace tehnico-stiintifice de stabilire a tensiunii emotionale, care ofera o serie de indicii cu privire la incercarile de disimulare a adevarului.

Utilizarea acestor mijloace tehnice in practica judiciara ridica unele controverse si, de aceea, consideram ca este necesar sa abordam intr-un mod sintetic principalele ei aspecte legate de indicatorii fiziologici de depistare si mijloacele tehnice de detectare a tensiunii emotionale si organizarea si desfasurarea testarii cu ajutorul poligrafului.

Primul aparat specializat de "detectare a minciunii' a fost confectionat in anul 1925, in S.U.A., de catre Larsen, iar dupa 50 ani, perfectionat tot mai mult, a inceput sa fie utilizat si in Romania.

in esenta, aceste tehnici de detectare a simularii, a minciunii, au la baza urmatoarele doua elemente:

- in momentul simularii individul prezinta o serie de manifestari emotionale si -nu-si poate controla in intregime aceste manifestari.

Dintre indicatorii fiziologici care pot servi la depistarea emotiei, actualele tehnici de detectarea sinceritatii se bazeaza, in principal, pe:

- modificarile activitatii cardio-vasculare, manifestate in ritmul si amplitudinea pulsului, precum si in tensiunea arteriala,

- modificarea caracteristicilor normale ale respiratiei, care, in prezenta emotiei, devine neregulata si mai grea,

- modificarea caracteristicilor normale ale vocii, functia fonatorie fiind influentata de schimbarea tremurului fiziologic al muschilor aparatului fonorespirator,

- modificarea rezistentei electrice a pielii si

- modificarea caracteristicilor scrierii, indeosebi in privinta vitezei de executie si a presiunii, care se poate accentua sau reduce.

Acestea sunt numai o parte din modificarile fiziologice produse de tensiunea emotionala, prin intermediul sistemului nervos vegetativ, lor adaugandu-li-se o anumita tensiune musculara, folosita in sistemul de detectie mai recent, ca si comportamentul ocular.

Un indicator important al tensiunii psihice este si activitatea electrica a scoartei cerebrale, inregistrata prin intermediul elec-troencefalografului sub forma de electroencefalograme (E.E.G.).

Dintre mijloacele tehnico-stiintifice de detectare a tensiunii emotionale de catre organele de cercetare penala din tara noastra, este folosit poligraful. Acest instrument inregistreaza sub forma grafica trei indicatori de baza ai modificarilor fiziologice, "tipice' starilor de emotie:

- tensiunea arteriala si pulsul,

- dereglarile respiratiei si

- rezistenta electrodermica (R.E.D.).

Caracterul comun al fenomenelor psihice ce insotesc anumite acte de urmarire penala (ascultari de persoane, perchezitii, confruntari) consta in faptul ca, in toate aceste cazuri se manifesta, intr-o forma sau alta, stresul psihologic, care in momentul exteriorizarii poate constitui un mesaj, direct sau indirect (poligraful), pentru anchetator.

Astfel, orice emotie se caracterizeaza printr-o multime de tulburari de natura vasomotorie, viscerala sau glandulara. Prin fluxul nervos nu-si mai gaseste calea normala spre actiune, spre activitatea fazica si se revarsa prin structurile subconstientului, pe caile specifice sistemului vegetativ.

Nelinistea psihica, tensiunea afectiva pe care o traverseaza invinuitul sau inculpatul la momentul ascultarii, dar nu numai acesta, ci si persoana perchezitionata sau martorul, va produce o presiune asupra cailor constiente de exteriorizare, impingand astfel in constiinta situatiile neconsumate, scopurile nelichidate, generand ceea ce se poate numi sentimentul de culpabilitate.

Distinctia dintre motivatia constienta si tendintele inconstiente odata stabilite, va determina posibilitatea relevarii rolului inconstientului ca baza a formarii majoritatii acelor acte motorii ce scapa deciziei constientului. in acest sens, sesizand gama larga de manifestari specifice sentimentului de culpabilitate, incepand cu actele agresive, disperate, pana la acele aparent minore - lapsus, gesturi inutile, acte ratate - putem observa ca si acele acte aparent nesemnificative ce scapa constientului au o motivatie determinata in mod obiectiv.

Aceste elemente de psihologie judiciara - stiinta pentru care personalitatea individului constituie obiectul central al metodei sale de investigare, urmeaza a fi avute in vedere de specialistul psiholog in organizarea si desfasurarea testarii cu ajutorul poligrafului.

intregul proces de desfasurare a testarii starilor emotionale se desfasoara in trei etape importante, intr catva asemanatoare ascultarii invinuitului sau inculpatului: pregatirea, testarea propriu-zisa si interpretarea rezultatelor testarii.

in cadrul primei etape specialistul va studia materialul de urmarire penala privind persoana banuita, in vederea cunoasterii personalitatii acesteia si, daca este posibil si se apreciaza ca fiind necesar, se va deplasa la fata locului.

inainte de a trece la etapa a doua specialistul psiholog va purta un "dialog pre-test' in vederea oferirii unor explicatii celui ce urmeaza a fi testat cu privire la principiile de functionare ale aparatului, la drepturile pe care le are si daca accepta testarea, dupa ce i se face un instructaj in legatura cu modul de comportare pe timpul examinarii si este asezat la poligraf.

Testarea propriu-zisa consta in formularea de intrebari clare si precise la care se raspunde cu "da' sau "nu'. Seturile de intrebari sunt pregatite anterior si contin intrebari neutre (pentru linistirea subiectului), de control (pentru stabilirea raspunsurilor pozitive si negative, sincere necesare compararii), criticile si referitoare la fapta si la imprejurarile comiterii ei.

intrebarile sunt aduse la cunostinta celui examinat (insa nu in ordinea in care vor fi adresate), pentru a se crea posibilitatea

ca ele sa fie intelese foarte exact.

in scopul verificarii versiunii emisa in dosarul nr. 909/P/2000, potrivit careia suprimarea vietii victimei C.S. a fost comisa de concubina sa, specialistul psiholog a luat la cunostinta de materialul de cercetare penala dupa care a fost insotit la locul faptei, asigurandu-se aceleasi conditii de mediu ca cele existente la momentul savarsirii omorului.

in ziua urmatoare specialistul, pe durata a circa 6 ore, a purtat discutii pre-test cu banuita R.E. si a efectuat testarea propriu-zisa, ale carei rezultate nu ni s-au comunicat pana la 8 noiembrie 2000.

Cu privire la valoarea probanta a concluziilor desprinse in urma testarii cu ajutorul tehnicilor de tip poligraf s-au exprimat pareri favorabile acceptarii mijloacelor tehnice de detectie a sinceritatii ca mijloc de proba, sau nefavorabile. Cu toate ca aceste tehnici au o baza realist stiintifice, rezervele in legatura cu acceptarea rezultatelor testarii ca mijloc de proba se indreapta in doua directii:

a) Din punct de vedere psihologic, se apreciaza ca actualele inregistrari poligrafice sunt relativ imperfecte, indicatorii utilizati in detectia nesinceritatii fiind dependenti de manifestarile emotive, de forma in care se manifesta simularea si de calea periferica a evidentierii ei. Exista de pilda, cativa factori de natura sa influenteze negativ detectia simularii (factori frenatori), care nu trebuie confundati cu incercarile de inducere in eroare a poligrafului.

Printre principalii factori frenatori sunt de amintit: nervozitatea excesiva - determinata de frica de a fi banuit pe nedrept, sau de a se descoperi o alta vina, stari fiziologice proaste - cum sunt cele specifice bolilor cardiovasculare si dereglarilor respiratorii, deficiente psihice - in special debilitatea mentala, nevrozele si psihozele si sensibilitatea emotionala redusa.

b) Din punct de vedere legal, raportandu-se strict la prevederile Codului de procedura penala al Romaniei, trebuie subliniat ca mijloacele de proba admise in procesul penal sunt prevazute limitativ in articolul 64 Cod de procedura penala, nefiind inclusa si testarea cu ajutorul poligrafului.

Din cele de mai sus nu dorim sa se traga concluzia ca testarea sinceritatii cu poligraful este lipsita de fundament stiintific si ca nu ar avea utilitate. Din contra, ea constituie o valoroasa metoda de investigatie extra-judiciara, care ofera indicii pretiosi in conturarea elementelor constitutive ale unor infractiuni.

II. IDENTIFICAREA GENETICA PRIN TIPIZARE ADN

Institutul de Medicina Legala Craiova si Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova au incunostiintat Ministerul Justitiei cu privire la faptul ca, incepand cu data de 15 august a.c, cele doua institutii pot efectua, la cererea organelor judiciare si a persoanelor interesate, toata gama de investigatii asupra ADN-ului uman, utilizate pentru stabilirea filiatiei, identificarea pe baza de fragmente de tesuturi si organe ori alte produse biologice ce contin ADN.

Aceasta imprejurare a fost comunicata, pe scara ierarhica, unitatilor Ministerului Public, astfel ca la data de 12 septembrie 2000 a fost inregistrata la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj adresa nr. AMA/1454/31.08.a.c. a Directiei Generale Organizare, Resurse Umane si Relatia cu Ministerul Public, din cadrul Ministerului Justitiei, prin care se comunica acceptul in utilizarea acestei metode medico-legtale de identificare genetica, cu ajutorul celor doua institutii amintite anterior.

Pe aceasta baza, la data de 20 septa.c., prin ordonanta nr. 909/P/2000, s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale pentru identificarea prin tipizare ADN, folosind urme biologice ridicate cu ocazia cercetarii la fata locului: proba nr. 1 - urme de sange create pe cearsaful pe care a decedat victima C.S. si proba nr. 2 - urme de sange constatate pe partea interioara a pantalonului tip blugi purtate de banuita R.E.

inainte de a prezenta rezultatul testului solicitat, apreciem ca fiind utila relevarea unor reguli criminalistice privind recoltarea, transportul si conservarea probelor de ADN.

Dovezile (probele) care ar putea fi supuse analizei ADN sunt limitate la urmatoarele produse (materiale) biologice: sange si pete de sange, sperma si pete de sperma, tesuturi si celule, oase si organe, par cu foliculi, urina si saliva. Alte materiale biologice (lacrimile, transpiratia si materialele fara celule nucleale) nu pot fi supuse analizei ADN.

Cele 6 tipuri de dovezi biologice enumerate mai sus pot fi folosite pentru a conecta o persoana de alta, de un obiect sau de un loc. Aceste tipuri de dovezi pot fi, de asemenea, folosite pentru a asocia sau a disocia o persoana cu o crima.

Capacitatea de a efectua analize succesive de ADN din materialele biologice de la locul faptei depinde foarte mult de tipul de material biologic si de felul in care au fost conservate, dupa identificarea lor de specialistul criminalist.

Astfel, tehnica folosita pentru a recolta asemenea dovezi, cantitatea si tipul materialului biologic care trebuie recoltate, modalitatea in care proba trebuie impachetata si conservata, reprezinta puncte sensibile ale muncii echipei de cercetare deplasata la fata locului si a specialistilor din laboratoarele de medicina legala, realizarea necorespunzatoare a unor astfel de activitati putand afecta serios analiza ADN.

Fazele initiale ale examinarii dovezilor biologice se desfasoara atat la fata locului, cat si in laboratoare, in astfel de conditii incat sa se preintampine descompunerea, contaminarea sau deteriorarea lor.

Odata stabilita existenta la locul faptei a unor dovezi de tip ADN se va proceda la fixarea lor prin schite, fotografieri si/sau filmare inainte de a fi atinse, deplsate sau recoltate (faza statica a cercetarii) si se va observa pozitia si conditiile in care se afla dovezile, distantele dintre ele, sau dintre dovezi si alte obiecte de la fata locului.

Metoda de recoltare depinde de starea in care se afla materialul biologic si de natura acestuia, astfel:

- sangele lichid trebuie recoltat cu o seringa curata (sterila) sau cu o pipeta si transferat intr-o eprubeta curata;

- un cheag de sange poate fi transferat intr-o eprubeta curata cu ajutorul unei spatule;

- sangele lichid sau cheagul de sange se pot recolta si cu o bucata de bumbac curata;

- sangele din zapada sau apa se recolteaza imediat pentru a preveni diluarea si in cantitati mari, in recipient! curati;

- imbracamintea care are pete de sange umede va fi pusa la uscat pe suprafete curate si nu va fi pastrata in recipienti ermetic inchisi sau confectionati din material plastic, ci din hartie, pentru a nu determina contaminarea si inmultirea bacteriilor ce deterioreaza proba;

- urmele de sange uscate de pe obiecte transportabile se recolteaza separat fiecare obiect fiind plasat individual intr-un ambalaj de hartie;

- urmele de sange de pe obiecte netransportabile se ridica prin razuire sau detasare, separat pe bucati de hartie sau in plicuri curate etc.

Exista reguli speciale si pentru recoltarea altor categorii de probe biologice din cele mentionate. Comune sunt insa procedeele criminalistice de fixare a urmelor recoltate, de stabilire a dimensiunilor, formelor si conditiilor de conservare, de sigilare si etichetare, toate urmarind o prelucrare corespunzatoare in laborator a probelor de ADN.

O parte din aceste reguli au fost urmate si in cercetarea imprejurarilor in care a survenit decesul lui C.S., in sensul depistarii probelor biologice de natura a inlesni stabilirea persoanei vinovate, observarii si fixarii caracteristicilor lor, recoltarii, ambalarii si transportarii lor la laborator pentru efectuarea expertizei medico-legale.

Cercetarea locului faptei a permis individualizarea unor urme de sange pe asternutul patului in care victima dormea la momentul agresarii sale, dar si pe partea interioara a pantalonului si bluzei imbracate de R.E. dupa constatarea decesului concubinului ei. Aceste obiecte de imbracaminte au necesitat o examinare atenta, avand in vedere, pe de o parte, contradictiile existente intre cele declarate de banuita si fratele ei, iar pe de alta parte, ca R.E. spalase bluza folosind detergenti.

Pentru stabilirea provenientei urmelor de sange create pe cearsaf si pantalon, acestea au fost recoltate prin detasare cu foarfece si transportate in recipienti de hartie curata, etichetati si sigilati, la Institutul de Medicina Legala Craiova, insotind ordonanta prin care s-a dispus efectuarea expertizei medico-legale.

La efectuarea testului au fost avute in vedere cele doua probe, iar proba de comparatie s-a obtinut in laborator din sange recoltat de la banuita, prin punctie (proba nr. 3). S-a extras ADN atat din probele biologice ridicate de la fata locului cat si din proba de comparatie. Acest ADN s-a folosit pentru analiza a 9 gene (loci), utilizate in sistemul international de identificari genetice precum si pentru determinarea sexului genetic al individului de la care provine prima proba.

in acest mod expertii au stabilit ca sangele depus pe pantalon (proba nr. 2) provine de la o persoana de sex barbatesc, ca alelele determinate la aceeasi proba in toate cele 9 gene analizate coincid, in totalitate, cu alelele evidentiate la proba nr. 1 (cearsaf), ca aceasta coincidenta este de 100% si ca nu exista nici o coincidenta de allele intre proba nr. 2 si proba nr. 3.

Drept urmare, prin raportul de expertiza medico-legala pentru identificarea genetica prin tipizare ADN pe urme biologice nr. 1/25 oct. 2000, specialistii au concluzionat:

- luand in calcul frecventa allelelor prezente la probele 1 si 2, posibilitatea de coincidenta cu o alta proba intamplatoare este de 1 la 394 miliarde de indivizi;

- sangele prezent in pata de pe pantalonii cercetati (proba nr. 2) este identic cu cel prezent pe cearsaful victimei (proba nr. 1). A urmat concluzia finala: sangele prezent in pata de pe pantalonii banuitei este identic cu cel prezent pe cearsaful victimei. Raportandu-ne la prevederile procesual-penale (articolul 64 C. pr.penala), rezulta ca expertiza efectuata de Institutul de

Medicina Legala Craiova si Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova, in conditiile prezentate, constituie mijloc de proba ca si inscrisurile, declaratiile martorilor, constatarile tehnico-stiintifice etc.

Ce valoare probanta are insa aceasta expertiza ca noile conditii create (credem, artificial) prin adresa nr. A.8/14245/9 octombrie 2000 a Institutului de Medicina Legala "Mina Minovici' Bucuresti, comunicata Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie si, apoi, unitatilor din teritoriu ale Ministerului Publjc.

Prin adresa mentionata, institutul a precizat Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, la solicitarea acestuia referitoare la capacitatea Institutului de Medicina Legala Craiova de a efectua investigatii ADN in domeniul medianei legale si criminalistice, ca..sunt strict necesare urmatoarele:

- acreditarea internationala (a personalului, a aparaturii si metodologiei de lucru) a unui laborator ADN din Romania,

- existenta unei baze de date privitoare la frecventa si distributia variantelor genetice in populatia Romaniei,

- existenta unui protocol unic de prelevare, transport si conservare a urmelor biologice susceptibile de a fi supuse investigatiei ADN, cat si a personalului (criminalisti) specializat pentru aceste operatiuni'.

In aceeasi adresa s-a limitat Institutului de Medicina Legala Craiova competenta investigatiei ADN doar in domeniul filiatiei, dar in paralel cu'I.M.L. Bucuresti, astfel incat esantioanele de sange prelevate de la fiecare cuplu se vor prelucra simultan de cele doua institute, cu scopul de a se permite verificarea reciprocaa laboratoarelor si a se contribui la constituirea bazei de date necesara pentru aplicare in viitor a investigatiei ADN in identificarea in criminalistica.

Consideram ca aceste precizari nu sunt de natura a inlatura caracterul de mijloc de proba al expertizei depusa si efectuata in dosarul nr. 909/P/2000 si urmeazsa a fi avuta in vedere la solutionarea cauzei.