Functiile statului

Functiile statului

Conceptul de functie a statului exprima raportul dintre modalitatile concrete de organizare a cetatenilor si scopul in vederea caruia au realizat ei mecanismul statal.

Functiile statului nu pot fi separate de competentele sale, dupa cum nu se poate separa misiunea statului de puterea sa. Prerogativele pe care statul le exercita se confunda la un moment dat cu serviciile pe care el le presteaza. Functiile statului sunt extrem de diverse si variaza in functie de continutul concret al activitatii umane respective, precum si in functie de diferitele scopuri pe care oamenii si le stabilesc drept finalitati social statale, in acest domeniu factorii timp si spatiu determinand variatii semnificative in chiar continutul functiilor statale. De asemenea, expansiunea democratiei a multiplicat functiile statului.

In plan juridic functiile statului se concretizeaza in actele juridice emise de catre stat prin intermediul organelor sale. Deosebirea intre functiile statului si functiile diferitelor organe ale statului consta in faptul ca acestea din urma nu sunt decat particularizari ale primelor. Pentru a marca distinctia dintre aceste doua concepte unii autori opereaza chiar cu notiunea de functii fundamentale ale statului, diferite de functiile organelor acestuia. Astfel, chiar suveranitatea a fost definita drept o functie fundamentala, exercitata in baza unei atributii precizate prin ordinea juridica institutionalizata care este statul.

Diversificarea functiilor statului este specifica mai ales statelor moderne, in care    activitatile umane se multiplica si se specializeaza totodata. Aceasta conduce la existenta mai multor grupari de functii, in raport de unele trasaturi ce le sunt comune.

Dupa cum functiile statului se refera la realizarea puterii in cadrul societatii organizate in stat sau in raporturile cu alte state, acestea sunt interne (pacificarea interna a indivizilor care reusesc sa traiasca in armonie unii cu altii in pofida caracterului limitat al resurselor de care dispun, apararea dreptatii si a justitiei sociale, gestionarea economiei nationale) si externe (protectia fiintei statului fata de amenintarile venite din exteriorul lui, protectia propriilor cetateni fata de agresiunile din partea altor cetateni sau altor state). Rolul determinant il au functiile interne, intrucat cele externe depind in buna masura si de factori exteriori statului respectiv.

In raport de continutul concret al activitatii statale desfasurate in vederea realizarii unui anumit scop se disting functii economice, culturale,    sociale, represive, etc.

Cea mai cunoscuta clasificare a functiilor statului face trimitere la principalul element constitutiv al acestuia, puterea de stat, si precizeaza principalele activitati umane prin care aceasta se infaptuieste: functia legislativa, functia executiva si functia jurisdictionala. Functia legislativa corespunde acelei activitati umane prin care se stabilesc in forma legislativa reguli de conduita pentru toti cetatenii statului; ea are un caracter originar si de ea depind in continutul lor celelalte doua functii statale. Functia executiva da expresie necesitatii punerii in aplicare a regulilor stabilite, prin desfasurarea unei activitati de organizare a executarii si de executare in concret a legilor; ea se concretizeaza la nivel juridic prin acte administrative care trebuie sa fie conforme cu legile. Functia jurisdictionala exprima acea activitate umana prin care se solutioneaza conflictele aparute intre cetateni in legatura cu orice aspect al vietii lor in cadrul statului si se traduce in plan juridic prin hotarari care beneficiaza de autoritate de lucru judecat si au doar efecte relative, intre partile implicate in conflictul social solutionat. Fiecareia din aceste functii ii corespunde la nivelul organizarii statale cate un organ prin care puterea de stat se exprima si se realizeaza efectiv.