INFRACTIUNEA DE CORUPTIE IN ALTE STATE LEGISLATIA ALTOR STATE

INFRACTIUNEA DE LUARE DE MITA

CODUL PENAL GERMAN

Sub titlul capitolului XXIX - intitulat 'Infractiuni de serviciu' - se incrimineaza printre altele si fapta de primire de foloase. Conform textului se pedepseste cu inchisoare de pana la 2 ani sau cu amenda functionarul sau angajatul special pentru serviciul public care pretinde, fara sa i se promita sau accepta un folos ca recompensa pentru ca a indeplinit un act care intra in atributiile sale de serviciu sau il va indeplini pe viitor.

In cazul in care fapta este comisa de un judecator sau arbitru care pretinde, lasa sa i se promita sau accepta un folos ca recompensa pentru ca a indeplinit un act care intra in atributiile sale juridice sau il va indeplini pe viitor, pedeapsa va fi inchisoare de pana la 3 ani sau amenda. Tentativa se pedepseste.

O alta infractiune de serviciu este luarea de mita (δ 332). Prin aceasta dispozitie sub pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 10 ani, iar in cazurile mai usoare cu inchisoare de pana la 3 ani sau cu amenda, se pedepseste functionarul sau angajatul special pentru serviciul public care pretinde, lasa sa i se promita sau accepta un folos ca recompensa pentru ca a indeplinit un act care intra in atributiile sale de serviciu, sau il va indeplini in viitor si prin aceasta si-a incalcat obligatiile de serviciu sau le va incalca. Tentativa se pedepseste.

Ca particularitati ale legii penale germane in aceasta materie observam:

Mai intai, legea germana incrimineaza distinct primirea de foloase de catre un functionar pentru a indeplini un act ce intra in atributiile sale de serviciu, dar care nu constituie o incalcare a indatoririlor acestuia (δ 331) si primirea de foloase de catre acesta isi incalca indatoririle de serviciu (δ 332).

In al doilea rand, legea germana incrimineaza ca luare de mita atat fapta functionarului care primeste foloase in vederea indeplinirii unui act relativ la functia sa, cat si fapta de a primi asemenea foloase, dupa ce a indeplinit un act relativ la functia sa, prevazand aceleasi limite de pedeapsa.

In al treilea rand, legea penala germana prevede ca o modalitate agravanta luarea de mita de catre un judecator sau arbitru pe cand legea penala romana prevede limite mai mari de pedeapsa numai in cazul cand functionarul are atributii de control.

In al patrulea rand, legea germana prevede posibilitatea nepedepsirii faptei de luare de mita daca autoritatea competenta a incuviintat primirea foloaselor de catre functionar. Aceasta cauza de nepedepsire functioneaza numai in situatia cand actul comis de functionar in urma primirii foloaselor a fost un act licit (adica nu a reprezentat o in calcare a indatoririlor sale de serviciu)[1].

CODUL PENAL AL S.U.A.

In America, luarea si darea de mita, " bribery ' sunt incriminate printr-o unica dispozitie legala.

Capitolul intitulat: "Infractiuni contra administratiei publice" din Codul penal model american (Modele Penal Code) incrimineaza faptele de mituire si influenta corespunzatoare prin articolul 240.[2]

O persoana este invinuita de mituire, infractiune de gradul 3, daca ofera, transmite sau este de acord sa transmita prin altul ori pretinde, accepta sau este de acord sa accepte prin altul.

orice beneficiu banesc ca o rasplata, pentru decizia, opinia, recomandarea, votul dat in favoarea unei persoane sau pentru exercitarea intr-un fel sau altul a libertatii de decizie ca functionar public, ca reprezentant oficial de partid sau ca alegator sau,

orice beneficiu ca o rasplata pentru decizia, votul, recomandarea in favoarea unei persoane - sau pentru exercitarea intr-un fel sau altul a activitatii judiciare sau administrative sau,

orice beneficiu ca o recompensa pentru incalcarea unei obligatii legale despre care avea cunostinta, ca functionar public sau ca reprezentant oficial de partid.

Tot Legea penala americana, prin articolul 240.6 incrimineaza si fapta functionarului public care solicita, accepta sau este de acord sa primeasca recompense pentru consultatii sau orice asistenta in pregatirea sau promovarea unui document, contract, pretentie, tranzactie, propuneri cu privire la care stie ca va avea un drept la decizie in exercitarea functiei sale publice.

CODUL PENAL SPANIOL

Codul penal spaniol adoptat la 14 septembrie 1973 si actualizat prin legea organica nr.3/ 1989 incrimineaza, faptele de coruptie pasiva in titlul 7 numit: 'infractiuni savarsite de functionarii publici in exercitarea atributiilor de serviciu', in capitolul 9 intitulat 'Despre mituire'.

Conform articolului 385 functionarul public care solicita sau primeste, el insusi prin alta persoana, daruri sau cadouri ori accepta promisiunea sau oferta unor foloase pentru a indeplini un act relativ la serviciu, act care constituie o infractiune, va fi pedepsit cu inchisoare de la 6 luni si 1 zi pana la 6 ani si amenda in valoarea darului pana la de 3 ori valoarea acestuia, fara a fi scutit de pedeapsa corespunzatoare delictului comis ca urmare a darului primit sau a promisiunii acceptate.

Articolul 386 spune ca functionarul public care solicita sau primeste el singur sau prin alta persoana, daruri sau cadouri ori accepta promisiunea sau oferta unor asemenea foloase pentru a implini un act contrar indatoririlor de serviciu, dar care nu constituie o infractiune va fi pedepsit cu inchisoare de Ia 6 luni si 1 zi la 6 ani si amenda de la valoarea darului pana la de 3 ori valoarea acestuia; daca actul nedrept nu a fost executat se va aplica pedeapsa de la 1 luna si 1 zi la 6 luni si amenda de la valoarea darului primit la dublul valorii acestuia.

Potrivit articolului 387 in situatia in care darul solicitat primit sau promis are ca obiect neindeplinirea unui act pe care functionarul era obligat sa-l indeplineasca in exercitiul functiei, pedeapsa va fi inchisoarea de la 1 luna si 1 zi la 6 luni si amenda de la valoarea darului pana la de 3 ori valoarea acestuia.

Deci, legea spaniola deosebeste favorurile primite de functionarul public pentru a indeplini un act ilicit fata. de cele primite pentru a efectua un act licit.

O alta deosebire esentiala demna de notat este deosebirea ce se face intre luarea de mita savarsita de functionar pentru a indeplini un act privitor la functia sa si luarea de mita comisa pentru a nu indeplini un act privitor la functia sa.

CODUL PENAL ELVETIAN

Acest cod a intrat in vigoare pe data de 3 iulie 1938 si incrimineaza coruptia pasiva in Titlul 18 denumit infractiuni contra indatoririlor functiei si profesionale.

Conform articolului 315 membrii unei autoritati, functionarii, persoanele chemate sa faca dreptate, arbitrii, expertii, traducatorii sau interpretii desemnati de autoritate care, pentru a face un act contrar indatoririlor de serviciu ar fi solicitat dinainte, acceptat sau au facut sa li se remita un dar sau orice alt folos la care nu aveau dreptul, vor fi pedepsiti cu inchisoare pana la cel mult 3 ani.

Daca in urma coruptiei faptuitorul a comis o incalcare a indatoririlor functiei sale, pedeapsa va fi inchisoarea pana la 5 ani.[3]

INFRACTIUNEA DE DARE DE MITA

CODUL PENAL ITALIAN

Codul penal Italian din anul 1931, incrimineaza in art.322 fapta oricarei persoane de a oferi sau promite bani sau alt folos, ca o recompensa nedatorata, unui functionar sau unei persoane care exercita un serviciu public avand calitatea de agent public pentru a-l determina sa indeplineasca un act al functiei sau serviciului, fapta se pedepseste, daca oferta sau promisiunea nu a fost acceptata cu pedeapsa prevazuta in art.318 Cod Penal (inchisoare pana la 3 ani si amenda, prevazuta pentru fapta de luare de bani sau foloase de functionar pentru a indeplini un act al functiei) redusa cu o treime.

In cazul in care oferta sau promisiunea este facuta pentru a determina pe functionarul public sau persoana care exercita un serviciu public de a omite ori sa intarzie un act al functiei sau serviciului ori sa comita un act contrar indatoririlor sale, autorul va fi pedepsit, daca oferta sau promisiunea nu este acceptata, cu pedeapsa prevazuta in art.319, alin.l (inchisoare de la 2 ani la 5 ani si amenda prevazuta pentru fapta de luare de bani sau foloase de functionar pentru a indeplini un act contrar functiei) redusa cu o treime.

Cu toate acestea, se semnaleaza ineficienta normelor privitoare la coruptie in raport cu amploarea fenomenului si necesitatea care decurge de aici de a se proceda la o reglementare corespunzatoare a materiei.[4]

CODUL PENAL SUEDEZ

Acest cod penal ce a intrat in vigoare din data de 1 ianuarie 1965 -in capitolul XVII - numit 'Infractiuni contra autoritatilor publice', incrimineaza prin art.7: fapta de a da, a promite sau a oferi un dar sau orice alta remuneratie, nedatorata, pentru exercitarea unei functii publice; caz in care autorul va fi condamnat pentru coruperea functionarului la amenda sau inchisoare pana la cel mult 2 ani.

CODUL PENAL ELVETIAN

Codul penal elvetian - prin titlul XV 'Infractiuni contra autoritatilor publice' - incrimineaza prin art.288, fapta aceluia care pentru a determina un membru al unei autoritati, un functionar, o persoana chemata sa faca dreptate, un arbitru sau un expert, traducator, interpret sa comita o incalcare a serviciului sau pe o persoana apartinand armatei sa-si incalce obligatiile de serviciu, le ofera, promite ori le da un dar sau orice alt folos, va fi pedepsit cu inchisoare si eventual si cu amenda.

CODUL PENAL BELGIAN

Prin acest cod se incrimineaza darea de mita in art.252.

Actiunile tipice de corupere sunt asemanatoare celor cuprinse in Codul penal francez si constau din promisiuni, oferte, de daruri ori cadouri.

Scopul acestor actiuni este acela de a-1 determina pe functionar sa indeplineasca un act al functiei sale sau al serviciului sau. chiar licit sau pentru a se abtine de la un act intrand in atributiile sale de serviciu.

Autorul darii de mita se pedepseste cu aceleasi pedepse ca si 'functionarul, ofiterul, judecatorul, arbitrul sau membru al unui consiliu culpabil de a se fi lasat corupt'.

Art.252 in alineatul final - prevede ca tentativa de constrangere sau de corupere va fi pedepsita cu inchisoarea de la 8 zile la un an si cu o amenda - Aceasta prevedere justifica concluzia ca infractiunea se considera numai atunci cand s-a realizat coruperea functionarului; daca acesta nu a fost corupt, fapta se pedepseste ca tentativa de corupere.

In afara pedepselor principale, art.233 mai prevede ca 'nu se vor restitui niciodata corupatorului bunurile transmise de el, nici valoarea acestora'; ele vor fi confiscate.[5]

INFRACTIUNEA DE PRIMIRE DE FOLOASE NECUVENITE

De la bun inceput facem precizarea ca cele mai multe coduri penale nu incrimineaza fapta de primire de foloase necuvenite; dar, exista si legislatii care, la fel ca cea romana, incrimineaza faptele mentionate.

CODUL PENAL MODEL AMERICAN

Incrimineaza in art.240.3 fapta functionarului care solicita, accepta sau este de acord sa primeasca orice beneficiu banesc ca o recompensa pentru ca a dat o decizie, si-a exprimat o opinie, a facut o recomandare, sau a dat un aviz favorabil ori si-a exercitat dreptul de decizie in favoarea unei persoane ori pentru ca si-a incalcat obligatiile de serviciu.

Comite o infractiune mai usoara persoana care ofera, transmite sau accepta o rasplata functionarului stiind ca acceptarea este interzisa.

CODUL PENAL SPANIOL

Aceasta lege penala - prin art.390 incrimineaza fapta functionarului public care primeste daruri sau cadouri oferite in considerarea functiei sale sau ca urmare a unui act, neinterzis de lege, pe care l-a indeplinit. Pentru aceasta pedeapsa va fi inchisoare de la o luna si o zi pana la 6 luni si amenda pana la de trei ori valoarea darului sau cadoului fara sa poata fi inferioara sumei de 100.000 pesetas.

Facem precizarea ca legea spaniola se apropie cel mai mult cu legea penala romana. Se incrimineaza doar primirea de favoruri de catre functionar si numai dupa indeplinirea unui act privitor la functia sa, dar neinterzis de lege. De asemenea, nu este incriminata fapta aceluia care da, ofera ori promite functionarului foloase necuvenite.

CODUL PENAL BULGAR

Codul penal bulgar incrimineaza primirea de foloase necuvenite in art.301, 302 si 305 tot ca luare de mita.

Constituie luare de mita si primirea de catre functionar a unui dar sau a oricarui alt folos material, in legatura cu indeplinirea sau neindeplinirea unei indatoriri de serviciu. Observam ca textul nu face nici o deosebire, sub aspectul caracterizarii juridice a faptei si al pedepsei, intre situatia in care darul sau alt folos material a fost primit, pentru ca functionarul a efectuat un act de serviciu ori a incalcat atributiile de serviciu, sau, in fine, a savarsit o alta infractiune in legatura cu serviciul.

INFRACTIUNEA DE TRAFIC DE INFLUENTA

In cadrul acestui Cod - in Sectiunea III, paragraful 2, art.432-11, sub denumirea Capitolului II: 'Fapte ilicite contra administratiei publice comise de persoane care exercita o functie publica', este incriminata pe langa coruptia pasiva, si traficul de influenta comis de persoane care exercita o functie publica.

In baza articolului 432-11 "se pedepseste cu 10 ani inchisoare si cu amenda de 1.000.000 franci fapta unei persoane detinatoare a autoritatii publice, sau care exercita un serviciu public, de a solicita sau accepta, fara drept, direct sau indirect, oferte, promisiuni, daruri, cadouri sau orice alte foloase pentru a abuza de influenta sa reala sau presupusa spre a obtine de la o autoritate sau de la o administratie publica semne onorifice, posturi, debusee sau alta decizie favorabila".[6]

Pe de alta parte, Capitolul III, Sectiunea I, art.433 al.l incrimineaza pe langa coruptia activa si traficul de influenta savarsit de particulari.

Prin articolul 433 alin. 2 - sub pedeapsa inchisorii de 5 ani si 500.000 franci amenda - este condamnata fapta oricarei persoane de a solicita sau de a accepta direct sau indirect, oferte, promisiuni, daruri, cadouri sau orice folos pentru a abuza de influenta sa reala sau presupusa spre a obtine de la o autoritate sau de la o administratie publica, semne onorifice, posturi, debusee sau orice alta hotarare favorabila.

In concluzie, putem afirma sa legea penala franceza incrimineaza si sistematizeaza in alt mod decat legea romana - faptele de trafic de influenta. Astfel: legea franceza incrimineaza distinct faptele de trafic de influenta comise de functionar de cele comise de particular; iar legea penala romana incrimineaza numai vanzarea de influenta de catre orice persoana (functionar ori persoana particulara) nu si cumpararea de influenta de la functionar ori persoana particulara.

Sub un alt aspect, legea franceza admite si existenta unei influente presupuse - de care se prevaleaza vanzatorul de influenta pe langa o autoritate sau administratie, in comparatie cu legea romana, care prin art.257 Cad Penal - conditioneaza traficul de influenta de existenta unei influente reale asupra functionarului (autoritate, administratie) de la care asteapta o decizie favorabila.

CODUL PENAL SPANIOL

In Spania este incriminata aceasta infractiune - prin legea penala -in capitolul XIII - art.404 bis, a, art.4O4 bis, b, art.404 bis, c.[7]

Sub numele de trafic de influenta - legea spaniola incrimineaza fapta functionarului sau persoanei particulare care influenteaza un functionar prevalandu-se de anumite relatii pentru a dobandi pentru sine sau altul un avantaj economic. Astfel, accentul nu se pune pe incalcarea atributiilor de serviciu de catre functionarul influentat de trafic, ci pe obtinerea anumitor avantaje economice, ca urmare a traficului de influenta de catre cel care exercita aceasta influenta.

Legea spaniola concepe posibilitatea ca influenta sa fie exercitata si de persoane juridice (societati, intreprinderi, organizatii), ipoteza in care se pot dispune masuri specifice. Ca asemanare cu legea penala romana amintim ca legea spaniola nu incrimineaza fapta de cumparare de influenta.

CODUL PENAL UNGAR

Codul Penal al acestei tari - incrimineaza traficul de influenta in art.256_; - situat - ca si mita - in titlul VII "Infractiuni contra puritatii vietii publice".

Prin acest text este incriminat acela care, prevalandu-se de posibilitatea de a influenta o persoana oficiala, un lucrator sau un membru al unui organ de stat sau al unei cooperatii ori al unei asociatii, cere sau primeste un folos pentru sine ori pentru altul.

Pedeapsa la aceasta infractiune difera, fata de legea penala romana, in raport cu calitatea persoanei asupra careia subiectul afirma ca isi va exercita influenta. Daca aceasta este o persoana oficiala, fapta se pedepseste cu privatiune de libertate pana la 3 ani; daca persoana este un lucrator sau membru al unui organ de stat ori al unei cooperatii sau al unei asociatii, pedeapsa este privatiunea de libertate pana la un an. Pedeapsa este mai grea daca faptuitorul:

a.      afirma sau lasa sa se creada ca a mituit o persoana oficiala;

b.      se da drept o persoana oficiala; sau

c.      savarseste fapta ca o profesie.

CODUL PENAL AL S.U.A.

Traficul de influenta este inclus ca infractiune in art.240.7 care face parte din capitolul "Infractiuni contra administratiei publice".

Articolul 240.7 pct.2 - spune ca infractiunea este comisa de acela care solicita, primeste, accepta sa primeasca orice beneficiu banesc ca rasplata pentru influentarea speciala exercitata asupra unui functionar public sau pentru faptul de a convinge o alta persoana ca exercita aceasta influenta.

Prin art. 240.7 pct.3 este pedepsita persoana care ofera, transmite sau accepta sa se transmita un folos material, a carui primire stie ca este interzisa de lege.

Spre deosebire de legea romana, Codul penal american incrimineaza si fapta persoanei care cumpara influenta nu numai fapta aceleia care vinde influenta.