Infractiunea

Prevederi generale privind infractiunea in legea romana.

Infractiunea este fapta care prezinta pericol social, savirsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala.Infractiunea este singurul temei al raspunderii penale.

Pericolul social al faptei art.18 Cp

Fapta care prezinta pericol social in intelesul legii penale este orice actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia dintre valorile aratate in art.1 si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse.

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.

La stabilirea in concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita faptuitorului.

In cazul faptelor prevazute in prezentul articol, procurorul sau instanta aplica una din sanctiunile cu caracter administrativ prevazute in art.91.

Vinovatia art.19 Cp

Vinovatie exista cand fapta care prezinta pericol social este savarsita cu intentie sau din culpa.

1. Fapta este savarsita cu intentie cind infractorul:

a) prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savarsirea acelei fapte;

b) prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui.

2. Fapta este savarsita din culpa cind infractorul:

a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce;

b) nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada.

Fapta constand intr-o actiune savarsita din culpa constituie infractiune numai atunci cind in lege se prevede in mod expres aceasta.

Fapta constand intr-o infractiune constituie infractiune fie ca este savirsita cu intentie, fie din culpa, afara de cazul cind legea sanctioneaza numai savirsirea ei cu intentie.

Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei

Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei sunt prevazute de art.44-51C.Penal: legitima aparare, starea de necesitate, constrangerea fizica si constrangerea morala, cazul fortuit, iresponsabilitatea, betia, minoritatea faptuitorului, eroarea de fapt.

Legitima aparare art.44 Cp

(1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savirsita in stare de legitima aparare.

(2) Este in stare de legitima aparare acela care savirseste fapta pentru a inlatura un atac material, direct, imediat si injust, indreptat impotriva sa, a altuia sau impotriva unui interes obstesc, si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc.

(2^1) Se prezuma ca este in legitima aparare, si acela care savarseste fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta, viclenie, efractie sau prin alte asemenea mijloace, intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit ori delimitat prin semne de marcare.

(3) Este de asemenea in legitima aparare si acela care din cauza tulburarii sau temerii a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul.

Starea de necesitate art.45 Cp

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savirsita in stare de necesitate.

Este in stare de necesitate acela care savirseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia un interes obstesc.

Nu este in stare de necesitate persoana care in momentul cind a savarsit fapta si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decit cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat.

Constrangerea fizica si constrangerea morala art.46 Cp

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savirsita din cauza unei constrangeri fizice careia faptuitorul nu i-a putut rezista.

De asemenea, nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savirsita din cauza unei constrangeri morale, exercitata prin amenintare cu un pericol grav pentru persoana faptuitorului ori a altuia si care nu putea fi inlaturat in alt mod.

Cazul fortuit art.47 Cp

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, al carei rezultat este consecinta unei imprejurari care nu putea fi prevazuta.

Iresponsabilitatea art.48 Cp

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca faptuitorul, in momentul savirsirii faptei, fie din cauza alienatiei mintale, fie din alte cauze, nu putea sa-si dea seama de actiunile sau inactiunile sale, ori nu putea fi stapan pe ele.

Betia art.49 Cp

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca faptuitorul, in momentul savirsirii faptei, se gasea, datorita unor imprejurari independente de vointa sa, in stare de betie completa produsa de alcool sau de alte substante.

Starea de betie voluntara completa produsa de alcool sau de alte substante nu inlatura caracterul penal al faptei.Ea poate constitui, dupa caz, o circumstanta atenuanta sau agravanta.

Minoritatea faptuitorului art.50 C.p.

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savirsita de un minor care la data comiterii acesteia nu indeplinea conditiile legale pentru a raspunde penal.

Eroarea de fapt art.51 C.p.

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, cand faptuitorul, in momentul savarsirii acesteia, nu cunostea existenta unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei.

Nu constituie o circumstanta agravanta imprejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o in momentul savarsirii infractiunii.

Dispozitiile alin.1 si 2 se aplica si faptelor savarsite din culpa pe care legea penala le pedepseste, numai daca necunoasterea starii, situatiei sau imprejurarii respective nu este ea insasi rezultatul culpei.

Necunoasterea sau cunoasterea gresita a legii penale nu inlatura caracterul penal al faptei.

Prevederi speciale

Regimul juridic al infractiunilor privind regimul transportului naval

Regimul juridic al infractiunilor la regimul transportului naval este stabilit de Legea nr. 191 din 13 mai 2003.

Infractiuni contra sigurantei navigatiei civile

ART. 2

(1) Conducerea unei nave de catre o persoana fara brevet sau fara certificat de capacitate corespunzator se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta comandantului sau a altei persoane care incredinteaza cu stiinta conducerea navei unei persoane fara brevet sau certificat de capacitate corespunzator ori careia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendata.

(3) Cu pedeapsa prevazuta la alin.(1) se sanctioneaza si fapta persoanei care incredinteaza cu stiinta conducerea navei unei persoane care sufera de o boala psihica ori se afla sub influenta unor produse stupefiante.

ART. 3

Punerea in navigatie a unei nave fara a avea echipaj minim de siguranta se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

ART. 4

(1) Exercitarea atributiilor de serviciu sub influenta bauturilor alcoolice sau a altor substante interzise de autoritatea de reglementare se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.

(2) Daca fapta prevazuta la alin.(1) este savarsita de catre personalul navigant care asigura direct siguranta navigatiei, pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 2 ani sau amenda.

(3) Este considerata sub influenta bauturilor alcoolice persoana care are o imbibatie alcoolica in sange de pana la 0,80 g/l alcool pur in sange ori o concentratie de pana la 0,40 mg/l alcool pur in aerul expirat.

ART. 5

(1) Exercitarea atributiilor de serviciu in stare de ebrietate sau sub influenta unor substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare starii de ebrietate se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

(2) Daca fapta prevazuta la alin.(1) este savarsita de personalul navigant care asigura direct siguranta navigatiei, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani.

(3) Este considerata in stare de ebrietate persoana care are o imbibatie alcoolica in sange mai mare de 0,80 g/l alcool pur in sange ori o concentratie ce depaseste 0,40 mg/l alcool pur in aerul expirat sau chiar o imbibatie mai mica, daca aceasta are drept consecinta micsorari manifeste ale facultatilor de echilibru ori de miscare ale acelei persoane, dificultate in exprimare ori incoerenta ideatica, constatate clinic sau prin orice alte mijloace de proba.

ART. 6

Refuzul, impotrivirea sau sustragerea persoanelor prevazute la art.4 si 5 de a se supune recoltarii probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

ART. 7

(1) Parasirea postului sau a navei fara aprobare, de catre un membru al echipajului ori de catre pilot, in timpul efectuarii serviciului, daca prin aceasta s-ar fi putut intrerupe navigatia ori pune in pericol siguranta navei, a incarcaturii sau a echipajului, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

(2) Daca fapta prevazuta la alin.(1) este savarsita de comandant sau de inlocuitorul acestuia, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani.

ART. 8

Fapta de a dormi in timpul serviciului de cart sau de garda, daca prin aceasta s-ar fi putut intrerupe navigatia ori pune in pericol siguranta navei, a incarcaturii sau a echipajului, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 3 ani.

ART. 9

Parasirea navei de catre comandant in caz de pericol, inainte de a-si fi exercitat indatoririle de serviciu pentru salvarea navei si a echipajului, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 4 ani.

ART. 10

Fapta comandantului unei nave de a nu-si indeplini obligatiile de asistenta si salvare a navelor si a persoanelor aflate in pericol pe apa ori, in caz de abordaj, de a nu comunica celorlalte nave, in masura posibilitatilor, datele necesare identificarii navei proprii se pedepseste cu inchisoare de la unu la 4 ani.

ART. 11

(1) Schimbarea pozitiei, scoaterea din functiune, avarierea grava sau distrugerea unui semnal de navigatie costier sau plutitor se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 10 ani.

(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza sustragerea unui semnal de navigatie costier sau plutitor ori a unor componente ale acestuia.

ART. 12

(1) Daca faptele prevazute la art.2-5 si art.7-10 au avut ca urmare un accident de navigatie, constand in abordaj cu pagube materiale importante, avarierea grava a unei nave ori distrugerea sau degradarea importanta de instalatii si bunuri de orice fel, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

(2) Daca s-a produs scufundarea navei proprii sau a altei nave ori moartea sau vatamarea corporala grava a uneia sau a mai multor persoane, pedeapsa este inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

(3) Daca faptele prevazute la art.2-5, art.7 si art.9-11, care au produs una dintre urmarile prevazute la alin.(2), au fost savarsite in acest scop, pedeapsa este inchisoarea pe viata sau inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

(4) Daca fapta prevazuta la art.8 a avut una dintre urmarile prevazute la alin.(1) si (2), pedeapsa este inchisoarea de la unu la 6 ani, in cazul alin.(1), respectiv de la 3 la 12 ani, in cazul alin.(2).

ART. 13

Preluarea fara drept a comenzii sau a controlului unei nave se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.

ART. 14

(1) Savarsirea uneia dintre urmatoarele fapte, si anume:

a) impiedicarea indeplinirii atributiilor de serviciu ale personalului navigant prevazut la <LLNK 11997    42130 302 31 55>art.31 lit.a)-c) din Ordonanta Guvernului nr.42/1997, aprobata cu modificari si completari prin <LLNK 12002    412 10 201 0 18>Legea nr.412/2002, privind conducerea navei;

b) falsificarea unui ordin scris sau a jurnalului de bord;

c) comunicarea unor informatii, cunoscand ca sunt false, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Distrugerea ori avarierea unei nave sau a incarcaturii acesteia, a echipamentelor de navigatie sau perturbarea functionarii acestora se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 10 ani, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.

(3) Cu pedeapsa prevazuta la alin.(1) se sanctioneaza distrugerea jurnalelor de bord si de masini.

(4) Daca prin faptele prevazute la alin.(1)-(3) s-a pus in pericol siguranta navigatiei, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

ART. 15

Plasarea pe o nava, prin orice mijloace, a unui dispozitiv, obiect ori substanta apta sa distruga nava sau sa cauzeze acesteia ori incarcaturii pagube de natura sa puna in pericol siguranta navigatiei se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

ART. 16

Faptele prevazute de la art.13-15, savarsite in scopul devierii navei de la itinerarul sau, se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

ART. 17

(1) Luarea in stapanire a unei platforme fixe sau exercitarea controlului asupra acesteia prin violenta ori amenintare cu violenta se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Distrugerea unei platforme fixe sau cauzarea unor pagube de natura sa puna in pericol securitatea acesteia se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 10 ani, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.

ART. 18

(1) Plasarea sau dispunerea de a se plasa pe o platforma fixa, prin orice mijloc, a unui dispozitiv sau a unei substante apte sa distruga platforma fixa ori de natura sa puna in pericol siguranta acesteia se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

(2) In intelesul prezentei legi, platforma fixa desemneaza o insula artificiala, o instalatie sau o lucrare atasata permanent de fundul marii ori de cel al unei ape interioare, in vederea explorarii sau exploatarii resurselor ori pentru alte scopuri economice.

ART. 19

Daca faptele prevazute la art.13-18 au avut ca urmare consecinte deosebit de grave, inclusiv scufundarea navei sau a platformei fixe, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi, iar daca au avut ca urmare moartea sau vatamarea grava a integritatii corporale ori sanatatii mai multor persoane, pedeapsa este inchisoarea pe viata sau inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

ART. 20

(1) Tentativa infractiunilor prevazute la art.13-18 se pedepseste.

(2) Se considera tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum si luarea de masuri in vederea savarsirii infractiunilor prevazute la alin.(1).

ART. 21

(1) Blocarea senalului navigabil, a unei dane sau zone a bazinului portuar si neexecutarea ordinului capitanului portului privind masurile de deblocare se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.

(2) Daca fapta a avut ca urmare intreruperea navigatiei ori a activitatii portuare sau punerea in pericol a sigurantei navigatiei ori a portului, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

ART. 22

Transportul de marfuri periculoase la bordul navelor in apele nationale navigabile fara respectarea prevederilor legale cu privire la stivuire, ambalare, etichetare, masuri de protectie, daca a fost pusa in pericol sau s-ar fi putut pune in pericol siguranta navigatiei, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

CAP. 3

Infractiuni contra ordinii si disciplinei la bordul navelor

ART. 23

(1) Refuzul de a executa un ordin cu privire la indatoririle de serviciu privind siguranta navei si a navigatiei se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

(2) Cand fapta este savarsita de catre comandantul navei, pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 3 ani.

ART. 24

(1) Lovirea superiorului de catre inferior se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an.

(2) Daca fapta se savarseste asupra comandantului navei, pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 2 ani.

(3) In cazul in care comandantul navei se gaseste in exercitiul atributiilor de serviciu, pedeapsa este inchisoarea de la 1 la 3 ani.

(4) Lovirea inferiorului de catre superior se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an.

ART. 25

Fapta pasagerului de a nu se supune in timpul calatoriei unui ordin dat de comandant sau secund ori de un alt ofiter, pentru salvarea navei, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda.

ART. 26

(1) Actiunea penala pentru infractiunile prevazute la art.23 alin. (1), art.24 alin. (1)-(3) si art.25 se pune in miscare la sesizarea comandantului sau a proprietarului ori a operatorului navei, dupa caz.

(2) Actiunea penala pentru infractiunea prevazuta la art.23 alin.(2) se pune in miscare la sesizarea proprietarului sau a operatorului navei ori a organelor abilitate ale autoritatii navale, dupa caz.

(3) Actiunea penala pentru infractiunea prevazuta la art.24 se pune in miscare si la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

CAP. 4

Alte infractiuni

ART. 27

(1) Folosirea carnetului de marinar, a brevetului sau a certificatului de capacitate apartinand altei persoane se pedepseste potrivit art.293 alin.1 din Codul penal.

(2) Incredintarea carnetului de marinar, a brevetului sau a certificatului de capacitate altei persoane, spre a fi folosit fara drept, se pedepseste potrivit art.293 alin.2 din Codul penal.

ART. 28

(1) Arborarea fara drept a pavilionului roman ori punerea in exploatare sau navigatie a unei nave neinregistrate se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si arborarea fara drept a pavilionului unei alte tari decat cel inscris in actul de nationalitate, de catre o nava straina sau romana care trece prin apele nationale navigabile ale Romaniei.

ART. 29

Fapta comandantului ori a altui membru al echipajului care, in urma producerii unui accident de navigatie, ordona sau face ca nava sa paraseasca locul faptei se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani.

ART. 30

Folosirea navei sau a incarcaturii navei ori dispunerea de acestea, fara drept, in tot sau in parte, pentru sine sau pentru altul, de catre comandant sau un alt membru al echipajului, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

ART. 31

Omisiunea de a denunta de indata savarsirea uneia dintre infractiunile prevazute la art.13-15, art.17 si 18 se pedepseste in conditiile prevazute de art.262 din Codul penal.

ART. 32

Ultrajul savarsit impotriva unui inspector de navigatie civila ori a personalului operativ al capitaniilor porturilor, aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii, se pedepseste potrivit art.239 din Codul penal.

CAP. 5

Dispozitii speciale de procedura

ART. 33

(1) In cazul infractiunilor prevazute la art.27-30, cercetarea penala se efectueaza de catre capitanii porturilor.

(2) Pentru infractiunile prevazute la art.32, urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de catre procuror.

ART. 34

Cercetarea la fata locului si reconstituirea efectuate pe nave sau in incinta porturilor se fac in prezenta capitanului portului sau a reprezentantului acestuia.

ART. 35

Luarea de masuri si efectuarea de cercetari la bordul unei nave care arboreaza pavilionul unui alt stat, cu care statul roman a incheiat conventii, se fac in conformitate cu prevederile acestora.

ART. 36

Infractiunile prevazute la art.2-11, art.22-25, art.27, 28 si 30 se judeca in prima instanta de sectiile maritime si fluviale ale judecatoriilor.

ART. 37

Infractiunile prevazute la art.12-21, art.31 si la art.32 se judeca in prima instanta de sectiile maritime si fluviale ale tribunalelor.