PRINCIPIILE SI IZVOARELE DREPTULUI PENAL ROMAN

PRINCIPIILE SI IZVOARELE DREPTULUI    PENAL ROMAN

Principiile dreptului penal roman

Definitie. Acestea reprezinta totalitatea ideilor, conceptiilor si regulilor care calauzesc si strabat intregul drept penal si activitatea de lupta impotriva infractiunilor.

Caracterizare

Principiile dreptului penal roman se impart in trei categorii:fundamentale; generale institutionale. Ele isi gasesc aplicarea in toate institutiile dreptului penal (infractiunea, raspunderea si sanctiunile).

Principiul legalitatii Nullum crimen sine lege; Nulla poena sine lege

nu este un principiu specific dreptului penal, ci acesta guverneaza intreg sistemul de drept;

a fost formulat pentru prima oara in timpul revolutiei burgheze dinFranta in anul 1789;

a fost reafirmat in 1948 in Declaratia universala a drepturiloromului;

-constituie o garantie a libertatii persoanei impotriva abuzurilor,astfel calegea penalase aplica numai pentru faptele prevazute de aceasta;

-a fost incalcat flagrant intre anii 1948-1956, cand exista institutia analogiei;

-este consacrat expres in actualul Cod penal in art. 2, dar este completat si de art. 11;

-isi gaseste aplicarea in toate institutiile dreptului penal astfel: nullum crimen sine lege (nici o infractiune in afara legii); nulla poena sinelege (nici o sanctiune in afara legii); nullum judicium sine lege (institutia sanctiunii si a raspunderii);

-respectandu-se acest principiu, nu va fi trasa la raspundere penala persoana care nu a savarsit o infractiune si, totodata nu va fi trasa la raspundere penala o persoana care a savarsit o fapta ce nu era prevazuta la acea vreme ca infractiune in lege.

Principiul egalitatii in fata legii penale

- este nu numai un principiu de baza in dreptul penal, dar si un principiu constitutional prevazut in art. 16 din Constitutia Romaniei;

-subliniaza egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii penale,indiferent de varsta, sex, rasa, culoare, apartenentapoliticaetc.;

nu este prevazut in mod expres de Codul penal, dar se deduce din intreaga legislatie penala

Principiul umanismului

-este un principiu prevazut in Constitutia Romaniei, dar si in numeroase articole din Codul penal; astfel, art. 22 din Constitutie prevede:"Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizicasi psihica sunt garantate"; "Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman ori degradant"; "Pedeapsa cu moartea este interzisa

- conform acestui principiu, constrangerea penala trebuie sa aiba un

caracter uman.

Principiul prevenirii faptelor prevazute de legea penala

reprezinta si scopul legii penale prevazut in art. 1 C. pen.;

- presupune ca intreaga reglementare juridico-penala sa asigureprevenirea savarsirii faptelor periculoase, atat prin conformare (preventie generala), cat si prin constrangere (preventie speciala

prevenirea consta in: incriminarea faptelor periculoase, dar si in pedepsirea celor care nu respectalegile;

prevenirea savarsirii de noi infractiuni constituie insusi scopulpedepsei (art. 52 C. penal).

Principiul infractiunii - ca unic temei al raspunderii penale

este un principiu specific dreptului penal si prevazut expres in art.17 alin. 2 C. penal;

-functioneaza ca o garantie a libertatii persoanei, caci fara savarsirea unei infractiuni nu se poate antrena raspunderea penala

-conform acestui principiu, dreptul penal respinge asa-zisa raspundere obiectiva pentru o fapta savarsita fara vinovatie sau pentru ofapta care nu indeplineste cumulativ toate cele trei conditii prevazute de lege (sa prezinte pericol social, sa fie savarsita cu vinovatie si sa fie prevazutade lege).

Principiul personalitatii raspunderii penale

nu este prevazut expres in Codul penal, insase deduce din conditiile privind raspunderea penala; -este un principiu specific dreptului penal conform caruia fiecare trebuie sa raspunda personal pentru faptele sale; in dreptul penal nu se poate antrena raspunderea penala pentru fapta altei persoane sau raspunderea colectiva (in proiectul viitorului Cod penal este prevazuta raspunderea penalaa persoanelor juridice).

Principiul individualizarii sanctiunilor de drept penal

-este prevazut expres in art. din Codul penal, fiind un principiuspecific acestei ramuri de drept;

-presupune aplicarea sanctiunilor proportional cu gravitatea faptei savarsite cu periculozitatea infractorului; cu conditiile in care a fost savarsita infractiunea;

-aceastaindividualizare este de trei feluri: legala(faza elaborarii legiipenale); judiciara, realizata in concret dupa savarsirea infractiunii (fazaaplicarii pedepsei); administrativa, realizatain faza executarii pedepsei.

Principiul incriminarii faptelor care prezinta un anumit grad depericol social

- este un principiu specific dreptului penal si este prevazut in art. 17 alin 1 din C. penal;

-constain interzicerea ca infractiuni doar a acelor fapte care prezinta un grad de pericol social mai ridicat, deosebindu-se astfel de contraventii si abateri;

-se stie ca infractiunea este forma de ilicit care prezinta gradul depericol social cel mai ridicat.

Principiul instituirii unui regim special de sanctionare pentruinfractorii minori

-este un principiu specific dreptului penal consacrat expres in art. 109 in cadrul Titlului V al Codului penal;

-se referain special la:

. varsta raspunderii penale− pana la 14 ani minorii nu raspund penal;− intre 14-16 ani numai daca se dovedeste ca au avut discer

namant; − de la 16 ani raspund penal;

limitele pedepselor (inchisorii si amenzii), care se reduc intotdeauna la jumatate - art.109 alin. 1 C. pen.;

condamnarile pronuntate pentru faptele savarsite in timpul minoritatii nu atrag incapacitati sau decaderi - art. 109 alin. 4 din

penal;

condamnarile pentru infractiunile savarsite in timpul minoritatii nu atrag starea de recidiva- art. 38 lit. a C. penal;

termenele de prescriptie sunt reduse la jumatate - art. 129 din C. penal;

minorilor nu li se aplica pedepsele complementare - art. 109 alin. 3 din C. penal;

libertatea conditionata a minorilor are loc in conditii mult mai avantajoase decat pentru majori - art. 60 alin. 2 din C. penal;

prioritar, nu li se aplica pedepse, ci masuri educative prevazute de art. 101 C. penal.

Izvoarele dreptului penal roman

Definitie. Acestea sunt acte juridice care, in cuprinsul lor, stabilesc faptele ce constituie infractiuni, sanctiunile ce se pot aplica, conditiile raspunderii penale, precum si actele normative care prevad dispozitii obligatorii de respectat in procesul de elaborare si aplicare a dreptuluipenal

Izvoarele dreptului penal roman pot fi: materiale si formale; interne si externe; directe si indirecte.

Cadrul izvoarelor: Constitutia Romaniei; Codul penal; Legile penale speciale; Legile speciale nepenale cu dispozitii penale; Legile gene-rale care contin dispozitii penale; Tratatele si conventiile internationale.

CONSTITUTIA ROMANIEI este in acelasi timp legea fundamentala a tarii si izvor al dreptului penal, deoarece consacrasi norme ce intereseazaexclusiv dreptul penal: art. 1 prevede cele mai importante valori sociale; art. 15 - "Legeadispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contra-ventionale mai favorabile"; art. 22 - "Pedeapsa cu moartea este interzisa" etc.

CODUL PENAL este principalul izvor de drept penal, deoarece in cele doua parti ale sale (generalasi speciala) cuprinde norme referitoare la scopul legii penale, aplicarea legii penale, modul de tragere la raspunderepenala, aplicarea pedepselor, incriminarile din partea specialaetc.

LEGILE PENALE SPECIALE nu cuprind incriminari noi, ci vin sa completeze dispozitiile Codului penal; de exemplu: Legea nr. 296/2001, privind extradarea; Legea nr. 143 / 2000, privind traficul si consumul ilicit de droguri.

LEGILE SPECIALE NEPENALE CU DISPOZITII PENALE nu au caracter penal, insa cuprind unele dispozitii penale, continand astfel incriminari separate fata de C. penal; de exemplu:, Legea nr. 26/1996, Codul silvic.

TRATATELE SI CONVENTIILE INTERNATIONALE devin izvoare de drept penal in urma ratificarii; nu toate tratatele internationale sunt izvoare de drept penal, ci numai acelea care intereseaza aceasta ramura de drept, cum ar fi: tratatele si conventiile prin care statul roman s-a angajat sa incrimineze si sa sanctioneze anumite fapte deosebit de grave; tratatele si conventiile internationale privind asistenta juridica internationala in materie penala

LEGISLATIA PENALA ROMANA cuprinde totalitatea reglementarilor penale

Raportul juridic de drept penal roman reprezinta legatura juridica dintre stat si toti ceilalti membri ai societatii, raport in care statul,prin organele sale specializate, are dreptul de a impune respectarea valorilor sociale, ocrotite de lege si de a trage la raspundere penala pe cei care au savarsit infractiuni, iar membrii societatii au obligatia de a se conforma legii si a suporta sanctiunile penale.

Feluri de conformare; de conflict.