INREGISTRAREA PENALA

INREGISTRAREA PENALA

Evidenta sistematica a unor categorii de persoane, animale sau obiecte in scopul unei eventuale identificari ulterioare a acestora se realizeaza prin intermediul inregistrarii penale.

Pentru realizarea acestei inregistrari sunt utilizate fise speciale care se centralizeaza la nivel judetean si national.

Aceasta inregistrare se face pentru evidenta:

persoanelor impotriva carora a inceput urmarirea penala,

persoanelor condamnate,

persoanelor disparute,

cadavrelor neidentificate,

animalelor si obiectelor pierdute sau furate,

procedeele cele mai frecvente de savarsire a infractiunilor.

In tara noastra inregistrarea penala este alfabetica, pe baza semnalmentelor exterioare, dactiloscopica, dupa antecedente penale, dupa procedeele aplicate la savarsirea infractiunilor.

In decursul timpului, pentru inceput, inregistrarea s-a referit la recidivisti, acestia fiind marcati cu fierul rosu pe umar, prin imprimarea diferitelor litere care marcau infractiunea savarsita, insa ulterior, aproximativ pe la anul 1700, s-a renuntat la aceasta metoda intrucat era considerata barbara. Ulterior, pentru identificare se facea apel la persoane care au cunoscut anterior pe cel banuit, respectiv paznici, codetinuti, insa si acest mijloc s-a dovedit ineficient si plin de subiectivism, nu de multe ori acestia fiind sugestionati sau autosugestionandu-se in a recunoaste o anumita persoana. Apoi s-a propus sistemul de inregistrare antropometric, insa nici acesta nu a fost eficient, pentru ca unele proportii si particularitati ale corpului uman se schimbau in timp. De la aceste metode de inceput s-a ajuns la inregistrarea actuala in modurile aratate mai sus.

Inregistrarea alfabetica consta in folosirea unor fise pe care se inregistreaza toate datele personale, inclusiv daca numele a fost schimbat si cand anume, poreclele, numele folosit in familie, in cercul apropiat de prieteni, descrierea semnalmentelor exterioare mai importante, antecedentele penale, fapta pentru care este invinuit. Fisa de inregistrare va fi completata si cu cea dactiloscopica, iar uneori si cu fotografia de identificare.

Tot in cadrul inregistrarii alfabetice a persoanelor se tine si evidenta persoanelor disparute pentru care se trec aceleasi date, insa fisa este completata cu data, locul si imprejurarile disparitiei, ultimul domiciliu al persoanei disparute, cine a sesizat disparitia, cine a efectuat ultimele cercetari, cine l-a vazut ultima oara si in ce loc etc.

Pentru cadavre se trec locul si imprejurarile descoperirii cadavrului, sexul, varsta aproximativa, cauza mortii, descrierea imbracamintei si a obiectelor descoperite asupra sa, leziunile, eventualele tatuaje sau cicatrici, numarul dosarului, numele organului care a efectuat urmarirea.

Inregistrarea animalelor si obiectelor pierdute sau furate se face numai atunci cand acestea au o anumita valoare, caracteristici bine determinate sau sunt gasite la locul faptei. Pentru fiecare se va completa o fisa care va cuprinde forma, volumul, culoarea, caracteristicile, eventual seria de fabricatie si numarul de inventar, daca asemenea elemente sunt descoperite, eventualele defecte, particularitati, adresa proprietarului, locul pierderii sau sustragerii.

Animalele se inregistreaza in ordinea alfabetica cu trecerea denumirii lor, a varstei, culorii, defectelor de mers, de privire, obiceiuri, nume la care raspund, data si locul disparitiei lor, adresa proprietarilor.

Inregistrarea dupa procedeele aplicate de infractori, cunoscuta si sub denumirea de "modus operandi sistem", prescurtat MOS. Aceasta inregistrare se face dupa modul de savarsire de catre infractori a unor anumite infractiuni. Aceasta inregistrare se bazeaza pe faptul ca un anumit infractor, de regula, va folosi aceeasi metoda in comiterea in mod repetat a mai multor infractiuni, folosind aceleasi modalitati de spargere si patrundere ori aceleasi modalitati de comitere a unor crime, aceleasi modalitati de ascundere a obiectelor sustrase (pot fi citate cazuri de omoruri repetate savarsite prin folosirea aceluiasi obiect contondent, de legare a victimelor in acelasi mod, de prezentare in fata persoanelor vatamate prin folosirea acelorasi calitati: incasatori de taxe, apa, gaze etc). Fiind folosit acelasi mod de operare si cunoscand ca acest mod de operare apartine uneia sau unora din persoanele cunoscute de organele de urmarire penala, verificarea va incepe cu acestea, de multe ori putandu-se stabili autorul.

Inregistrarea dactiloscopica. In prezent in diferite tari se aplica mai multe sisteme de inregistrare dactiloscopica, insa toate tin seama de raportul dintre delta si centrul desenului papilar. Incercari de inregistrare dactiloscopica au fost facute inca de la jumatatea sec. XVII iar primul serviciu dactiloscopic din lume a fost fondat in 1897 la Calcutta (India).

Inregistrarea dactiloscopica principala este cea decadactilara si este caracterizata printr-o formula de baza a celor zece degete ale unei persoane, dupa criteriile de impartire a dactilogramelor in tipuri. Se mai foloseste si inregistrarea monodactilara.

Dactilogramele se disting dupa existenta sau inexistenta, numarul si pozitia deltelor. Acestea sunt dactilograme adeltice, dextrodeltice, sinistrodeltice, bideltice, trideltice, quatrodeltice, amorfe.

Pentru clasificarea dactilogramelor, degetele aratatoare de la ambele maini se noteaza cu litere majuscule de la tipul reliefului papilar pe care il au. Toate celelalte degete se noteaza cu cifre. Notarea dactilogramelor se face in felul urmator: adelticele se noteaza cu A sau 1, dextrodelticele cu D sau 2, sinistrodelticele cu S sau 3, bidelticele cu B sau 4, tridelticele cu T sau 5, quatrodelticele cu Q sau 6, amorfele (simianele sau danteliformele) cu O sau cu cifra 0, iar cele nedefinite cu X cand sunt pe aratatoare si cu x daca sunt pe celelalte degete. Lipsa unui deget se noteaza cu Am (amputat).

Intr-o formula primara se vor trece sub forma de fractie simbolurile dactilogramelor mainii drepte la numarator, iar cele ale mainii stangi la numitor. Ordinea de trecere in aceasta formula primara este urmatoarea: aratatorul, degetul mare, mijlociul, inelarul, cel mic. O astfel de formula pentru cele doua maini poate arata in felul urmator: A-4235 (la numarator, mana dreapta) / S-1254 (la numitor, mana stanga).

Pe langa inregistrarea decadactilara exista si inregistrarea monodactilara (unidigitala) care priveste inregistrarea faptuitorilor dupa urmele de degete izolate, lasate la locul faptei, si care permite sa se verifice daca urmele de degete gasite la locul faptei au fost lasate sau nu de o persoana anterior inregistrata sau prin luarea ulterioara de la banuit a amprentelor digitale, dupa care se face compararea urmei gasite la locul faptei cu cea inregistrata anterior sau luata de la banuit.