Inceperea producerii efectelor juridice

Inceperea producerii efectelor juridice.

Regula consacrata in dreptul administrativ privind inceperea producerii efectelor juridice a actelor administrative este cea care stabileste a fi comunicarea (notificarea) actelor administrative individuale persoanelor interesate si publicarea in privinta actelor administrative normative. Mai precis, momentul din care incep sa se produca efectele juridice pentru actele administrative este data primirii comunicarii de catre persoana interesata, respectiv data publicarii.

Este de principiu ca o data ce statul pretinde ca nimeni nu se poate prevala de necunoasterea legii in virtutea adagiului nemo censetur ignorare legem, tot asa acelasi stat nu poate cere respectarea manifestarii sale de vointa decat dupa comunicarea sau aducerea la cunostinta publica a continutului actului respectiv. Acest moment este legat si de caracterul executoriu al actului respectiv.

In literatura juridica s-a sustinut opinia potrivit careia actele administrative intra in vigoare si produc efecte juridice inca de la emiterea lor de autoritatea administrativa, moment ce ar putea fi considerat simplul fapt al semnarii lor . Dar, aceste efecte juridice se pot produce numai in ceea ce priveste organul emitent, cum ar fi de exemplu consecinta ca acesta nu isi mai poate revoca actul o data ce a fost emis

La randul sau Romulus Ionescu sustinea acelasi lucru, fara insa sa mai faca distinctie intre obligatiile si drepturile organului emitent si ale tertilor

Fata de regula statornicita mai sus, se recunoaste ca actele administrative devin opozabile administratilor din ziua in care au ajuns la cunostinta lor printr-unul dintre procedeele de publicitate - comunicare sau publicare

In cazul actelor administrative normative, efectele juridice se produc atat pentru organul emitent cit si pentru administrati numai din momentul publicarii lor, altfel ar fi posibil ca organul emitent sa fie interesat sa amane publicarea sine die. Pentru actele normative cu caracter militar efectele juridice vor incepe sa se produca de la data primirii comunicarii de catre persoanele interesate. In literatura juridica franceza se considera ca deciziile regulamentare produc efecte juridice de la intrarea lor in vigoare prin publicare, fie in Jurnalul Oficial, fie in Buletinul administrativ, fie prin afisare sau prin presa

Pentru actele administrative individuale efectele juridice incep sa se produca din momentul aducerii la cunostinta persoanelor carora li se adreseaza . Cand actul administrativ se refera la interesele mai multor persoane, deci se constituie ca un act colectiv, dar cu caracter individual, scopul poate fi atins si prin publicare in presa fara o notificare individuala.

Prin urmare, avand in vedere cele aratate mai sus se poate spune ca, de regula, actele administrative produc efecte juridice numai pentru viitor, supunandu-se principiului neretroactivitatii actelor juridice. De la aceasta regula sunt unele exceptii

1. Actele administrative care prevad o data ulterioara de intrare in vigoare (actele administrative normative) sau de producere a efectelor (actele administrative individuale) . Din momentul aratat de organul emitent actul administrativ dobandeste valenta executorie.

In nici un caz in actul administrativ normativ nu se poate prevedea intrarea sa in vigoare la o data anterioara publicarii lui, retroactivitatea actului administrativ normativ fiind interzisa expres prin dispozitiile art. 15 al. 2 din Constitutie.

Producerea de efecte juridice ulterior comunicarii sau publicarii actului administrativ se stabileste fie prin lege (de exemplu, in art. 4 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor se arata ca actele normative prin care se stabilesc si sanctioneaza contraventii intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii sau, dupa caz, de la data aducerii lor la cunostinta publica, potrivit legii, daca nu s-a prevazut expres un termen mai lung), fie prin vointa organului emitent, fie prin natura actului (daca se cere aprobarea sau confirmarea actului, intrarea in vigoare a actului aprobat sau confirmat, se produce numai dupa indeplinirea acestor conditii)

2. Actele administrative cu caracter retroactiv: sunt actele declarative ori recognitive prin care se constata, recunosc sau determina existenta sau intinderea unor drepturi si obligatii nascute anterior ori inexistenta acestora

In categoria actelor cu caracter retroactiv aratam:

a) Actele administrative individuale pentru care insasi legea recunoaste producerea de efecte juridice de la o data anterioara comunicarii sau chiar emiterii lor (de exemplu, diferentele de calcul la pensiile reactualizate).

b) Actele de anulare (revocare) ca ilegale a unor acte administrative (au efect retroactiv, ele stergand efectele produse de actele anulate pana in momentul emiteri lor).

c) Actele de confirmare a unor acte administrative emise deja. Produc efecte juridice retroactive in cazul in care:

- ne gasim in prezenta unui act administrativ distinct iar legea nu interzice in acel domeniu de raporturi sociale, emiterea unui act administrativ cu un anumit efect

- confirmarea este utilizata pentru a desemna anumite aprobari date de organul administrativ superior pentru manifestari de vointa anterioare, ce intervin mai mult atunci cand este vorba de raporturi sociale nascute in legatura cu atribuirea unui statut personal (de exemplu, statutul de doctor in stiinte.

d) Actele administrative normative interpretative. Pe aceasta cale se recunoaste organului administrativ emitent sau chiar superior desi are aceasta competenta, dreptul de a aprecia intelesul unor norme juridice. In acceptul principiului autonomiei locale, un astfel de act de interpretare nu poate fi emis de un organ situat ierarhic la un nivel superior organului administratiei publice locale emitent, deoarece intre aceste organe nu exista raporturi de subordonare.

Fireste trebuie ca actul administrativ normativ interpretativ sa nu creeze o norma juridica noua, sa nu adauge si sa nu modifice norma juridica pe care o interpreteaza, ci sa expliciteze continutul acesteia.

Desi in literatura juridica se afirma ca un astfel de act interpretativ are un caracter retroactiv, in sensul ca se aplica din momentul in care a intrat in vigoare actul administrativ normativ pe care il interpreteaza, aceasta opinie este mai putin convingatoare, cu atat mai mult cu cat este posibil, ca actul de interpretare sa apara la o distanta mare in timp fata de data publicarii actului interpretat. In acest caz, fie actul ce urmeaza a fi interpretat (de exemplu prin norme metodologice) va avea o data ulterioara, chiar simultana cu actul normativ de interpretare, pentru intrarea sa in vigoare, fie efectele produse pana la intrarea in vigoare a actului de interpretare sunt recunoscute, cu atat mai mult cu cat unele situatii la care s-a facut aplicarea normelor juridice de interpretare au si fost realizate material. Pe de alta parte, este discutabila, in acest caz, inlaturarea pe cale doctrinara, a efectelor neretroactivitatii actelor normative prevazute in art. 15 al. 2 din Constitutie.

e) Actele administrative jurisdictionale carora li se recunoaste un caracter retroactiv, prin faptul ca stabilesc situatii juridice preexistente emiterii actului