Indatoririle fundamentale ale cetatenilor romani

Indatoririle fundamentale ale cetatenilor romani

Constitutia Romaniei stabileste in Titlul II, Capitolul III care sunt indatoririle fundamentale ale cetatenilor romani. Existenta unui capitol dedicat indatoririlor fundamentale este justificata prin aceea ca cetatenilor nu le pot fi recunoscute numai drepturi si libertati ci le sunt impuse si indatoriri. Asa cum am aratat, drepturilor subiective le corespund si indatoriri, iar Statul nu poate avea el doar obligatii fata de proprii cetateni fara sa le impuna acestora anumite obligatii.

1. Fidelitatea fata de tara

Indatorirea de fidelitate fata de tara este declarata ca sacra. Cetatenilor carora le sunt incredintate functii si demnitati publice si militarii raspund de indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin drept pentru care la intrarea in functie sau in serviciu au obligatia sa depuna juramantul de credinta. Sunt inclusi in aceasta categorie de persoane care au obligatia de depunere a juramantului de credinta - moment ce marcheaza intrarea in exercitiul functiunii, Presedintele Romaniei, membrii Parlamentului, membrii Guvernului, alesii locali - consilierii locali, consilierii judeteni, primarii si presedintii consiliilor judetene - cei care sunt numiti in cadrul autoritatilor publice centrale si locale, magistratii, functionarii publici, militarii si alte categorii de cetateni prevazute de lege. De asemenea, strainii si apatrizii care dobandesc cetatenia romana au obligatia depunerii juramantului de credinta.

2. Apararea tarii

Art. 55 din Constitutie dispune ca cetatenii au dreptul si obligatia sa apere Romania, sa indeplineasca indatoririle militare stabilite prin lege organica, sa participe la orice actiuni legale necesare apararii tarii. Apararea patriei nu trebuie inteleasa, in primul rand si nici exclusiv, ca o lupta cu arma in mana ci ea are o componenta mai complexa precum si fidelitatea fata de poporul roman, o conduita fara cusur fata de tara. Legea fundamentala reglementeaza in principal si situatia stagiului militar pe care trebuie sa-l satisfaca cetatenii romani stabilit ca varsta de la 20 de ani pana la 35 de ani. Pentru ca reglementarea prezenta privind stagiul militar nu a fost abrogata si ea nu intra in contradictie cu noul text al Constitutiei revizuite, toti cei care au varste intre 20 si 35 de ani pot fi chemati si au obligatia de a se prezenta la incorporare . In Constitutie este prevazuta o categorie aparte de cetateni, voluntarii care pot participa la diferite operatiuni de instruire, in conditiile care vor fi stabilite prin lege organica.

3. Obligatia de a contribui la cheltuielile publice

Toti cetatenii au obligatia sa contribuie la cheltuielile publice prin impozite si taxe locale. Aceste contributii trebuie sa asigura o "asezare justa a sarcinilor fiscale" ceea ce implica o contributie proportionala cu veniturile si cu averea fiecaruia; in prezent exista impozite diferentiate pe venituri, taxe diferite pentru detinatorii mai multor imobile cu destinatia de locuinta dar si scutiri de taxe pentru anumite persoane sau categorii de persoane. Sunt interzise prestatii in afara cadrului legal existent cu exceptia situatiilor exceptionale cand pot fi dispuse rechizitii, prestari de servicii, toate cu caracter temporar si impuse de situatia exceptionala data.

4. Buna credinta in exercitarea drepturilor si a libertatilor fundamentale

Potrivit art. 57 din Constitutie, atat cetatenii romani cat si strainii si apatrizii ce se gasesc la un moment dat sub incidenta legii romane au indatorirea fundamentala de a-si exercita drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta si cu respect total fata de drepturile si libertatile celorlalti. Buna-credinta (bona fides) consta in obligatia titularului oricarui drept de a-l exercita in limitele acestuia, in scopul in care exista si cu respectarea drepturilor celorlalti. Un drept nu poate fi exercitat prin deturnare de la finalitatea lui.

Textul constitutional pe langa raportarea generala la comportamentul oamenilor, are in vedre si cateva drepturi exprese prevazute de Constitutie, cum ar fi: accesul liber la justitie, sau dreptul la aparare, ambele fiind cel mai adesea supuse unei nesocotiri prin abuz de drept din partea celor care se prevaleaza de exercitarea drepturilor si a libertatilor fundamentale.