Izvoarele dreptului international

Izvoarele dreptului international.

18. Explicati actualitatea cutumei, ca izvor formal al dreptului international.

In preambulul Conventiei de la Viena privind relatiile diplomatice (1961) se arata ca: "Normele cutumiare de dr international vor contiunua sa guverneze problemele care nu sunt expres reglementate prin prevederile prezentei conventii". Art.38 al Conventiei de la Viena cu privire la dreptul tratatelor (1969) prevede, de asemenea ca: "niciuna din prevederile art.34-37 nu se opune ca o regula enuntata intr-un tratat sa devina obligatori pentru un stat tert, ca regula cutumiara de dr international recunoscut ca atare". Norme noi de dr international au aparut pe cale cutumiara si in dr contemporan. Astfel, practica internationala bazata pe codurile aeriene ale diferitelor state, pe dispozitiilor unor tratate bilaterale si multilaterale in domeniul navigatiei aeriene, a condus la formarea unei norme necontestate de dr international, in sensul ca statele exercita, in spatial aerian de deasupra teritoriului lor, suveranitatea deplina si exclusivista. Natura juridica a acestui spatiu a rezultat deci dintr-o norma universala de dr international stabilita pe cale cutumiara. Un process similar s-a inregistrat si in cazul dr statului riveran asupra platoului continental. Natura juridical a spatiului cosmic a fost de asemenea stabilita p cale cutumiara. Astfel primele aparate de zbor lansate de om in spatial cosmic au traversat universur aerian al mai multor state si apoi au circulat in cosmos, fara ca statul care le-a lansat sa fi cerut pt aceasta permisiunea nici unui alt stat. In acest fel, libertatea de circulatie inspre, dinspre si in spatial cosmic a ajuns sa fie rucunoscuta, pe cale cutumiara, ca o norma de dr international. Unele procese noi de reformare a unor vechi reguli de dr international au fost calificate drept "cutume salbatice" care s-au format intr-un interval scurt de timp, sub presiunea revendicarilor formulate de fostele popoare coloniale, tari in curs de dezvoltare, cum a fost de exemplu dr la decolonizare, dr la dezvoltare. "Cutumele linistite" statornice prin incetineala somptuoasa a "eternului ieri" li se opun cutumele salbatice, a caror brusca dezvoltare isi trage forta din vointele trezite care denunta desuetudinea si imposture primelor.   

19. Cum credeti ca influenteaza actele unilaterale ale statelor procesul de formare a normei cutumiare? Exemplificati.

 20. Realizati o comparatie intre principiile generale de drept si principiile dreptului international. Sintagma "principiile generale de drept" se refera la ansamblul regulilor generale care stau la baza functionarii oricarui sistem de drept, national si international. Intre acestea se inscrie de exemplu, principiul bunei-credinte in indeplinirea obligatiilor conventionale, autoritatea de lucru judecat, principiul raspunderii pt prejudiciile cauzate, respectarea egalitatii partilor si dreptul lor la aparare in cadrul solutionarii oricarui deferend. In dreptul international contemporan se opereaza cu mai multe categorii de principi. Sunt in primul rand, principiile generale de drept, care se regasesc in majoritatea sistemelor nationale de drept, fiind inerente functionarii unor aemenea sisteme. In al doilea rand, sunt principiile dr international, ce reprezinta o serie de reguli, general acceptate, specifice rap internationale. Principiile generale de drept sunt norme la care se faceau referiri, in vederea solutionarii unor deferende de catre tribunalele arbitrale, pe care instantele trebuiau sa le aiba in vedere la pronuntarea instantei. In acceptiunea art.38, alin(1) din Statutul C.I.J,prin principiile generale de drept, ca izvoare ale dr international, se are deci in vedere ansamblul principiilor comune marilor sisteme juridice contemporane susceptibile sa fie aplicate si in ordinea internationala. Principiile de dr.international s-au conturat odata cu maturizarea societatii internationala, desprinzandu-se din ansamblul normelor de comportament, limitate ca numar, care, datorita importantei lor au fost calificate drept principii ale dreptului international. Caracteristica comuna a acestor principii tine de inaltul lor nivel de abstractizare si de extrema lor generalitate. Spre deosebire de principiile generale de drept, principiile dr international sunt expres consemnate intr-o serie de acte internationale, in primul rand art.2 al Cartei ONU, completat cu dispozitiile altor articole ale Cartei, ca si cu alte tratate multilaterale generale sau regionale, sau cu unele rezolutii adoptate de organele unor organizatii internationale, in special ale Adunarii Generale ONU. In numar de 7, in termini simplificati, ac principii sunt: 1.Nerecurgerea la forta sau la amenintarea cu forta; 2.Solutionarea pasnica a diferendelor internationale; 3.Neamestecul in treburile interne ale altor state; 4.Indatorirea statelor de a coopera intre ele; 5.Dr. popoarelor la autodeterminare; 6.Egalitatea suverana a statelor; 7.Indeplinirea cu buna-credinta a obligatiilor internationale.

21. Prezentati raportul dintre tratat si cutuma.In aceasta privinta, este posibil ca norme continute in tratate sa fie acceptate, pe langa state parti, si de alti membrii ai comunitatii internationale. Asemenea norme dobandesc caracterul de norme cutumiare si devin deci obligatorii si pt statele care le-au acceptat si aplicat, desi nu sunt parti la tratat. O distinctie tb facuta intre tratatul care creeaza reguli noi ce pot fi acceptate drept cutuma, si tratatul care codifica sau reflecta in dispozitiile sale cutuma. Aceasta problema a fost analizata pe larg de CIJ in cazul privind Platoul Continental al Marii Nordului(1969). In acest litigiu Curtea a relevant ca domeniile acoperite de regulile cutumiare si regulile continute in tratate nu se suprapun exact su nu au ac contiunut. Dar, sublineaza Curtea, "chiar daca norma cutumiara si norma din tratat ar avea exact acelasi continut, acesta n-ar fi un motiv pt CIJ, sa considere ca incorporarea normei cutumiare in tratat ar trebui sa inlature aplicabilitatea normei cutumiare". Rezulta deci ca tratate si cutume, avand ac continut pot sa existe in paralel. In societatea internationala actuala, tratatul are anumite avantaje fata de cutuma, intrucat este acceptat ca izvor al dr international care concretizeaza norma in timp mult mai scurt decat cutuma. Cu toate acestea, cutuma continua sa-si pastreze insemnatatea si in unele cazuri poate sa aiba prioritate fata de tratat.

22. Stabiliti relatia dintre: - norma cutumiara / drept international cutumiar; -izvoare formale ale dreptului internationa / mijloace auxiliare de determinare a regulilor juridice. Izvoarele formale ale dr international sunt mijloace juridice prin care se exprima normele acestiu drept.Art.38 din Statutul C.I.Jare urmatoarea formulare: ''1. Curtea,a carui misune este de a solutiona conform dreptului international diferendele care ii sunt supuse,va aplica:a)conventiile internationale fie generale, fie speciale,care stabilesc reguli cunoscute in mod expres de statele in litigiu; b)cutuma internationala, ca dovada a unei practici generale,acceptata ca drept; c)principiile generale de drepr recunoscute de natiuniile civilizate; d)sub rezerva dispozitiilor art.59, hotararile judecaoresti si doctrina specialistilor celor mai calificati in dreptul public ai diferitelor natiuni,ca mijloace auxiliare de determinare a regulilor de drept.Conform alin (1)al art 38,alaturi de tratate,cutuma si principiile generale de drept,sunt identificate unele"mijloace auxiliare de determinare a regulilor de drept".Acestea sugereaza implicit considerarea primelor trei drept izvoare principale a le regulilor de dr international.In analiza procesului de formare a normelor de drept international izvoarele formale ale acestui drept au mai fost identificate ca acele procedee de elaborare, respectiv diversele tehnici prin intermediul carora se poate considera ca o anumita norma de conduita, stabilita sau acceptata de state apartine dreptului pozitiv.1.Elementul psihologic sau subiectiv. Simpla repetare generala,uniforma si indekungata a unei anumite norme nu este insa suficienta pentru a considera ca aceea reprezinta o norma cutumiara.Este necesar ca respectarea de catre state a respectivai norme sa fie motivate prin convingerea ca ea reprezinta si se impune ca o obligatie juruduca.Este imperativul exprimat prin formula clasica:opinion iuris sive necessitates(convingerea ca reprezinta dreptul sau necesitatea.)Elementul subiectiv,ca o conditie pt stabilirea existentei unei n orme cutumiare,ofera si raspunsul de la care se considera ca ne gasim in prezenta unei cutume,si anume:atunci cand oricare din participantii la viata internationalapoate sa conteze ca ceilalti se vor comporta conform conduitei ce formeaza obiectul respectivei practice. Drept cutumiar-Ansamblul obiceiurilor cu caracter juridic, transmise prin traditie, si care reglementau viata economica, sociala a comunitatilor. D.c. are o origine straveche si s-a dezvoltat si in conditiile societatii feudale. Nu dispunea de texte legale scrise, nu avea un caracter sistematic si specializat. Mai ales in comunitatile rurale, el se conserva la nivelul constiintei colective, al "oamenilor buni si batrini'. Pentru memorizarea acestuia se recurgea la procedee mnemotehnice, care constau in versificare sau exprimare prin proverbe si zicatori. De aici decurge ca acesta avea un pronuntat caracter folcloric. D.c. era prezent in cazurile de hotarnicie, in d. de mostenire, instrainare, in relatiile individului cu obstea, in sanctionarea delictelor; stipula obligatiile cu caracter colectiv etc. In tara noastra, incepind cu secolul al XVII-lea, mai ales datorita formularii de "pravile' de catre Matei Basarab si Vasile Lupu, sub influenta bizantina, d. incepe sa se fixeze in scris, dar a existat o perioada destul de lunga in care d. scris si cel c. aufunctionat oarecum in paralel. Intre alte denumiri date d.c. retinem: d. obisnuielnic; d. consuetudinar; obiceiul pamintului. La noi, E. Ehrlich, G. Popovici, H.H. Stahl, R. Vulcanescu si altii au facut cercetari asupra d.c. romanesc.  I.F.

23. Regimul juridic prin care se definesc normele ius cogens. Conceptul de ius cogens nu este propriu dr international, el a fost transpus in ordinea juridica internationala din dreptul intern.Conceptul de ius cogens in dreptul international a fost transpus din dr intern relative recent si in urma unor indelungi negocieri,prin Conventia de la Viena asupra dreptului tratatelor(1969).Articolele Conventiei de la Viena consecrate conceptului de ius cogens nu enunta insa si normele de dr international care tb sa fie considerate in aceasta categorie.In lucrarile premergatoare ale Comisiei de Drept International nu s-a putut ajunge la un consens asupra    unei enumerari exhaustive a acestor norme.Comisia a lasat practicii statelor si jurisprudentei internationale sarcina de a identifica normele de ius cogens.Cu toate acestea in dezbaterile Comisiei au fost enuntate,ca exemple de norme imperative,interzicerea utilizarii fortei si a amenintarii cu forta,in termini definiti de Cartea ONU(art.2.)ca si principiul pacta sunt servanda,asa cum este exprimat in art.26 al Conventiei de la Viena privind dreptul tratatelor.din incercarile doctrinei de dr international de a identifica aceste norme ce intrunesc caracterul de ius cogens se pot identifica urmatoarele:-principiile Cartei ONU;-drepturile elementare la viata si la demnitate umana(interzicerea genocidului,a sclaviei,a discriminarii rasiale,respectarea normelor dr international umanitar);-normele care se refera la drepturi general recunoscute tuturor membrilor comunitatii internationale,cum ar fi libertatea marilor si a spatiului cosmic.In orice caz,ius cogens nu constituie un izvor distinct al normelor dr international contemporan.Normele avand acest character se desprind din tratate si cutuma.In cazul aparitiei unei noi norme de ius cogens,care modifica o norma mai veche avand acelasi character,calificarea noii norme ca ius cogens trebuie sa fie acceptata si recunoscuta de comunitatea internationalaa statelor in ansamblul sau.

24. Echitatea in jurisprudenta Curtii Internationale de Justitie. Desi statele au manifestat multe reticente in a solicita expres solutionarea unor diferende ex aequo et bono,ele nu au respins invocarea echitatii de catre CIJ,in deliberarile sau concluziile acesteia referitoare la diferende la care erau parti.Pe aceasta calese considera ca asistam la formarea unei adevarate"politici jurisprudentiale a echitatii"in practica CIJ.In acest scop pot fi mentionate litigiile privind Impartirea platoului continental din Marea Nordului,intre Germania,Olanda si Danemarca(1969),privind zonele de pescuit in dreptul coastelor Islandei,dintre Anglia si Islanda(1974) si privind impartirea platoului continental dintre Libia si Tunisia(1982).In toate aceste litigii,echitatea a servit ca regula accesorie,ori mijloc de interpretare si"conciliere"intre alte reguli de dr international aplicabile situatiilor concrete,ceea ce a permis sa se ajunga la"solutii drepte"pentru toate partile in litigiu.S-a considerat ca prin practica CIJ in asemenea cazuri"echitatea este incorporate dreptului".

25. Evidentiati in ce constau urmatoarele distinctii: - norme dispozitive / norme imperative; - ordine juridica internationala / ordine publica internationala; - ierarhia intre izvoare / ierarhia intre normele dreptului international. Art.53,alin 2 al Conventiei prevede:"In intelesul prezentei conventii,o norma imperativa a dreptului international general este o norma acceptata si recunoscuta de comunitatea internationala a statelor in ansamblul sau,ca o norma de la care nu este permisa nicio derogre si care nu poate fi modificata decat printr-o noua norma a dr international general avand acelasi caracter.Prin aceasta formulare se subintelege ca din ansamblul normelor de dr international se detaseaza o categorie distincta de norme,care din punct de vedere a autoritatii lor au character imperative,de la acestea nu se admite nicio derogare.In general,normele dr international au character dispozitiv,in sensul ca prin acordul partilor sunt posibile si admise derogari de la ac norme.Acordurile care deroga de la o norma cu character dispozitiv produc efecte intre partile la un asemenea accord.2.Ordinea publica a comunitatii international ear consta intr-o suma de principii si reguli a caror aplicare ar fi atat de importanta pentru comunitatea internationala in ansamblul sau,incat orice actiune unilaterala sau acord care ar contravene acestor principii sau reguli ar fi lipsit de forta juridica.3.In dreptul intern,izvoarele normelor sunt determinate prin dispozitiile cinstitutiei si a celorlalte legi care se adopta p baza acesteia.Dintr-o asemenea determinare rezulta si o ierarhie intre diversele izvoare ale normelor juridice.