JUDECATA - ETAPA DELIBERARII SI PRONUNTARII HOTARARII

JUDECATA - ETAPA DELIBERARII SI PRONUNTARII HOTARARII

Cand instanta se considera lamurita asupra pretentiilor deduse judecatii (dupa ce au fost administrate toate mijloacele de proba si au fost solutionate exceptiile procesuale, iar partile au pus concluzii asupra fondului cauzei), presedintele completului declara dezbaterile inchise (art.150 C.proc.civ.) in vederea deliberarii si pronuntarii hotararii.

1. Deliberarea judecatorilor si pronuntarea hotararii

Potrivit art.256 alin.1 C.proc.civ., dupa sfarsitul dezbaterilor, judecatorii chibzuiesc in secret, fie in sedinta, fie in camera de consiliu.

De regula, deliberarea are loc in camera de consiliu, insa in pricinile simple, cand imprejurarile de fapt sunt clare si aplicarea legii nu comporta discutii mai ample, deliberarea poate avea loc chiar in sedinta de judecata, imediat dupa finalizarea dezbaterilor intr-o pricina. Hotararea poate fi pronuntata de indata.

In cazul in care instanta nu poate hotari in ziua judecatii, pronuntarea se amana pentru un termen pe care presedintele il va anunta si care nu va putea fi mai mare de 7 zile. Nerespectarea acestui termen nu atrage nulitatea hotararii, ci eventual sanctiuni disciplinare pentru judecatori.

Hotararea judecatoreasca se poate da numai de judecatorii in fata carora s-a dezbatut pricina in fond, conform principiului ca "judecatorii deliberarii sunt, sub pedeapsa nulitatii, judecatorii dezbaterii". Pe de alta parte, conform art.304 pct.2 C.proc.civ., cand hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au luat parte la dezbaterea in fond a pricinii, ea este casabila.

Dupa ce s-a intrunit majoritatea, se va intocmi de indata dispozitivul hotararii care se semneaza, sub sanctiunea nulitatii, de catre judecatori si in care se va arata, cand este cazul, opinia separata a judecatorilor aflati in minoritate (art.258 alin.1 C.proc.civ.).

Dupa consemnarea in condica de sedinta, minuta se pronunta de presedintele completului in sedinta, chiar in lipsa partilor, iar dupa pronuntare nici un judecator nu poate reveni asupra parerii sale (art.258 alin.2 si 3 C.proc.civ.).

Solutiile ce pot fi pronuntate in urma deliberarii sunt:

- admiterea cererii de chemare in judecata, asa cum a fost formulata, in ipoteza in care pretentiile reclamantului s-au dovedit a fi intemeiate;

- admiterea in parte a cererii introductive, in situatia in care reclamantul si-a

dovedit doar o parte din pretentiile sale;

- respingerea cererii de chemare in judecata ca nefondata, daca din probele administrate rezulta ca pretentiile reclamantului nu sunt intemeiate; cererea poate fi respinsa ca nesustinuta in materia divortului;

- perimarea cererii, daca ea a fost lasata in nelucrare din vina reclamantului, in tot timpul prevazut de lege;

- anularea cererii, respingerea ei ca inadmisibila, ca prematura, pentru lipsa calitatii procesuale, ca lipsita de interes, ca prescrisa, ca existand putere de lucru judecat etc., daca se admite o exceptie peremptorie sau dirimanta;

- inchiderea dosarului.

2. Hotararea judecatoreasca

2.1 Notiune si clasificare

Hotararea judecatoreasca este actul final si de dispozitie al instantelor de judecata, prin care se solutioneaza cu putere de lucru judecat litigiul dintre parti.

Hotararile judecatoresti pot fi clasificate in functie de mai multe criterii.

Astfel:

a) in functie de instanta care pronunta hotararea, de momentul pronuntarii si daca solutioneaza sau nu fondul cauzei, hotararile se impart in sentinte, decizii si incheieri.

b) in functie de durata actiunii hotararilor judecatoresti, sunt hotarari propriu-zise si hotarari provizorii.

c) din punctul de vedere al continutului lor, hotararile se impart in hotarari integrale si hotarari partiale.

d) in functie de posibilitatea de a fi sau nu atacate cu apel sau recurs, hotararile se impart in nedefinitive, definitive si irevocabile.

e) in functie de condamnarea pe care o contin, hotararile se clasifica in hotarari cu o singura condamnare si hotarari cu condamnare alternativa.

f) dupa cum pot fi puse sau nu in executare, hotararile se impart in hotarari

executorii si hotarari neexecutorii.

2.2 Redactarea, cuprinsul si comunicarea hotararii

1. Redactarea hotararii

Hotararea se redacteaza de catre judecatorul unic sau, dupa caz, de catre unul dintre judecatorii completului, insa ea reprezinta, prin semnare, opera intregului complet. Daca instanta a fost alcatuita din mai multi magistrati, presedintele completului va putea insarcina pe unul dintre ei cu redactarea hotararii.

Rdactarea hotararii se face in termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare.

Hotararile se vor redacta in numarul de exemplare necesar, spre a se asigura

comunicarea acestora tuturor persoanelor pentru care legea prevede ca hotararea se

comunica integral.

2. Cuprinsul hotararii

Hotararea judecatoreasca trebuie sa imbrace forma scrisa si sa cuprinda elementele expres prevazute in art.261 C.proc.civ., care in doctrina si jurisprudenta

sunt grupate in trei parti: practicaua, considerentele (sau motivarea) si dispozitivul.

I. Practicaua sau partea introductiva a hotararii se intocmeste de catre grefier pe baza mentiunilor din caietul de sedinta si cuprinde elementele prevazute in art.261 alin.1 pct.1-3 C.proc.civ:

aratarea instantei care a pronuntat-o si numele judecatorilor care au luat parte la judecata;

numele, domiciliul sau resedinta, ori dupa caz, denumirea si sediul partilor, calitatea in care s-au judecat; numele mandatarilor sau reprezentantii legali ai avocatilor;

obiectul cererii;

II. Considerentele sau motivarea reprezinta opera judecatorului si trebuie sa cuprinda elementele prevazute in art.261 pct.5 C.proc.civ. si anume : "motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, cum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor".

III Dispozitivul cuprinde solutia ce s-a pronuntat in cauza. Acest element al hotararii este prevazut in art.261 alin.1 pct.6 C.proc.civ. si consta in reproducerea dezvoltata a minutei redactate cu ocazia deliberarii. Intre minuta si dispozitiv trebuie sa existe o deplina concordanta.

Hotararea trebuie sa cuprinda si elementele prevazute in art.261 pct.7 si 8 :

- calea de atac si termenul in care se poate exercita, insa lipsa acestor mentiuni nu

atrage nulitatea hotararii, deoarece calea de atac si termenul de exercitare a

acesteia sunt stabilite de lege si nu de instanta;

- mentiunea ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica;

- semnaturile judecatorilor si grefierului.

3. Comunicarea hotararii

Hotararea se va comunica partilor, in copie, in cazul in care este necesar pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului (art.261 alin.3 teza I si art.266 alin.3 C.proc.civ.).

Comunicarea se va face in termen de 7 zile de la pronuntarea hotararii (art.261 alin.3 teza a II-a C.proc.civ.), solutie care este valabila numai pentru ipoteza in care hotararea este redactata anterior pronuntarii, deoarece, altfel, textul ar veni in contradictie cu cel al art.261 alin.1 C.proc.civ., potrivit caruia hotararea trebuie motivata in termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare.

In cazul in care procurorul a participat la judecarea cauzei, termenul de exercitare a caii de atac curge de la comunicarea hotararii (art.284 alin.4 C.proc.civ.), astfel ca hotararea se va comunica si catre acesta.

Comunicarea hotararilor se face potrivit regulilor prevazute in art.86-98 C.proc.civ.

2.3 Termenul de gratie

Prin termen de gratie se intelege, potrivit doctrinei, amanarea sau esalonarea

pe care judecatorul o acorda debitorului, pentru executarea hotararii.

Termenul de gratie este reglementat in Codul civil si in Codul de procedura civila. Astfel, potrivit art.1101 alin.2 C.civ. "judecatorii pot, in considerarea pozitiei debitorului, sa acorde mici termene pentru plata si sa opreasca executarea urmaririlor, lasand lucrurile in starea in care se gasesc". Insa judecatorii "nu vor uza de aceasta facultate decat cu mare rezerva" (art.1101 alin.3 C.civ.), pentru a nu

prejudicia drepturile creditorului care a castigat procesul.

In cazurile in care judecatorii pot da termen pentru executarea hotararii, ei vor face aceasta prin chiar hotararea care dezleaga pricina, aratand si motivele pentru care au incuviintat termenul (art.262 C.proc.civ.).

2.4 Cheltuielile de judecata

Cheltuielile de judecata reprezinta sumele de bani pe care trebuie sa le suporte partile in legatura cu activitatea lor procesuala si se compun din:

- taxele judiciare de timbru si timbrul judiciar;

- sumele cheltuite pentru administrarea probelor;

- sumele cheltuite pentru deplasarea partilor si martorilor la instanta, eventual si

cazarea lor;

- onorariile avocatilor si expertilor;

- sumele platite pentru deplasarea instantei cu ocazia cercetarii locale;

- salariul cuvenit partilor sau martorilor pentru ziua cand s-au deplasat la instanta

si pe care nu l-au incasat de la locul de munca.

Cheltuielile de judecata se acorda la cerere, nu si din oficiu.

Asupra cheltuielilor de judecata instanta se pronunta prin dispozitiv. Insa acordarea lor se face numai in masura in care au fost dovedite, scop in care partile vor prezenta, la inchiderea dezbaterilor, un decont al cheltuielilor facute si actele doveditoare.

Hotararea prin care instanta obliga la plata cheltuielilor de judecata poate fi pusa in executare in termen de 3 ani de la data ramanerii ei definitiva.

2.5 Efectele hotararii judecatoresti

Hotararea judecatoreasca produce urmatoarele efecte:

a) dezanvesteste instanta de judecarea cauzei cu care a fost investita prin cererea de

chemare in judecata;

b) constituie, din punct de vedere probator, inscris autentic, fiind intocmita in conditiile art.1171 C.civ.;

c) hotararea pronuntata intr-o actiune in realizare sau in constituire de drepturi poate fi pusa in executare silita, astfel ca, odata investita cu formula executorie, ea constituie titlu executoriu (art.372, 374 si 376 C.proc.civ.);

d) in principiu, hotararea produce efecte retroactive;

e) hotararea are ca efect si schimbarea obiectului prescriptiei;

f) dobandeste putere de lucru judecat.

2.6 Investirea hotararii cu formula executorie

Potrivit art.374 alin.1 C.proc.civ., hotararea judecatoreasca sau alt titlu se executa numai daca este investit cu formula executorie prevazuta de art. 269 alin. 1, afara de incheierile executorii, de hotararile executorii provizoriu si de alte hotarari sau inscrisuri prevazute de lege, care se executa fara formula executorie.

Din dispozitiile de mai sus rezulta ca, in principiu, se investesc cu formula executorie hotararile care au ramas definitive ori au devenit irevocabile. Investirea consta in aplicarea pe copia legalizata de pe intreaga hotarare a formulei executorii prevazuta de art.269 alin.1 C.proc.civ. si consta intr-un ordin dat in numele Presedintelui Romaniei.

Investirea cu formula executorie se dispune, pe baza cererii creditorului, de catre prima instanta, printr-o incheiere (art.374 alin.2 coroborat cu art.3733 C.proc.civ.), chiar daca hotararea ce se pune in executare s-a dat de instanta ierarhic superioara. Incheierea prin care presedintele instantei respinge cererea de investire cu formula executorie a hotararii judecatoresti sau a altui inscris ori cererea de eliberare de catre instanta a titlului executoriu in cazurile prevazute de lege poate fi atacata cu recurs de catre creditor, in termen de 5 zile de la pronuntare ori de la comunicare, dupa cum creditorul a fost prezent sau a lipsit (art.3733 alin.1

C.proc.civ.).

Cat priveste incheierea prin care se admite cererea de investire cu formula executorie, in art.3733 alin.11 C.proc.civ. se prevede in mod expres ca aceasta nu este supusa niciunei cai de atac. Insa, potrivit art.399 alin.21 C.proc.civ., dupa ce a

inceput executarea silita, cei interesati sau vatamati pot cere, pe calea contestatiei la executare, si anularea incheierii prin care s-a dispus investirea cu formula executorie, daca aceasta a fost data fara indeplinirea conditiilor legale.

Dupa investirea cu formula executorie, hotararea se va da numai partii care a

castigat procesul sau reprezentantului ei.

2.7 Executia vremelnica

Executia vremelnica poate sa fie de drept sau judecatoreasca.

Executia vremelnica de drept intervine in cazurile expres prevazute prin art.278 C.proc.civ.. Potrivit textului, hotararile primei instante sunt executorii de drept cand au ca obiect:

a) plata salariilor sau a altor drepturi izvorate din raporturile juridice de munca, precum si a sumelor cuvenite, potrivit legii, somerilor;

b) despagubiri pentru accidente de munca;

c) rente ori sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii, precum si pensii acordate in cadrul asigurarilor sociale;

d) despagubiri in caz de moarte sau vatamare a integritatii corporale ori sanatatii, daca despagubirile s-au acordat sub forma de prestatii banesti periodice;

e) reparatii grabnice;

f) punerea sau ridicarea pecetilor ori facerea inventarului;

g) pricini privitoare la posesiune, numai in ce priveste posesiunea;

h) in cazul prevazut de art. 270;

i) in orice alte cazuri in care legea prevede ca hotararea este executorie.

Potrivit art.279 alin.1 C.proc.civ., instanta poate incuviinta executarea vremelnica a hotararilor privitoare la bunuri ori de cate ori va gasi de cuviinta ca masura este de trebuinta fata cu temeinicia vadita a dreptului, cu starea de insolvabilitate a debitorului sau ca exista primejdie vadita in intarziere.

Alineatul 2 al art.279 C.proc.civ. prevede cazurile in care instanta nu poate incuviinta executia vremelnica, si anume:

a) in materie de stramutare de hotare, desfiintare de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa;

b) cand prin hotarare se dispune intabularea unui drept sau radierea lui din cartea funciara

Executia vremelnica judecatoreasca se poate incuviinta numai la cererea scrisa sau verbala a partii, care poate fi formulata pana la inchiderea dezbaterilor (art.279 alin.3 C.proc.civ.). Instanta va putea obliga partea la darea unei cautiuni (art.279 alin.1 teza a II-a C.proc.civ.), in conditiile art.7231 C.proc.civ..

Daca cererea a fost respinsa de prima instanta, ea poate fi facuta din nou in apel (art.279 alin.4 C.proc.civ.).

Indiferent ca este vorba de executie vremelnica de drept sau judecatoreasca,

ea poate fi suspendata in conditiile art.280 C.proc.civ.

2.8 Indreptarea, lamurirea si completarea hotararii

1. Indreptarea hotararii

Potrivit art.281 alin.1 C.proc.civ., erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea si sustinerile partilor sau cele de calcul, precum si orice alte erori materiale din hotarari sau incheieri pot fi indreptate din oficiu sau la cerere.

Cererea de indreptare poate fi formulata oricand si nu doar in termenul de prescriptie a dreptului de a solicita executarea silita, intrucat legiuitorul nu prevede nici o limitare in timp.

Indreptarea poate fi dispusa si din oficiu.

Solutionarea cererii se face de catre instanta care a dat hotararea sau incheierea ce formeaza obiectul indreptarii, in aceeasi compunere, nefiind obligatoriu sa participe la judecata aceiasi judecatori.

Asupra cererii, instanta se pronunta prin incheiere data in camera de consiliu. Partile vor fi citate numai daca instanta socoteste ca este necesar sa dea anumite lamuriri (art.281 alin.2 C.proc.civ.). Pe baza incheierii, indreptarea se va face in ambele exemplare originale ale hotararii (art.281 alin. ultim C.proc.civ.).

Potrivit art.2813 alin.1 C.proc.civ., incheierea pronuntata in temeiul art. 281 C.proc.civ. este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea in legatura cu care s-a solicitat indreptarea.

2. Lamurirea hotararii

Potrivit art.2811 alin.1 C.proc.civ., in cazul in care sunt necesare lamuriri cu

privire la intelesul, intinderea sau aplicarea dispozitivului hotararii ori acesta cuprinde dispozitii potrivnice, partile pot cere instantei care a pronuntat hotararea sa lamureasca dispozitivul sau sa inlature dispozitiile potrivnice.

Instanta va rezolva cererea de urgenta, prin incheiere data in camera de consiliu, cu citarea partilor. Incheierea se va atasa la hotarare, atat in dosarul cauzei, cat si in dosarul de hotarari al instantei (art.2811 alin.2 si 3 C.proc.civ.).

Incheierea este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea in legatura cu care

s-a solicitat lamurirea sau indreptarea dispozitiilor potrivnice (art.2813 alin.1 C.proc.civ.). Partile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor de judecata (art.2813 alin.2 C.proc.civ.).

3. Completarea hotararii

Daca prin hotararea data instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat de

cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotararii in acelasi termen in care se poate declara, dupa caz, apel sau recurs impotriva acelei hotarari, iar in cazul hotararilor date in fond dupa casarea cu retinere, in termen de 15 zile de la pronuntare (art.2812 alin.1 C.proc.civ.).

Cererea de completare a hotararii poate fi formulata de partea interesata in acelasi termen in care se poate declara, dupa caz, apel sau recurs impotriva acelei hotarari, iar in cazul hotararii date in fond dupa casarea cu retinere, in termen de 15

zile de la pronuntare.

Cererea se solutioneaza de urgenta, cu citarea partilor, de catre instanta care a pronuntat hotararea a carei completare se solicita. Instanta se va pronunta in aceeasi compunere, prin hotarare separata, care se va atasa atat in dosarul cauzei, cat si in dosarul de hotarari al instantei.

Hotararea pronuntata este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea in legatura cu care s-a solicitat completarea, iar partile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de completare (art.2813 C.proc.civ.).