LOGODNA, CONCUBINAJUL, CONTRACTUL DE CURTAJ MARITAL

LOGODNA, CONCUBINAJUL, CONTRACTUL DE CURTAJ MARITAL

1. LOGODNA

1.1. Notiune

Logodna este o chestiune conexa si reprezinta o hotarare anterioara manifestarii de a exprima solemn consimtamantul la casatorie care imbraca forma unor promisiuni de casatorie.

Logodna poate fi definita ca fiind promisiunile reciproce pe care le fac viitorii soti de a se casatori impreuna. Aceste promisiuni se fac intr-un cadru familial solemn.

Practica judecatoreasca refuza sa recunoasca logodnei caracterul de act juridic, pe de o parte, dar pe de alta parte recunoaste ca din ea rezulta consecinte ca dintr-un fapt juridic.

Pe plan doctrinar au aparut urmatoarele probleme:

daca in urma incheierii logodnei sotii ar putea fi obligati sa incheie casatoria

daca logodnicul repudiaza nemotivat logodna trebuie socotit de drept in culpa si obligat la plata de daune interese

daca in situatia in care unul dintre logodnici decedeaza ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite de catre un tert, celalalt logodnic va fi sau nu indreptatit la daune interese materiale sau morale

Practica a raspuns astfel: logodnicul supravietuitor nu e indreptatit la asemenea daune pentru ca in virtutea libertatii individuale, cu toate ca s-a incheiat logodna, casatoria ramane o eventualitate incerta.

Consecintele logodnei in dreptul francez

daca proiectul de casatorie a fost constatat oficial prin publicatiile de casatorie sau incheierea contractului de casatorie, iar aceasta nu se mai poate incheia datorita decesului unuia dintre viitorii soti, se poate incuviinta casatoria postuma

ruperea logodnei fara motive temeinice a ridicat doua probleme:

restituirea darurilor - practica a apreciat ca pot fi pastrate darurile facute din amicitie sau cu ocazia vizitelor, dar trebuie restituite darurile importante facute in considerarea casatoriei ca si cum ar fi fost executate de o conditie rezolutorie;

posibilitatea acordarii de daune interese pentru ruperea nejustificata a logodnei - in principiu, practica noastra mai veche si cea straina a admis aceasta solutie in temeiul raspunderii civile delictuale si a acordat daune-interese atat pentru acoperirea prejudiciilor materiale (cheltuieli facute in vederea casatoriei), cat si morale pentru tulburarea psihica sau pentru atingerea adusa onoarei persoanei respective.

2. CONCUBINAJUL

2.1. Starea juridica de casatorie si concubinajul

Starea juridica de casatorit evoca legatura juridica dintre soti cu toate drepturile si obligatiile ce exista intre ei.

In literatura juridica de specialitate e numita "uniune", "statut legal".

Trasaturi:

se stabileste prin liberul consimtamant al viitorilor soti

se stabileste pe o durata nedeterminata

are la baza, potrivit legii, prietenia si afectiunea reciproca

genereaza drepturi si obligatii pentru ambii soti

genereaza drepturi si obligatii patrimoniale si nepatrimoniale pentru ambii soti

Concubinajul

Casatoria trebuie distinsa de concubinaj - "uniune libera", casatorie nelegitima

Concubinajul este o uniune de fapt dintre barbat si femeie, care presupune convietuirea acestora si o anumita continuitate si comunitate de viata materiala si spirituala.

Se deosebeste de starea de casatorit care este o uniune de drept si uneori coexista cu aceasta.

Concubinajul a ridicat teoretic si practic cateva probleme juridice:

Cum poate fi calificat?

este un act juridic pentru ca presupune consimtamantul celor doi?

este admisibil ca cei doi sa reglementeze in ansamblu raporturile dintre ei pe cale conventionala?

este un fapt juridic?

Putem spune ca concubinajul este un fenomen care in ansamblu tine de domeniul non-dreptului (scapa reglementarilor juridice urmand ca doar anumite raporturi dintre concubini stabilite de ei in aceasta calitate sa aiba o anumita relevanta juridica)

Este oare admisibila asimilarea concubinajului in tot sau in parte cu raporturile dintre soti si aplicarea raporturilor dintre concubini a prevederilor Codului familiei referitoare la raporturile dintre soti?

Este admisibil ca cei doi concubini sa incheie intre ei acte juridice si le sunt aplicabile prevederile art. 937 si art. 1307 din Codul civil care prohibesc vanzarile intre soti si declara revocabile donatiile?

Care va fi regimul bunurilor dobandite in timpul concubinajului: acestea vor fi considerate ca fiind proprii sau comune? Daca sunt bunuri comune va fi pe cote parti sau devalmasie si cum se va proceda la impartirea lor?

Care va fi statutul juridic al copiilor nascuti in timpul concubinajului?

Moartea unui concubin cauzata de fapta ilicita a unui tert va putea justifica o actiune in despagubiri civile in conditiile in care concubinul supravietuitor se afla in intretinerea defunctului?

Ruperea nejustificata a raportului de concubinaj ar putea da nastere unei actiuni in despagubiri sau ar crea o obligatie naturala?

CONTRACTUL DE CURTAJ MARITAL

1. Notiune

Este contractul pe care o persoana il incheie cu un agent matrimonial care se obliga sa faca oficiul de a media cunoasterea reciproca a viitorilor soti.

In schimbul acestui serviciu, solicitantul se obliga sa plateasca agentului matrimonial o anumita suma de bani fie sub forma unei sume fixe, fie sub forma unui procent din dota viitoarei sotii.

Practica judecatoreasca a tratat cu prudenta aceste contracte datorita posibilitatii ca agentul matrimonial sa exercite anumite presiuni asupra persoanelor in cauza datorita intereselor sale pecuniare.

In cele din urma aceste contracte au fost privite ca valabile in principiu, facandu-se urmatoarele precizari:

candidatul la casatorie este debitor fata de agentul matrimonial

acest contract este nul daca se dovedeste ca agentul matrimonial a exercitat presiuni pentru incheierea casatoriei

instantele pot examina remunerarea agentului si pot modera cuantumul, cand apare exagerat fata de demersurile facute

Comunicarea reciproca a starii de sanatate

Art. 10 din Codul familiei prevede: nu se va incheia casatoria daca viitorii soti nu declara ca si-au comunicat reciproc starea sanatatii. In cazul in care prin lege speciala e oprita casatoria celor suferinzi de anumite boli se vor aplica dispozitiile acestei legi.

Observatie: Legiuitorul consacra principiul deplinei libertati la incheierea casatoriei, rezumandu-se, prin reglementarea ce o cuprinde in cod, la solutia de atentionare a viitorilor soti asupra consecintelor nocive pe care le-ar avea asupra relatiilor de familie eventualele boli de care sufera unul dintre ei.

Sintetizand consecintele pe care comunicarea starii de sanatate le poate avea, exista:

maladii care interzic casatoria sub sanctiunea nulitatii absolute: debilitatea si alienatia mintala

maladii care influenteaza valabilitatea casatoriei; au o anumita gravitate si daca sunt cunoscute si necomunicate atrag sanctiunea nulitatii relative

maladii care nu afecteaza valabilitatea casatoriei, care nu sunt cunoscute de viitorii soti si sunt tratabile cu usurinta.

Cerintele legale de fond ale casatoriei

Aceste cerinte prevazute de Codul familiei au doua finalitati:

sunt menite sa asigure valabilitatea actului casatoriei

sunt concepute sa asigure trainicia si stabilitatea relatiilor de familie, a starii juridice de casatorit

Comparand reglementarile Codului familiei cu reglementarile anterioare din Codul civil si cu reglementarile din alte legislatii observam ca legiuitorul de la 1854 a redus numarul acestor cerinte: nu mai sunt mentionate impedimentele ce rezulta din afinitate, botez, interdictia de a se recasatori dupa divort, autorizarile pentru casatorie la anumite categorii de persoane, termenul de viguitate.

Terminologia utilizata in literatura de specialitate cu privire la cerintele de fond la casatorie au deosebiri de la un autor la altul.

Unii fac distinctie intre conditii de ordin fizic, psihic, moral. Aceste clasificare este lipsita de consecinte juridice deoarece unele cerinte sunt de ordin fizic si psihic, iar distinctia nu e riguros exacta.

Alti autori pun semnul egalitatii intre cerinte si impedimente.

Altii clasifica in conditii pozitive si negative.

Altii vorbesc de conditii de fond si impedimente la casatorie. In Romania, ne raliem la aceasta clasificare, deoarece este sugestiva si pentru ca prin conditii se desemneaza imprejurarile ce trebuie sa existe pentru a se putea incheia casatoria, iar impedimentele sunt imprejurari ce trebuie sa lipseasca pentru a se putea incheia casatoria.