MOTIVATIA INFRACTIONALA

MOTIVATIA INFRACTIONALA

Se considera ca pentru a intelege mai bine motivatia infractionala trebuie avute in vedere urmatoarele:

constructia fizica

temperamentul

inteligenta

caracterul

experienta de viata

umorul

situatia exterioara (stimul; context situational)

tipul mediu de reactie colectiva aplicata situatiei

modul de percepere a situatiei de catre infractor

Toate acestea fac parte din complexul determinant al actiunii infractionale.

Fazele infractiunii

Ideologia delictogena apare vaga/difuza, individul o intelege ca pe o simpla perioada conditionala.

cum ar fi sa.? // Voi fi capabil sa .?

Si daca as face-o ?

Tentatia creste si se transforma in devianta, ideologia incepe sa l seduca pe individ si incepe sa proiecteze fel de fel de scenarii.

Individul oscileaza intre dorinta si teama, doarme prost, isi pierde apetitul, este distrat si absent. In sufletul individului se da o lupta (isi da seama ca urmeaza sa devina un infractor). Dar o exagerare subita a fricii, un ajutor exterior, o sublimare a tendintei sale, o reactivare a constiintei sale morale il pot face sa abandoneze proiectul.

Subiectul devine un delicvent potential, adopta intentia "o voi face" , isi imagineaza cand, unde si cum o sa realizeze infractiunea. Subiectul resimte o destindere, depaseste faza de ezitare si nu mai lipseste decat decizia.

Decizia, reusita sau esecul depind de planul pe care l-a facut.

Conform legii secventei temporale a lui Mowr - in momentul "t" individul da o lovitura, iar important este ce urmeaza dupa infractiune.

Daca in momentul "t₁" urmeaza un moment de satisfactie si in "t₂" o insatisfactie (pedeapsa sau este prins), oricat de mare ar fi pedeapsa, daca el considera ca a fost satisfacut - va comite infractiunea.

Daca individul se gandeste ca in "t" da lovitura dar in "t₁" urmeaza insatisfactia iar in "t₂" o satisfactie foarte mare atunci de cate ori in mintea individului va fi o insatisfactie, oricat de mare ar fi "t₂" - infractiunea nu se va mai repeta.

Este o greseala sa se absolutizeze acestea pentru orice varsta - merge doar daca este aplicata in adolescenta.

Secventa inteligenta - sentiment - actiune

Secventa sentiment - inteligenta - actiune

Furtul - la un individ inteligent poate lua forma excrocheriei, plagiatului, folosirea inadecvata a bunurilor.

Crima - poate sa ia forma insultei, calomniei, criticii.

Violul - poate lua forma seductiei, atentat la pudoare, flirt.

Tendinta agresiva - a persoanei cu inteligenta superioara se poate transforma in ironie, activitate normativa de viata publica, sociala, individul poate deveni politist, chirurg, macelar.

Tendinta catre furt - s-ar putea sublima - idividul devenind agent fiscal, angajat al unei agentii executive.

Infractiunea prin sugestie - este sublimata capacitatea critica a persoanei si este direct proportionala cu afectivitatea individului. Frica, furia si dragostea inhiba de obicei capacitatea critica a individului.

Tipuri infractionale putin cunoscute de motivatia infractionala

A.      Infractiunea profilactica - autorul stie ca prin comiterea infractiunii incalca legea, dar este    convins ca numai astfel poate evita un rau si mai mare. Nu are regrete, accepta responsabilitatea, de obicei sunt indivizi inteligenti si cu un nivel cultural ridicat.

ex:

infractiunea prin eutanasiere

denuntul fals - acuzarea cuiva de comiterea unei infractiuni pe care nu a realizat-o cu scopul de a-l impiedica sa comita intr-un viitor apropiat adevarata infractiune. De obicei persoana care denunta si-a pregatit un alibi capabil sa anuleze denuntul.

Santajul inversat - un individ - victima unui santaj - santazeaza la randul sau pentru a pune capat unei situatii neplacute.

Agresiunea preventiva - pentru a nu-l omori individul il ameninta, ii lezeaza interesele sau bunurile de care persoana respectiva este atasata.

B.    Infractiunea simbolica - cel care sufera consecintele nu este legat in mod direct de infractor.