| CATEGORII DOCUMENTE |
OMORUL
DEF: infractiunea de omor este prevazuta si sanctionata de dispozitiile art. 174 c.pen si consta in " uciderea unei persoane "
OBIECTUL JURIDIC :infr. De omor are ca ob. Jur special ansamblul relatiilor sociale a caror formare si dezvoltare nu ar fi posibila fara ocrotirea , apararea , unuia dintre drepturile fundamentale ale omului - dreptul la viata - , impotriva celor mai grave fapte , de natura sa aduca atingere acestei valori umane si sociale care este viata omului , si anume impotriva faptelor de omor .
OBIECTUL MATERIAL : al infractiunii de omor este corpul pers. impotriva careia actioneaza faptuitorul, deci corpul victimei infractiunii .Numai corpul unei pers. in viata poate constitui obiectul material al omorului. In momentul in care faptuitorul exercita asupra unui cadavru acte caracteristicr infractiunii de omor , nu se va retine in sarcina sa comiterea infractiunii de omor , ci comiterea infractiunii de profanare de cadavre , prevazuta si sanctionata de dispozitiile art. 319 c.pen .Inainte de nastere produsul de conceptie , fatul, nu este considerat pers. in viata si ,de aceea , suprimarea sa prin intrruperea cursului sarcinii nu constituie infr. De omor ci poate constitui infr de avort, daca se intrunesc elementele constitutive ale acestei infr prevazuta si sanctionata de dispozitiile art 185 c. pen.
SUBIECTUL ACTIV : poate fi orice pers care indeplineste conditiile legale pt. a raspunde penal adica are implinita varsta de 14 ani si are discernamantul faptelor si consecintelor acestora . Infr de omor este succeptibila de savarsire in orice forma de participatie , la comiterea faptei putand participa pe langa sub. Activ . nemijlocit si alti subiecti activi in calitate de coautori , instigatori sau complici. Daca la savarsirea faptei participa mai multe pers. iar actiunile lor apar legate atat pe plan obiectiv cat si pe plan subiectiv ne aflam in prezenta coautoratului chiar daca rezultatul periculos - moartea victimei - a fost produs doar de una din actiuni , imprejurarea ca doar unul dintre faptuitori a aplicat lovitura mortala fiind irelevanta. Exista coautorat si in situatia in care la savarsirea faptei participand , spre exemplu , doua pers. una executa actiunea de ucidere iar cealalalta savarseste un act indispensabil realizarii acestei actiuni
SUBIECTUL PASIV : poate fi orice pers fizica .Legea nu cere subiectului pasiv o anumita calitate , dimpotriva chiar , o calitate speciala a sub. Pasiv poate sa constituie o circumstanta agravanta care califica infractiunea .
LATURA OBIECTIVA : cuprinde 3 elemente : elementul material ; urmarea imediata ; legatura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata
ELEMENTUL MATERIAL : consta in activitatea de ucidere a unei pers. Actiunea de omor se comite , de regula , prin acte comisive , prin actiuni care pot fi actiuni directe si actiuni indirecte. :
ACTIUNI DIRECTE : la randul lor pot fi actiuni fizice ( impuscarea ) si actiuni psihice ( socuri psihice produse unei pers suferinde si care conduc la moartea acesteia ). Pt comiterea omorului se poate recurge si la asocierea de mijloace fizice cu mijloace psihice .
ACTIUNI INDIRECTE : pot consta in punerea in miscare sau folosirea de catre faptuitor a unor forte , energii, de exemplu , folosirea unui animal periculos pe care il asmute asupra victimei .
PRIN INACTIUNI : adica prin acte de omisiune , atunci cand faptuitorul avand obligatia legala , sociala , de a efectua o activitate prin care sa impiedice sau sa inlature o cauza care ar provoca moartea victimei , nu indeplineste aceasta obligatie , ceea ce are drept urmare moartea victimei ( medicul care cu intentie , nu acorda asistenta unui bolnav , fapt ce determina moartea acestuia
URMAREA IMEDIATA : a activitatii de ucidere a unei pers este moartea victimei. Urmarea activitatii de ucidere se poate produce imediat dupa exercitarea actiunii ( inactiunii ) faptuitorului sau mai tarziu la un interval de timp mai indelungat de la executarea activitatii de suprimare a vietii pers, ca urmare a unor complicatii cu efect mortal survenite ca o consecinta a activitatii infractionale.
LEGATURA DE CAUZALITATE : trebuie sa existe intre activitatea de suprimare a vietii comisa de faptuitor si moartea victimei . Stabilirea acestei legaturi de cauzalitate este obligatirie pt incadrarea faptei de ucidere in infractiunea de omor Raportul de cauzalitate va exista ori de cate ori se stabileste ca fara actiunea sau inactiunea faptuitorului moartea victimei nu s-ar fi produs. Este posibil ca insasi actiunea sau inactiunea de ucidere comisa de faptuitor sa constituie singura cauza a mortii victimei , dupa cum este posibil ca la actiunea sau inactiunea faptuitoruluisa se adauge alte fapte sau imprejurari , alti factori, preexistenti , concomitenti sau supraveniti , care in interactiunea lor , sa conlucreze la producerea rezultatului ( ex : in situatia in care faptuitorul aplica victimei o puternica lovitura , cu un corp dur , in cap , ceea ce are drept urmare moartea victimei , raportul de cauzalitate va exista chiar daca la producerea acestui rezultat au mai contribuit si alte imprejurari , de pilda refuzul sau intarzierea victimei de a se supune tratamentului medical . Exista posibilitatea ca legatura de cauzalitate sa fie intrerupta de o cauza supravenita atunci cand se stabileste ca fie actiunea sau inactiunea faptuitorului nu era de natura sa produca moartea victimei , acest rezultat survenind datorita exclusiv cauzei supravenite care prin ea insasi si independent de activitatea sau vointa faptuitorului , a produs moartea victimei. ( ex : situatia in care faptuitorul produce victimei , prin loviturile aplicate , o vatamare usoara , care nu era de natura sa-I produca moartea , insa, ulterior , intervine moartea victimei ca urmare a unui tratament medical gresit, situatie in care nu este atrasa raspunderea penala a faptuitorului pt infractiunea de omor . Mai exista si o alta posibilitate si anume aceea ca , desi actiunea sau inactiunea faptuitorului sa nu fie de natura prin ea insasi , sa produca moartea victimei , totusi, faptuitorul sa se fi folosit de anumiti factori , spre a produce moartea victimei ( ex : faptuitorul cunoscand imprejurarea ca victima este grav bolnava de inima ii provoaca un soc psihic, ceea ce are ca urmare moartea acesteia .
LATURA SUBIECTIVA : omorul este o infractiune intentionata , intentia pe care o implica latura subiectiva fiind posibil a se manifesta atat sub forma intentiei directe cat si sub forma intentiei indirecte :
IN CAZUL INTENTIEI DIRECTE : faptuitorul prevede si urmareste , doreste ca prin actiunea sau inactiunea sa de ucidere sa produca rezultatul constand in moartea victimei.
IN CAZUL INTENTIEI INDIRECTE : faptuitorul prevede rezultatul actiunii sau inactiunii sale si desi nu il urmareste , nu il doreste accepta totusi eventualitatea producerri lui . Daca se stabileste ca faptuitorul nu a prevazut producerea rezultatului actiunii sau inactiunii sale , desi putea si trebuia sa prevada , asu daca se stabileste ca faptuitorul , daesi a prevazut rezultatul actiunii sau inactiunii sale , a socotit cu usurinta ca acesta nu se va produce , deci , daca se stabileste ca faptuitorul nu a actionat nici cu intentie directa nici cu intentie indirecta , ci din culpa , nu se va retine in sarcina sa comiterea infr de omor , prevazuta si sanctionata de dispozitiile art 174 c. pen ci comiterea infractiunii de ucidere din culpa , prevazuta si sanctionata de disp art 178 c.pen.
Atat doctrina cat si practica judiciara considera ca 3 sunt principalele elemente ce trebuie avute in vedere in stabilire intentiei faptuitorului de a suprima viata victimei si anume :
Folosirea de catre faptuitor in activitatea sa infractionala a unui instrument apt de a ucide : cutitul , toporul , otrava , pistolul, ciomagul.
Faptuitorul sa vuzeze si sa aplice lovitura sau loviturile in zonele vitale sau asupra organelor vitale ale corpului omenesc : capul , inima , stomacul , plamanii , rinichii , ficatul.
Loviturile sau lovitura sa fi fost aplicate de catre faptuitor cu mare forta incat sa fi avut drept efect , spre exemplu , perforarea tesuturilor
In situatia in care lipseste unul dintre aceste 3 elemente , intentia faptuitorului de a ucide nu mai este demonstrata . Uneori activitatea materiala desfasurata de catre faptuitor , desi nu este apta prin ea insasi sa produca moartea victimei , poate sa produca acest rezultat daca este unita cu alte cauze , imprejurari anterioare , concomitente sau posterioare. In asemenea situatii este necesar a se stabili daca faptuitorul a cunoscut existenta unor astfel de imprejurari : ex : in situatia in care faptuitorul leaga victima de un copac in padure, intr-un loc in care stie ca vin animale salbatice si in mod efectiv , victima este ucisa de animalele salbatice se retine intentia faptuitorului de a ucide intrucat , desi activitatea sa materiala nu era de natura prin ea insasi sa produca moartea victimei , totusi, faptuitorul a unit aceasta activitate de interventia unei cauze exterioare.
Latura subiectiva a infr de omor nu include vreun mobil sau scop . Intentia de a ucide se retine chiar daca nu exista sau nu se poate stabili , mobilul faptei sau scopul in care faptuitorul a savarsit omorul. In unele cazuri mobilul sau scopul special al faptei constituie o circumstanta legala speciala care confera infr de omor forma calificata
Va exista infr de omor , si in situatia in care faptuitorul urmareste sa ucida o anumita pers , dar ucide o alta per , fie ca s-a aflat in eroare asupra identitatii victimei , fie datorita unei defectuoase manuiri a instrumentului folosit pt savarsirea faptei , ori alte cauze accidentale..In astfel de cazuri se va retine in sarcina faptuitorului doar comiterea infractiunii de omor si nu comiterea a doua infr , si anume tentativa de omor in concurs cu infractiunea de ucidere din culpa.
Uciderea de catre faptuitor a altei pers decat cea vizata , indiferent de imprejurarile , de circumstantele in care s-a produs , nu are influenata nici asupra raspunderii penale a participantilor la comiterea infractiunii , intrucat pers care au contribuit la savarsirea omorului in calitate de coautori , instigatori sau complici , au acceptat riscul ca faptuitorul , din eroare sau nedibacie , sa ucida o alta pers decat cea vizata.
In situatia in care faptuitorul suprima viata mai multor pers este necesara stabilirea intentiei sale directe sau indirecte , de a ucide , in raport cu fiecare victima . In cazul in care faptuitorul a ucis doua sau mai multe pers ,insa, din probele administrate in cauza , rezulta ca a intentionat sa ucida o singura pers iar uciderea celorlalte nu a prevazut-o , nu a urmarit-o si nici nu a acceptat-o , un atare rezultat producandu-se din culpa sa , se va retine comiterea infr de omor in concurs cu uciderea din culpa
CONSUMAREA INFRACTIUNII : este acela in care activitatea infractionala a faptuitorului , a produs urmarea imediata , rezultatul cerut de lege , si anume moartea victimei. Infractiunea de omor poate fi susceptibila de forme imperfecte , cum ar fi actele preparatorii si tentativa. Faptuitorul va raspunde pt tentativa la infr de omor in situatia in care activitatea sa infractionala , activitatea sa de suprimare a vietii , nu a produs rezultatul periculos , adica , moartea victimei , intrucat a fost intrerupta de interventia unor cauze independente de vointa faptuitorului
In situatia in care activitatea infractionala a fost dusa pana la capat , insa din cauze independente de vointa faptuitorului , urmarea imediata ceruta de lege - moartea victimei- nu s-a produs , faptuitorul va raspunde deasemenea , pt tentativa la infr de omor , tentativa ce imbraca in acest caz forma perfecta
Infractiunea de omor absoarbe infractiunea de lovire sau alte violente ; infr de vatamare corporala . La randul sau infr de omor este absorbita in infr de atentat ; in infr de omor calificat ; in infr de omor deosebit de grav.
SANCTIUNEA : infr de omor este sanctionata de lege cu pedeapsa inchisorii de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi :
dreptul de a alege si a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice
dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat
dreptul de a ocupa o functie sau a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit comandantul pt savarsirea infractiunii
drepturile parintesti
dreptul de a fi tutore sau crator
TENTATIVA la infr de omor se pedepseste conform regulilor stabilite in aliniatul 2 al art 21 din c.pen , adica , cu pedeapsa inchisorii cuprinsa intre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazute de lege pt infr consumata asadar, cu pedeapsa inchisorii de la 5 la 10 ani
ASPECTE PROCESUALE : in cazul infr de omor actiunea penala se pune in miscare din oficiu. Urmarirea penala se efectueaza de catre procuror , ancheta propri a procurorului fiind obligatorie , in cazul acestei infr conform dispozitiilor art 209 alin 3 din c. proc. Pen . Competenta de judecata , in prima instanta, a infr de omor , revine tribunalului asa cum prevad dispozitiile art 27 punctul 1 litera "a" din c. proc pen.
DEF : infr de omor calificat este prevazuta si sanctionata de dispozitiile art 175 c. pen si consta in " omorul savarsit in urmatoarele imprejurari : cu premeditare;din interes material; asupra sotului sau unei rude apropriate ;profitand de starea victimei de a se apara ;prin mijloace ce pun in pericol viata mai multor pers. ;in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei ;pt a se sustrage sau a sustrage pe altul de la urmarire sau arestare , ori de la executarea unei pedepse ;pentru a inlesni sau ascunde savarsirea altei infractiuni ;in public
Comiterea acestei infr presupune realizarea continutului de omor simplu dar in prezenta uneia dintre imprejurarile agravante prevazute de dipozitiile art175 c.pen de la litera " a" la litera " I ". Daca se realizeaza continutul infr de omor in forma simpla , in prezenta mai multor imprejurari , agravante speciale , nu va exista un concurs de infr de omor calificat , infractiunea pastrandu-si caracterul unitar iar de pluralitatea de circumstante agravante se va tine seama numai la aprecierea gravitatii faptei. In situatia in care se stabileste ca faptuitorul s-a aflat , in momentul comiterii infr , in eroare ca savarseste uciderea unei pers in vreuna din circumstantele agravante speciale care califica omorul, agravanta speciala nu se va retine si , ca atare fapta nu se va incadra in disp art. 175 c.pen.
OMORUL SAVARSIT CU PREMEDITARE
Inscrierea acestei modalitati de comitere a infr intre circumstantele agravante prevazute de art 175 c.pen este justificata de pericolul sporit al faptei ce se comite dupa o prealabila pregatire , dupa un plan metodic, ceea ce sporeste sansele de reusita si denota , totodata , periculozitatea sporita a faptuitorului care nu actioneaza sub imboldul unui impuls spontan , ci chibzuieste , pregateste actiunea sa de ucidere a unei pers.
Pt existenta premeditarii este necesara indeplinirea a 3 conditii si anume :
Existenta unui interval de timp intre momentul in care faptuitorul ia hotararea de a savarsi omorul si momentul comiterii efective a infractiunii ; durata acestui interval de timp nu poate fi stabilita dinainte , nu este o perioada de timp in prealabil fixata.
Stabilirea existentei unor procese psihologice ce au loc , pe parcursul acestui interval de timp , in interiorul faptuitorului ; in aceasta perioda faptuitorul cugeta, mediteaza asupramodului de traducere in fapt a hotararii luate , isi concentreaza fortele pt a gasi metodele cele mai bune de savarsire a omorului
In interiorul intervalui de timp dintr luarea hotarari si savarsirea efectiva a omorului , faptuitorul trebuie sa execute , sa efectueze acte de pregatire in vederea comiterii infractiunii , acte prin care se exteriorizeaza deliberarea anterioara si se asigura realizarea efectiva a infr de omor ( ex : cumpararea revolverului , ascutirea lamei toporului ) ( pandirea victimei intr-un anumit loc izolat )
Daca lipseste una din cele 3 conditii agravanta va fi inlaturata si nu se mai poate retine savarsirea infr de omor cu premeditare ci se va retine savarsirea infr de omor in forma simpla. Premeditarea poate fi retinuta ca o circumstanta agravanta care califica infr de omor chiar daca se stabileste ca fapta a fost comisa in stare de provocare , sau chiar daca se stabileste ca faptuitorul era in stare completa de betie voluntara , ori daca se stabileste ca faptuitorul se afla in eroare cu privire la identitatea victimei
OMORUL SAVARSIT IN INTERES MATERIAL
Existenta acestei agravante este justificata de mobilul special care a constituit baza actiunii faptuitorului , si anume , obtinerea prin fapta de ucidere a unei pers , de foloase sau avantaje materiale .Interesul material a carui satisfacere il urmareste faptuitorul prin comiterea omorului consta nu numai in obtinerea de bunuri mobile sau imobile ci si , spre exemplu , in stingerea unor datorii , in obtinerea unor avantaje materiale la locul de munca . Pt a se aplica aceasta agravanta este suficient ca faptuitorul sa fi comis omoru cu intentia , directa sau indirecta , de a-si satisface un interes material , de a obtine foloase sau avantaje materiale .In situatia in care se stabileste ca uciderea unei pers , de catre faptuitor , a avut, in mod exclusiv, un cu totul alt mobil decat interesul material , agravanta nu se va mai retine.
Sub aspectul LATURII OBIECTIVE si a mobilului ce constituie baza actiunii faptuitorului , omorul calificat comis in modalitatea prevazuta la litera "B " a art175 c.pen se aseamana cu infr de talharie comisa in una din modalitatile sale agravantr, si anume " talharia care a avut drept urmare moartea victimei ". Deosebirea dintre aceste 2 infr consta in latura subiectiva caracteristica fiecareia dintre ele. Aceasta circumstanta agravanta nu se va aplica participantilor la savarsirea infr de omor , cu exceptia situatiei in care se stabileste ca si participantii au comis fapta din acelasi motiv ca si autorul , si anume , din interes material.
OMORUL SAVARSIT ASUPRA SOTULUI SAU UNEI RUDE APROPIATE
Existenta acestei agravante este conditionata de calitatea pe care , in momentul savarsirii omorului , o are victima fata de faptuitor, si anume , calitatea de sot , sotie sau ruda apropiata. Pt existenta si aplicarea acestei agravante se cer indeplinite doua conditii :
victima sa aiba fata de faptuitor calitatea de sot sau ruda apropiata. Faptuitorul sa cunoasca aceasta calitate a victimei , a pers impotiva careia comite fapta de ucidere.
VICTIMA SA AIBA FATA DE FAPTUITOR CALITATEA DE SOT SAU RUDA APROPIATA : aceasata conditie se refera doar la pers limitativ indicate de lege - sot , sotie , rude apropiate - si ea nu se poate extinde si la alte pers - cumnati sau socrii, ori concubina faptuitorului , in cazul acestora fiind atrasa decat raspunderea pt infr de omor in forma simpla, omor deosebit de grav. Calitatea de sot rezulta numai dintr-o casatorie legal incheiata si aceasta calitate va exista pana in momentul desfacerii casatoriei potrivit legii , adica, pana la pronuntarea unei hotatrari definitive de divort sau de anulare a casatoriei. Au calitate de ruda apropiata , potrivit art 149 c. pen : ascendentii, descendentii , fratii si surorile , copii acestora , precum si pers devenite prin infiere astfel de rude . Au acelasi statut juridic , ca si copiii rezultati din casatorie , copii recunoscuti sau pt care s-a obtiunut hotatrare judecatoreasca de stabilire a paternitatii.
FAPTUITORUL TREBUIE SA CUNOASCA ACESTA CALITATE A VICTIMEI : aceasta conditie nu va fi indeplinita daca se stabileste ca faptuitorul s-a aflat in eroare cu aceasta calitate a victimei. Rezulta asadar ca cele doua conditii trebuie sa fie intrunite cumulativ , lipsa uneia dintre ele ducand la inlaturarea agravantei
OMORUL SAVARSIT PROFITAND DE NEPUTINTA VICTIMEI DE A SE APARA
Existenta agravantei este conditionata de indeplinirea cumulativa a 2 conditii si anume :
victima sa se afle in momentul comiterii impotriva sa a infr de omor , in stare de neputinta de a se apara
faptuitorul sa comita infr profitand de starea speciala in care se afla victima
STAREA DE NEPUTINTA A VICTIMEI DE A SE APARA : poate fi rezultatul unei cauze naturale , spre exemplu , victima sufera de o infirmitate fizica sau psihica , se afla la o varsta frageda , sau foarte inaintata, doarme ori poate fi urmarea unei actiuni a victimei , spre exemplu , o stare de intoxicare voluntatra cu stupefiante , o stare voluntara de betie completa .Starea de neputinta trebuie sa se datoreze unei cauze independente de vointa faptuitorului
FAPTUITORUL SA FI PROFITATT DE STAREA DE NEPUTINTA A VICTIMEI DE A SE APARA : aceasta conditie implica la randul sau doua componente :
faptuitorul sa fi cunoscut starea speciala a victimei
faptuitorul sa ia hotararea de a se folosi de aceasta stare a victimei pt a comite omorul
Aceste doua componente este necesar a fi intrunite cumulativ si trebuie dovedite , intrucat, existenta doar a uneia dintre ele nu este suficienta pt a califica infractiunea de omor . Eroarea faptuitorului in orice sens , fie ca nu a cunoscut starea de neputinta a victimei de a se apara , fie efectueaza activitatea de ucidere avand reprezentarea eronata ca victima se afla intr-o stare ce o pune in imposibilitatea de a se apara face inaplicabila agravanta
OMORUL SAVARSIT PRIN MIJLOACE CE PUN IN PERICOL VIATA MAI MULTOR PERSOANE
Agravanta se va retine ori decate ori se stabileste ca faptuitorul s-a folosit , pt comiterea omorului , de mijloace de natura sa constituie un potential pericol pt viata mai multor pers , cu conditia de a se dovedi ca faptuitorul a cunoscut sau a prevazut pericolul potential al mijloacelor utilizate in efectuarea activitatii sale de ucidere a unei pers. Mijloacele pe care le utilizeaza faptuitorul in comiterea infr trebuie sa fie de natura sa pericliteze viata mai multor pers si pot consta , spre ex : in materii toxice , explozive , bombe , grenade, .
Pentru retinerea acestei agravante mai trebuie ca faptuitorul sa cunoasca sau sa prevada caracterul periculos pe care mijloacele ce le foloseste il au si pt viata altor pers decat a celei vizate. Aceste doua elemente , pe care le implica conditia ceruta de lege pt existenta agravantei , trebuie sa fie intrunite cumulativ , iar lipsa uneia dinte ele inlatura aplicarea agravantei
In ceea ce priveste LATURA SUBIECTIVA a infr de omor calificat in modalitatea prevazuta de art 175 c, pen lit " e" , este de precizat ca autorul actioneaza cu intentiesi anume , cu intentie directa fata de pers pe care vizeaza sa o ucida si cu intentie indirecta fata de celalalte pers , pe care nu urmareste sa le ucida dar accepta eventualitatea ca mijloacele pe care le utilizeaza sa puna vietile acestora in primejdie.
Existenta agravantei presupune ca fapta de omor sa aiba ca rezultat efectiv uciderea unei singure pers , iar vietile celorlalte pers sa fie puse in pericol . De aceea daca activitatea faptuitorului a avut ca urmare moartea mai multor pers , a cel putin 2 , fapta nu se va mai incadra in disp art 175 c, pen ci va constitui o alta infr - infr de omor deosebit de grav- . In situatia in care actiunea sau inactiunea prin care faptuitorul a urmarit uciderea unei pers , folosind mijloace de natura a pune in pericol viata mai multor pers , nu si-a produs rezultatul , in sensul ca nu a fost ucisa nici o pers , si aceasta din cauze independente de vointa faptuitorului , se va retine in sarcina autorului comiterea tentativei la infr de omor calificat in modalitatea prevazuta de art 175 lit " e " c.pen .Aceasta circumstanta se va rasfrange asupra participantilor la savarsirea infr , cu conditia ca participantii sa fi cunoscut sau prevazut caracterul periculos pt viata mai multor pers a mijloacelor utilizate de autor la comiterea omorului
OMORUL SAVARSIT IN LEGATURA CU INDEPLINIREA INDATORIRILOR DE SERVICIU SAU PUBLICE ALE VICTIMEI
Legiuitorul a conditionat existenta acestei agravante de mobilul ce sta la baza activitatii faptuitorului , si anume , uciderea victimei pt felul in care aceasta isi exercita sau si-a exercitat indatoririle de serviciu , faptuitorul neacceptand sau fiind nemultumit de activitatea de serviciu sau publica a victimei
Pot fi victime ale infr de omor savarsit in modalitatea prevazuta la lit " f " pers care au calitatea de functionari sau activeaza in cadrul unei organizatii de statsau in cadrul oracarei organizatii ce desfasoara o activitate utila din punct de vedere social si care functioneaza potrivit legii. Imprejurarea ca victima , in momentul in care se savarseste impotriva ei infr de omor era in exercitarea indatoririlor de serviciu sau nu , este lipsita de relevanta pt exercitarea agravantei . Asadar nu prezinta importanta nici locul , nici timpul in care s-a comis omorul , insa prezinta relevanta pt existenta agravanteica victima sa-si fi exercitat indatoririle de serviciu sau publice in mod legal , intrucat, comportarea abuziva a victimei sau contrara indatoririlor sale de serviciu ori publice inlatura aplicarea acestei agravante ce califica infr de omor.
In situtia in care se stabileste ca victima desi se afla in exercitarea atrbutiilor sale de serviciu sau publice , a fost ucisa din cu totul alt motiv , fara nici o legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice , agravanta este inlaturata si in sarcina autorului se va retine decat comiterea infr de omor in forma simpla sau omor calificat, sau omor deosebit de grav
Infr de omor calificat comisa in modalitatea prevazuta la lit " f " absoarbe infr de ultrj . Aceasta circumstanta agravanta fiind personala ea nu se va aplica participantilor la savarsirea infr de omor, cu exceptia situatiei in care se stabileste ca si participantii la randul lor au actionat determinati de acelasi mobil ca si autorul
OMORUL SAVARSIT PT A SE SUSTRAGE ORI PT A SUSTRAGE PE ALTUL DE LA URMARIRE SAU ARESTARE ORI DE LA EXECUTAREA UNEI PEDEPSE
Existenta acestei agravante este conditionata de scopul special pe care il urmareste faptuitorul , si anume , de a se sustrage sau a sustrage pe altul de la urmarire , arestare sau executarea unei pedepse . De regula victime ale infr de omor comisa in aceasta modalitate agravanta sunt pers care au atributii de a efectua activitatea de urmarire penala , de a lua masura arestarii sau de a lua masuri pt executarea pedepselor stabilite prin hotarari judecatoresti definitive . Pot fi insa victime ale acestei infractiuni si alte pers care ar putea anunta , sesiza organele judiciare , ori care ar putea sa-l preda pe faptuitor acestor organe.
Conditia ceruta de lege pt retinerea si aplicarea agravantei contine 2 componente :
Procedura de urmarire , arestare sau executare a unei pedepse sa apara iminenta fata de faptuitor ori fata de alta pers
Prin comiterea omorului faptuitorul sa urmareasca scopul special , de a se sustrage pe el sau pe altulde la procedura de urmarire , arestare sau executare a pedepsei
In situatia in care pericolul de urmarire , arestare sau executarea unei pedepse nu exista in mod obiectiv, nici pt faptuitor si nici pt o alta pers, agravanta nu va opera
Daca faptuitorul comite omorul pt a sustrage pe altul nu este necesar ca intre ei sa existe o intelegere prealabila , fiind posibil chiar sa nu se fi cunoscut anterior comiterii infr. Acezsta circumstanta este personala ca atare nu se va rasfrange asupra participantilor la comiterea infr decat in masura in care si acestia au actionat in scopul cerut de lege pt existenta agravantei
OMORUL SAVARSIT PT A INLESNI SAU ASCUNDE SAVARSIREA ALTEI INFR.
Existenta aceste agravante este conditionata de scopul urmarit de faptuitor prin comiterea omorului, si anume , pt a inlesni sau ascunde savarsirea altei infr. Pt a se retine si aplica agravanta este necesara realizarea conditiei ceruta de lege sub ambele aspecte :
existenta unei alte infr care s-a comis sau care se va comite ; scopul special urmarit de faptuitor
Textul de lege prevede doua situatii diferite :
omorul s-a comis pt a inlesni savarsirea altei infr.
Omorul s-a savarsit pt ascunderea altei infr.
In ambele situatii nu prezinta nici o relevanta pt existenta agravantei , daca autorul omorului a participat sau nu , ori urma sa participe sau nu la savarsirea infr pe care a ascuns-o ori a carei comitere a inlesnit-o prin uciderea unei pers. Este posibil ca infr pe care autorul omorului o inlesneste sau ascunde , sa fie comisa de o alta pers , situatia in care nu este necesara stabilirea existentei unei intelegeri prealabile intre autorul omorului si pers ce a savarsit sau urmeaza sa savarseasca o infr. Daca autorul omorului este si cel care a savarsit infr , a carui inlesnire sau ascundere a realzat-o prin uciderea unei pers , se va retine in sarcina faptuitorului comiterea a doua infr in concurs si anume infr de omor calificat si infr pe care a inlesnit-o sau a ascuns-o prin savarsirea omorului
In situatia in care faptuitorul comite infr de omor pt a inlesni sau ascunde savarsirea tot de catre el a unei alte infr de omor, agravanta nu se va mai retine, fapta astfel comisa constituind infr de omor deosebit de grav
Pt existenta agravantei nu are relevanta daca infr , a carei inlesnire sau ascundere s-a realizat prin uciderea unei pers era o infr consumata sau a ramas in faza de tentativa
In situatia in care se stabileste ca autorul omorului s-a aflat in eroare , avand reprezentarea gresita ca inlesneste sau ascunde , prin uciderea unei pers , infr, desi in realitate era vorba despre o fapta ce nu constituia infr , agravanta nu se va mai aplica , nefiind suficienta intentia faptuitorului daca se stabileste ca situatia premiza nu exista in realitate
OMORUL SAVARSIT IN PUBLIC
Aceasta agravanta opereaza ori de cate ori faptuitorul suprima viata unei pers , deci comite infr de omor in public . Fapta se considera savarsita in public cand a fost comisa in una dintre urmatoarele imprejurari:
intr-un loc care prin natura sau destinatia lui este totdeauna accesibil publicului , chiar daca nu este prezenta nici o pers ( strazile , soselele , parcurile , pietele ) ; in orice loc accesibil publicului , daca sunt de fata doua sau mai multe pers ( magazinele , salile de spectacol , restaurantele muzeele ) ; in loc neaccesibil publicului, cu intentia insa ca fapta sa fie auzita sau vazuta si daca acest rezultat s-a produs fata de doua sau mai multe pers;
intr-o adunare sau reuniune de mai multe pers cu exceptia reuniunilor care pot fi considerate ca au un caracter de familie ;prin orice mijloace cu privire la care faptuitorul si-a dat seama ca fapta ar putea ajunge la cunostiinta publicului
CONSUMAREA INFRACTIUNII : de omor calificat are loc in momentul in care , ca urmare a activitatii infractionale a faptuitorului s-a produs rezultatul cerut de lege , si anume suprimarea vietii victimei
Actele de pregatire desi posibile in cazul acestei infr nu sunt incriminate . Tentativa la infr de omor calificat este incriminata si sanctionata
SANCTIUNEA : cu inchisoarea de la 15 la 25 de ani
ASPECTE PROCESUALE : actiunea penala se pune in miscare din oficiu . Urmarirea penala se efectueaza de catre procuror. Competenta de judecata , in prima instanta , revine tribunalului
DEF : infr de pruncucidere este prevazuta si sanctionata de disp art 177 c. pen si consta in " uciderea copilului nou -nascut , savarsita imediat dupa nastere de catre mama sa aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere .
OBIECTUL JUR : relatiile sociale a caror existenta si normala desfasurare sunt conditionate de respectarea dreptului la viata a oricarei pers . Ob jur special al infr il constituie relatiile sociale privitoare la dreptul la viata a copilului nou nascut.
OBIECTUL MATERIAL : il reprezinta corpul copilului nou nascut impotriva caruia faptuitoarea executa activitatea de ucidere.
SUBIECTUL ACTIV: este un subiect calificat , in sensul ca nu poate fi decat mama copilului nou-nascut . Mama copilului nou-nascut poate sa fie instigata sau ajutata la savarsirea faptei de catre o alta pers , dupa cum este posibila si situatia in care mama sa fie cea care sa instige sau sa ajute alta pers la uciderea copilului ei nou- nascut.
In cazul pruncuciderii calitatea de mama a autoarei actiunii are circumstanta personala si , ca atare , nu se rasfrange asupra participantilor , de aceea daca fapta a fost savarsita cu participarea altor pers , mama nou-nascutului va raspunde pt infr de pruncucidere iar participantii vor raspunde daca sunt rude apropiate cu victima , pt comiterea infr de omor calificat ( art 175 lit "c' si "d" ) , iar daca nu sunt rude cu victima pt infr de omor calificat ( art 175 lit "d" ). In cazul in care faptuitoarea - mama - instiga sau ajuta o alta pers sa ucida pe nou-nascut , ea va raspunde pt instigare sau complicitate la infr de omor calificat comisa de autorul faptei de ucidere.
Pt a fi subiect activ al infr de pruncucidere nu este suficient ca faptuitoarea sa fie mama copilului nou-nasct ci se mai cere ca ea sa se afle , in momentul comiterii faptei , intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere, neindeplinirea acestei cerinte transformand-o pe faptuitoare in subiect activ al infr de omor.
Starea de tulburare la care se refera textul trbuie sa fie provocata de nastere sieste vorba despre o tulburare de ordin psihic care altereaza constiinta si vointa faptuitoarei , ii modifica comportamentul , determinand actiunea de ucidere a copilului nou-nascut. O astfel de tulburare este cunoscuta in stiinta medicala sub denumirea de " psihoza puerperala " sau " febra puerperala " si se manifesta sub forma unei stari de tulburare anormala , alta decat cea care insoteste in mod normal procesul nasterii si care fara a fi o stare de inconstienta , diminueaza totusi raspunderea penala .
Starea de tulburare pricinuita de nastere trebuie stabilita pe baza expertizei medico-legale conform dispozitiilor art 117 alin 1 c proc. Pen - care este obligatorie in cazul pruncuciderii .Daca se stabileste ca faptuitoarea si-a ucis copilul nou-nasct fara a se afla intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere ci , datorita altor cauze , altor tulburari determinate de conditiile speciale in care a nascut , atunci ea va raspunde pt savarsirea infr de omor calificat art 175 lit " c " si "d" c.pen , intrucat astfel de tulburari nu se circumscriu in intelesul de tulburari pricinuite de nastere fiind doar motivatii ale actului de ucidere pe care il invoca . Este posibil ca starea de tulburare in care actioneaza faptuitoarea sa imbrace forma unei boli psihice de natura sa-i inlature discernamantul faptelor si consecintelor lor , situatie in care este inlaturata si raspunderea penala , iresponsabilitatea fiind o cauza care inlatura caracterul penal al faptei.
SUBIECTUL PASIV : este calificat, acesta trebuind sa aiba calitatea de copil nou-nascut pe de o parte iar pe de alta parte sa fie copilul faptuitoarei . In literatura de specialitate este unanima parerea potrivit carei are calitatea de nou-nasct copilul care se afla in primele clipe ale existentei sale , care si-a inceput existenta in mod independent . Nu are nici o relevanta daca nou-nascut este un copil legitim sau natural , ori daca este un copil normal sau anormal , legea aparand , prin incriminarea faptei de pruncucidere, copilul nou-nascut , fara a face distinctie in raport de aceste criterii.
LATURA OBIECTIVA : infr de pruncucidere se comite prin activitatea materiala de ucidere a copilului nou-nascut , activitate care se poate prezenta sub forma unei actiuni , fie a unei inactiuni
ACTIUNI :lovirea , asfixierea , ingroparea de viu , expunerea la frig sau la caldura excesiva , strangularea , inecarea .
INACTIUNI : atunci cand faptuitoarea nu-si indeplineste obligatia legala de a actiona pt a impiedica survenirea rezultatului periculos : lasa copulul nou-nascut nehranit ; nu-I acorda ingrijirile absolut necesare
Pt existenta infr este necesar ca faptuitoare sa ucida copilul nou-nascut imediat dupa nastere . Legea nu precizeaza ce trebuie sa se inteleaga prin " imediat dupa nastere ceea ce inseamna ca fapta trebuie savarsita pe parcursul unui timp scurt dupa nastere . Conform criteriilor medicale , intervalul de timp in care se cuprinde expresia " imediat dupa nastere " poate fi de 10-14 zile pt o nastere normala , iar pt un copil anormal poate fi pana la 30 de zile. Daca manoperele ucigatoare s-au efectuat asupra copilului in afara intervalului denumit " imediat dupa nastere " fapta mamei aflata intr-o tulburare provocata de nastere nu va constitui infr de pruncucidere , ci o alta infr- omor calificat
O conditie obligatorie , pt retinerea faptei de ucidere a copilului nou-nascut ca infr de pruncucidere , este stabilirea unei legaturi de cauzalitate intre actiunea sau inactiunea de ucidere si moarte a victimei . Aceasta legatura de cauzalitate exista atunci cand , din analiza conditiilor concrete de comitere a faptei , rezulta ca fara actiunea sau inactiunea faptuitoarei moartea copilului nou-nascut nu s-ar fi produs .
LATURA SUBIECTIVA : pruncuciderea este o infr intentionata , se savarseste numai cu intentie . Asadar faptuitoarea aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere urmareste prin fapta sa sa produca moartea copiluli nou-nascut , ori, desi nu urmareste acest rezultat , prevede si accepta eventualitatea producerii lui . In cazul infr de pruncuicidere intentia infractionala a faptuitoarei este puternic viciata intrucat , in momentul comiterii faptei , mama copilului nou-nascut se afla intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere , stare ce este de natura sa determine scaderea controlului constiintei sale pana la limita iresponsabilitatii.
Pt a fi realizata latura subiectiva a infr este necesar ca faptuitoarea sa ia hotararea de a ucide copilul nou nascut in urmatoarele conditii : in momentul in care se afla in stare de tulburare ; tulburarea sa fie pricinuita de nastere ;
hotararea sa fie luata imediat dupa nastere , adica la un scurt interval de timp dupa ce copilul a capatat o existenta independenta
CONSUMAREA INFRACTIUNII : are loc in momentul cand se produce rezultatul, adica moartea copilului nou-nascut . In situatia in care activitatea de ucidere a copilului nou-nascut a fost intrerupta , sau , desi dusa pana la capat , nu si-a produs rezultatul , datorita interventiei unor imprejurari straine, independente de vointa faptuitoarei, infr de pruncucidere va ramane in faza de tentativa , insa tentativa , desi posibila , nu este sanctionata de lege ; In acest caz faptuitoarea va raspunde , eventual , pt savarsirea uneia dintr infr de lovire sau vatamare a integritatii corporale , daca prin activitatea sa violenta a pricinuit copilului nou-nascut vatamari corporale care necesita pt vindecare un anumit nr de zile de ingrijiri medicale.
SANCTIUNEA : fiind considerata un omor atenuat , datorita conditiilor speciale in care actioneaza subiectul activ al infr , pruncuciderea este sanctionata mai bland decat omorul , pedeapsa prevazuta de art 177 c.pen fiind inchisoarea de la 2 la 7 ani.
ASPECTE PROCESUALE : actiunea se pune in miscare din oficiu . Urmarirea penala se efectueaza de catre procuror . Competenta de judecata in prima instanta revine tribunalului .
DEF: infr de ucidere din culpa este prevazuta si sanctionata de disp art 178 c. pen si consta in " uciderea din culpa a unei pers "
OBIECTUL JURIDIC : ansamblul relatiilor sociale a caror formare si dezvoltare depinde, este conditionata , de ocrotirea , apararea dreptului pers la viata impotriva faptelor comise din culpa , pri care se aduce atingere acestei valori sociale care este viata omului.
OBIECTUL MATERIAL : este corpul pers impotriva caruia actioneaza faptuitorul , deci corpul victimei . Numai corpul unei pers in viata poate constitui abiectul material al uciderii din culpa
SUBIECTUL ACTIV : poate fi orice pers care indeplineste cerintele legale pt a raspunde penal, adica , are implinita varsta de 14 ani si are format si pastrat discernamantul faptelor si consecintelor acestora. Aceasta infr se poate savarsi si cu participarea altor pers , in calitate de instigatoro sau complici , insa , infr fiind din culpa , participatia poate fi decat improprie , adica instgatorul sau complicele actioneaza cu intentie iar autorul din culpa , situatie in care instigatorul sau complicele vor raspunde pt instigare sau complicitate l;a omor , iar autorul va raspunde pt ucidere din culpa. Daca moartea victimei s-a produs ca rezultat al actelor efectuate , din culpa , de catre mai multe pers , a caror actiuni sau inactiuni culpoase au concurat la producerea rezultatului , acele pers vor fi considerate coautori ai infr de ucidere din culpa.
SUBIECTUL PASIV : poate fi orice pers fizica , in viata . In situatia in care prin aceeasi fapta sunt ucise mai multe pers , nu vor exista atatea infr cate victime sunt , ci se va retine in sarcina faptuitorului comiterea unei singure infr de ucidere din culpa in forma agravanta prevazuta de alin 5 al art 178 c.pen.
LATURA OBIECTIVA : infr de ucidere din culpa se realizeaza printr-o activitate de ucidere a unei pers , activitate ce se poate manifesta sub forma de actiune sau inactiune
ACTIUNEA DIRECTA : ex : conducatorul auto , din culpa , loveste mortal un pieton angajat in traversarea strazii .
ACTIUNEA INDIRECTA : ex : o pers este ucisa de un animal lasat , din neglijenta , fara supraveghere de catre faptuitor .
INACTIUNI : consta in neindeplinirea de catre faptuitor , din culpa , al unui act la care era obligat : ex : faptuitorul din neglijenta , ori dand dovada de usurinta , nu astupa o groapa adanca ori nu o semnalizeaza corespunzator , asa cum era obligat si , ca urmare a inactiunii sale , victima cade in acea groapa si decedeaza
Actunea sau inactiunea faptuitorului trebuie sa aiba ca rezultat moartea victimei, fiind totodata obligatoriu ca intre activitatea de ucidere si rezultatul produs sa existe un raport de la cauza la efect.
RAPORTUl DE CAUZALITATE : exista ori de cate ori se stabileste ca fara actiunea sau inactiunea faptuitorului , moartea victimei nu s-ar fi produs . La producerea rezultatului periculos poate contribui chiar culpa victimei , situatie in care trebuie facuta distinctia dupa cum culpa victimei a avut sau nu un rol exclusiv in producerea rezultatului periculos .
Daca culpa victimei nu a avut un rol exclusiv in producerea mortii acesteia , raportul de cauzalitate dintre actiunea sau inactiunea faptuitorului si rezultat exista si faptuitorul va raspunde penal pt comiterea infr de ucidere din culpa , intrucat in domeniul dr penal nu este permisa compensarea culpelor ; In situatia in care culpa victimei a avut un rol exclusiv in producerea rezultatului , raportul de cauzalitate dintre activitatea faptuitorului si moartea victimei nu exista si ,ca atare , nu exista nici infr
LATURA SUBIECTIVA : forma de vinovatie , caracteristica infr prevazuta de disp art 178 c. pen o constituie culpa , care se poate infatisa sub ambele ei forme si anume : fie sub forma culpei cu previziune , fie sub forma culpei simple .
FORMA CULPEI CU PREVIZIUNE : atunci cand faptuitorul , desi prevede ca prin actiunea sau inactiunea sa va produce moartea victimei , nu urmareste si nici nu accepta acest rezultat , socotind in mod usuratic ca rezultatul nu se va produce
FORMA CULPEI SIMPLE : se retine atunci cand faptuitorul nu a prevazut rezultatul faptei sale desi putea si trebuia sa-l prevada
UCIDEREA DIN CULPA CA URMARE A NERESPECTARII DISP LEGALE ORI A MASURILOR DE PREVEDERE PT EXERCITIUL UNEI PROFESII SAU MESERIISAU PT EFECTUAREA UNEI ANUMITE ACTIVITATI : ( alin 2 art 178 c.pen ) : ratiunea acestei agravante consta in faptul ca exista profesii meserii , activitati , a caror exercitare neglijenta determina producerea unor urmari periculoase si pt a preveni astfel de urmari periculoase se stabilesc , prin dispozitii legale sau masuri de prevedere , conditii in care se desfasoara asemenea profesii , iar cei care sunt obligati sa le respecte si nu le respecta trebuie sa fie aspru pedepsiti : ex : in domeniul constructiilor , in domeniul medical , dar mai ales in domeniul circulatiei pe drumurile publice .
Sub aspectul laturii obiective existenta infr de ucidere din culpa alin 2 este conditionata de indeplinirea cumulativa a doua conditii : Fapta trebuie sa fie comisa in cadrul si cu ocazia exercitarii unei profesii ;Uciderea din culpa trebuie sa fie urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau masurilor de prevedere pt exercitiul unei profesii sau meserii, ori pt desfasurarea unei activitati ; indeplinirea acestei conditii presupune la randul sau indeplinirea a doua conditii si anume : pe de o parte sa existe pt exercitarea profesiei sau meseriei dispozitii legale sau masuri de prevedere ; pe de alta parte , uciderea din culpa sa fie urmarea nerespectarii acestor dispozitii legale sau masuri de prevedere
Aceasta agravanta poate fi comisa prin actiune sau inactiune :
PRIN ACTIUNE : in acest caz faptuitorul , in cadrul exercitarii profesiei sau meseriei , indeplineste defectuos un act la care era obligat de dispozitiile legale sau de masurile de prevedere
PRIN INACTIUNE : in acest caz faptuitorul , in cadrul exercitarii meseriei sau profesiei , nu efectueaza un act la care era obligat de dispozitiile legale sau de masurile de prevedere : ex : profesorul de inot in timpul programului de inot nu supravegheaza pe elevi si unul dintre ei se ineaca .
Sub aspectul laturii subiective pt a se retine aceaste forma agravanta este necesar sa fie intrunite doua conditii :
pe de o parte , savarsind fapta in aceasta modalitate , faptuitorul sa fi avut cunostiinta despre existenta dispozitiilor legale ori masurile de prevedere pt exercitiul unei profesii sau meserii, ori pt efectuarea unei activitati
pe de alta parte faptuitorul incalcand sau neindeplinind aceste dispozitii legale ori masurile de prevedere, fie sa fi prevazut rezultatul faptei sale ( moartea victimei ) dar sa fi socotit in mod usuratic ca acest rezultat nu se va produce , fie sa nu fi prevazut rezultatul faptei sale desi , in raport de conditiile concrete in care a comis fapta , putea si trebuia sa le prevada
UCIDERE DIN CULPA A UNEI PERS , SAVARSITA DE UN CONDUCATOR DE VEHICUL CU TRACTIUNE MECANICA , AVAND IN SANGE O IMBIBATIE ALCOOLICA CARE DEPASESTE LIMITA LEGALA , SAU CARE SE AFLA IN STARE DE EBRIETATE ( alin 3 art 178 c.pen ) : pt existenta acestei agravantese cer intrunite cumulativ doua conditii :
Subiectul activ al infr de ucidere din culpa trebuie sa fie un conducator de vehicul cu tractiune mecanica ( autoturism , autocamipn , tractor , motocicleta , tamvai )
Subiectul activ trebuie sa se fi aflat in momentul comiterii faptei , in starea de intoxicatie ceruta de lege , si anume , fie sa fi avut in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala fie sa se fi aflat in stare de ebrietate
Limita legala a imbibatiei alcoolice in sange este de 0,8 la mie si ea se dovedeste pe numai pe baza probelor stiintifice si anume , prin analiza toxicologica de laborator . Este posibil ca o pers sa aiba o imbibatie alcoolica in sange sub limita legala si totusi sa fie in stare de ebrietate , intrucat starea de ebrietate nu depinde numai de gradul de intoxicatie alcoolica ci si de alti factori cum ar fi greutatea corporala a faptuitorului, starea sa de odihna sau de oboseala
UCIDEREA DIN CULPA SAVARSITA DE ORICE PERS IN EXERCITIUL PROFESIEI SAU MESERIEI SI CARE SE AFLA IN STARE DE EBRIETATE : pt existenta acestei agravante se cer intrunite cumulativ doua conditii :
Subiectul activ al infer de ucidere din culpa trebuie sa fie o pers aflata in exercitiul profesiei sau meseriei , mai putin conducatorul auto care are propriul sau aliniat .
Subiectul activ trebuie sa se afle in momentul comiterii infr , in stare de ebrietate
UCIDEREA DIN CULPA PRIN CARE S-A CAUZAT MOARTEA A DOUA SAU MAI MULTE PERS ( alin 5 art 178 c.pen ) : existenta acestei agravante , este conditionata doar de rezultatul produs prin fapta de ucidere din culpa , si anume moartea a doua sau mai multe pers .
CONSUMAREA INFRACTIUNII : uciderea din culpa se consuma in momentul in care se produce rezultatul actiunii sau inactiunii culpoase a faptuitorului si anume , moartea victimei. In situatia in care fapta , comisa din culpa , nu are ca rezultat moartea victimei , faptuitorul nu va tras la raspundere penala intrucat activitatea sa nu constituie infr de ucidere din culpa , existenta infr fiind conditionata de producerea rezultatului cerut de lege ; Daca insa fapta comisa din culpa , desi nu a avut ca rezultat moartea victimei, a avut totusi un rezultat constand , spre exemplu , in vatamarea corporala sau vatamarea corporala grava a victimei, se va retine in sarcina faptuitorului comiterea infr de vatamare corporala din culpa prevazuta de disp. Art 184 c. pen.
SANCTIUNEA : infr de ucidere din culpa este sanctionata diferentiat
In cazul uciderii din culpa in forma simpla ( alin 1 art 178 c. pen ) : inchisoarea de la 1 la 5 ani
In cazul uciderii din culpa in forma agravata prevazuta de alin 2 art 178 c. pen. : inchisoarea de la 2 la 7 ani
In cazul uciderii din culpa in formele agravate prevazute de alin 3 si 4 ale art 178 c. pen : inchisoarea de la 5 la 15 ani
In cazul uciderii din culpa in forma agravata prevazuta de alin 5 art 178 c . pen : la maximul pedepselor prevazute in alin precedente se poate adauga un spor de pana la trei ani
ASPECTE PROCESUALE : actiunea penala se pune in miscare din oficiu. Urmarirea penala se efectueaza , in cazul acestei infr , de catre organul de cercetare penala al politiei sub supravegherea procurorului . Competenta de judecata in prima instanta revine judecatoriei .
DETERMINAREA SAU INLESNIREA SINUCIDERIIDEF :- infr este prevazuta si sanctionata de disp art 179 c. pen . si consta in " fapta de a detrmina sau inlesni sinuciderea unei pers , daca sinuciderea sau incercarea de sinucidere a avut loc "
- In alin 2 : este incriminata " fapta prevazuta in alin precedent cand s-a savarsit fata de un minor sau fata de o pers care nu era in stare sa-si dea seama de fapta sa, ori nu putea sa fie stapana pe actele sale "
OBIECTUL JURIDIC : consta in relatiile sociale a caror existenta si normala desfasurare sunt conditionate de apararea vietii pers impotriva faptelor prin care se atenteaza la aceasta valoare sociala .
OBIECTUL MATERIAL : este corpul pers fizice care s-a sinucis sau a incercat sa se sinucida si asupra careia faptuitorul isi indreapta activitatea de determinare sau inlesnire a sinuciderii .
SUBIECTUL ACTIV : poate sa fie orice pers fizica , care raspunde din punct de vedere penal si care efectueaza acte de determinare sau inlesnire a sinuciderii
SUBIECTUL PASIV : poate fi orice pers fizica care a luat hotararea de a se sinucide , si care , in urma activitatii de determinare sau inlesnire desfasurata de faptuitor asupra sa , se sinucide efectiv sau incearca sa se sinucida .O calitate speciala a sub pasiv , si anume , calitatea de minor sau de pers care nu este in stare sa-si dea seama de fapta sa , ori nu poate fi stapana pe actele sale , atrage incadrarea faptei in forma sa agravanta prevazuta si sanctionata de disp alin 2 art 179 c. pen.
LATURA OBIECTIVA : infr se comite sub aspectul elementului material , prin actiune , legea prevazand doua modalitati alternative de savarsire a faptei si anume Determinarea la sinucidere , adica actiunea de convingere a sub. Pasiv la sinucidere , sau de intarire a hotarari luata anterior de victima in acest sens . Inlesnirea sinuciderii : adica ajutorul dat pers hotarata sa se sinucida de a-si materializa hotararea
Activitatea de determinare sau inlesnire a sinuciderii , desfasurata de faptuitor , poate fi realizata prin cele mai diferite mijloace : pot fi folosite : amagirile, relatarile exagerate , convingerea , rugamintile , sau procurarea , pregatirea instrumentelor necesare executarii hotararii de sinucidere , acordarea de sfaturi privind folosirea acestor instrumente. Pt realizarea laturii obiective este necesara intrunirea cumulativa a urmatoarelor conditii :hotararea de sinucidere sa apartina victimei , sa fie in exclusivitate opera sinucigasului
activitatea faptuitorului , constand in determinarea sau inlesnirea sinuciderii , trebuie sa aiba ca rezultat sinuciderea efectiva sau incercarea de sinucidere a victimei.Intre actiunea faptuitorului de determinare sau inlesnire a sinuciderii si rezultat trebuie sa se stabileasca existenta Raportului de cauzalitate ; rezultatul trebuie sa apartina exclusiv victimei , iar actele savarsite de subiectul activ trebuie sa se limiteze la a convinge sau ajuta victima sa-si puna in executare hotararea luata
Neindeplinirea uneia dintre conditiile de mai sus face ca latura obiectiva a infr sa nu fie realizata .
Este de precizat si faptul ca este posibila utilizarea de catre subiectul activ , a orcarui mijloc de determinare sau inlesnire a sinuciderii , insa , in cazu in care mijlocul folosit consta in sugestia hipnotica , un asemenea mijloc echivaland cu o actiune de constrangere , faptuitorul va raspunde pt infr de omor. Comportamentul pasiv , inactiunea unei pers care asistand la sinucidere ori cunoscand despre efectuarea acestei activitati , nu intervine pt a impiedica producerea rezultatului , nu constituie infr.
LATURA SUBIECTIVA : infr de determinare sau inlesnire a sinuciderii este o infr intentionata , faptuitorul putand actiona cu intentie directa sau indirecta , adica prevede si urmaresteproducerea rezultatului sau accepta doar eventualitatea producerii lui , in raport de conditiile concrete in care actioneaza . Este absolut necesar ca faptuitorul sa aiba cunostiinta despre hotararea victimei de a se sinucide , si pornind de la cunoasterea acestei imprejurari , sa actioneze pt a determina sau ajuta pe sinucigas sa-si puna in executare hotararea luata .
FORMA AGRAVATA : a infr este prevazuta in alin 2 art 179 c pen. Si consta in comiterea faptei de determinare sau inlesnire a sinuciderii fata de un minor sau fata de o pers care nu era in stare sa-si dea seama de fapta sa ori nu putea sa fie stapana pe actele sale . Pt retinerea si aplicarea acestei forme calificate a infr trebuie intrunite cumulativ doua conditii :
Subiectul pasiv sa faca parte din categoriile de pers precizate in text ( minori , pers care nu sunt in stare sa-si dea seama de fapta lor ori pers care nu pot fi stapane pe actele lor ; Faptuitorul sa fi actionat asupra subiectului pasiv , cunoscand ca acesta face parte din categoriile de pers limitativ prevazute in text
Subiectul pasiv trebuie sa aiba totusi capacitate de intelegere , sa fie constient cel putin partial , de faptele , de actele sale , pt ca numai astfel se poate considera ca a luat hotararea de a se sinucide in mod voluntar ; In situatia in care sub pasiv este un minor sub 14 ani ori o pers total iresponsabila , actiunea faptuitorului , exercitata asupra sa , nu va mai constitui infr de determinare sau inlesnire a sinuciderii ci infr de omor , inrucat , in acest caz , actiunea faptuitorului nu mai are la baza o hotarare proprie , constienta a victimei de a se sinucide .CONSUMAREA INFRACTIUNII : are loc in momentul in care se produce rezultatul , adica sinuciderea sau incercarea de sinucidere a victimei
SANCTIUNEA :
In modalitatea simpla : inchisoarea de la 2 la 7 ani
In forma calificata : inchisoarea de la 3 la 10 ani
ASPECTE PROCESUALE : actiunea penala se pune in miscare din oficiu . Urmarirea penala se efectueaza de catre procuror . Competenta de judecata in prima instanta revine tribunalului
DEF : infr de lovire sau alte violente este prevazuta si sanctionata de disp art 180 c. pen . Potrivit alin 1 : infr de lovire sau alte violente consta in " lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice ". Alin 2 : prevede si sanctioneaza " lovirea sau actele de violenta care au pricinuit o vatamare ce necesita pt vindecare ingrijiri ce necesita pt vindecare ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile "
OBIECTUL JURIDIC : ansamblul relatiilor sociale a caror formare si dezvoltare nu ar fi posibila fara apararea ocrotirea pers impotriva faptelor de violenta de natura sa-I produca suferinte fizice sau o vatamare a integritatii corporale de o anumita gravitate .
OBIECTUL MATERIAL : lovirea sau actele de violenta se exercita de catre faptuitor asupra corpului pers vatamate si ca atare ob. Material al infr il constituie corpul pers , corpul victimei infr .
SUBIECTUL ACTIV : poate fi orice pers ce indeplineste cerintele legale pt a raspunde penal , adica a implinit varsta de 14 ani si are format si pastrat discernamantul faptelor si consecintelor acestora . La comiterea faptei pot participa pe langa sub. Activ. Nemijlocit si alti subiecti activi in calitate de coautori , instgatori sau complici
SUBIECTUL PASIV : poate fi orice pers fizica . In cazul in care exista mai multe victime ale activitatii violente a faptuitorului vor exista atatea infr de lovire cate victime , deci cati sub. Pasivi exista .
LATURA OBIECTIVA : analiza laturii obiective a infr impune analiza celor 3 componente ale sale si anume :
ELEMENTUL MATERIAL : consta asa cum rezulta din textul art 180 in " lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice " sau in " lovirea sau actele de volenta care au pricinuit o vatamare
Infr se comite de regula , prin acte comisive , prin actiuni care pot fi actiuni directe sau indirecte :
ACTIUNI DIRECTE : la randul lor pot fi actiuni fizice ( lovirea cu sau de corpuri dure , intepare , zgariere , trantire ) si actiuni psihice ( ex : faptuitorul sterie victima si aceasta cade si se loveste sau o determina prin amenintare sa se arunce de la inaltime ceea ce are ca urmare lezarea , vatamarea acesteia ) ; pt realizare faptei se poate recurge si la asocierea de mijloace fizice cu mijloace psihice .
ACTIUNI INDIRECTE : consta in expunerea victimei unor situatii periculoase care sa aiba drept rezultat lovirea acesteia ( ex : asezarea in calea victimei a unui obstacol de care aceasta se impiedica si in cadere se loveste fiindu-I astfel pricinuite suferinte fizice sau o vatamare ), ori punerea in miscare sau folosire de catre faptuitor a unor forte , energii .
PRIN INACTIUNE : atunci cand faptuitorul avand obligatia legala de a efectua o activitate prin care sa impiedice sau sa inlature o cauza care ar provoca lezarea sau vatamarea victimei , nu indeplineste cu intentie aceasta obligatie , ceea ce are drept urmare lezarea , vatamarea victimei
Existenta laturii obiective este conditionata de existenta unei urmari immediate a faptei comise .
URMAREA IMEDIATA : a actiunii sau inactiunii prin care faptuitorul comite fapta consta in producerea unuia din rezultatele cerute de lege , si anume , pricinuirea unei suferinte fizice sau pricinuirea unei vatamari care trebuie sa prezinte o anumita gravitate prevazuta expres in alin 2 al art 180 c. pen , adica o vatamare ce necesita pt vindecare ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile . Suferintele fizice pricinuite partii vatamate trebuie sa se limiteze la dureri fizice care sa nu necesite pt vindecare ingrijiri medicale , deci suferintele fizice sa nu fie consecinta unei vatamari a integritatii corporale pt ca in acest caz fapta se va incadra in forma agravata a infr prevazuta de alin 2 al art 180 c. pen
Daca fapta este comisa prin lovire , urmarea imediata este prezumata intrucat orice actiune de lovire are in mod inerent drept consecinta o suferinta fizica . Daca insa fapta a fost savarsita prin alte acte de violenta , altele decat cele care implica lovirea , este necesara dovedirea producerii , existentei in mod obiectiv , a suferintelor fizice suportate de catre partea vatamata.
Reazultatul cerut de lege in cuprinsul alin 2 al art 180 c. pen il reprezinta , pricinuirea unei vatamari a integritatii corporale a victimei . Vatamarea pricinuita victimei trbuie sa fie de o anumita intensitate prevazuta chiar in textul de incriminare a faptei , si anume " sa necesite pt vindecare ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile . Depasirea limitei de 20 de zile ingrijiri medicale , conduce la incadrarea faptei intr-o alta infr mai grava , si anume infr de vatamare corporala prevazuta si pedepsita de disp art 181 c. pen .Vatamarea integritatii corporale a unei pers se poate produce prin variate mijloace , spre ex : prin taiere , intepare ardere , rupere distrugere de tesuturi , mijloace de natura a stirbi sau modifica integritatea anatomica sau infatisarea normala a corpului uman , ori care produc tulburari sau dereglari ale functionarii fiziologice . Ingrijirile medicale constau in supunerea victimei infr la un regim , la un tratament destinat inlaturarii efectelor vatamarii suferite ; tratamentul poate fi atat medicamentos cat si terapeutic si poate fi aplicat atat in institutii cat de specialitate , cat si ambulatoriu . Durata timpului de ingrijiri medicale necesare pt vindecare de se stabileste de regula , prin certificat medico-legal , acesta fiind unicul criteriu pt corecta incadrare juridica a faptei
LEGATURA DE CAUZALITATE : treebuie sa existe intre elementul material , reprezentat de actiunea sau inactiunea faptuitorului , si urmarea imediata constand in rezultatul produs . Aceasta legatura de cauzalitate va exista chiar si in situatia in care se stabileste ca au concurat la producerea rezultatului , pe langa actiunea si inactiunea faptuitorului , si alte cauze preexistente , concomitente sau ulterioare . Stabilirea raportului de cauzalitate este absolut necesara , atat in situatia in care rezultatul se produce imediat dupa efectuarea de catre faptuitor a activitatii violente , cat si in situatia in care rezultatul se produce ulterior , la un interval de timp dupa efectuarea acestei activitati de catre faptuitor .
Daca se stabileste ca raportul de cauzalitate nu exista pt ca , fie nu s-a produs rezultatul , fie , desi s-a produs rezultatul legatura de cauzalitate a fost intrerupta de interventia unor imprejurari , cauze independente de cativitatea si vointa faptuitorului , nu se va putea retine in sarcina sa comiterea infr de lovire sau alte violente .
CONSUMAREA INFRACTIUNII : are loc in momentul in care s-a produs , ca urmare a actiunii sau inactiunii faptuitorului , rezultatul , urmarea ceruta de lege , si anume , fie pricinuirea unei suferinte fizice , fie pricinuirea unei vatamari ce necesita pt vindecare ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile .
Este posibila savarsirea infr de lovire sau alte violente in forma continuata atunci cand faptuitorul , in baza aceleiasi rezolutii infractionale , aplica lovituri aceleiasi parti vatamate , la diferite intervale de timp ; in aceasta situatie , infr se epuizeaza in momentul savarsirii ultimei actiuni de lovire. In situatia in care faptuitorul aplica aceleiasi parti vatamate mai multe lovituri cu aceeasi ocazie , in aceeasi inprejurare , nu se va mai putea retine forma continuata a infr , ci , in acest caz se retine in sarcina faptuitorului savarsirea unei singure actiuni de lovire realizata insa prin mai multe acte . Daca faptuitorul loveste aceeasi parte vatamata la diferite intervale de timp , dar in baza unor rezolutii infractionale diferite , se vor retine in sarcina sa , in concurs real , atatea infr de lovire cate sau alte violente cate actiuni de lovire a comis impotriva partii vatamate.Daca faptuitorul cu aceeasi ocazie , loveste mai multe pers carora le pricinuieste , fiecareia in parte suferinte fizice sau vatamari care necesita pt vindecare ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile , se vor retine in sarcina sa atatea infr de lovire cate parti vatamate exista
Infr de lovire sau alte violente este absorbita in mod natural in infr de omor , vatamare corporala si lovituri cauzatoare de moarte, sub conditia ca astfel de infr sa fi fost comise prin lovire sau alte violente
Exista situatii in care fapta de lovire sau alte violente isi pierde individualitatea , nu se mai prezinta ca o infr de sine statatoare , si anume :
atunci cand fapta de lovire sau alte violente este prevazuta ca element constitutiv al altei infr , spre ex : este prevazuta ca element constitutiv al infr de talharie sau ca element constitutiv al infr de viol.
Atunci cand fapta de lovire sau alte violente se constituie intr-o circumstanta agravanta a unei alte infr , spre ex : a infr de ultraj , a infr de purtare abuziva , a infr de purtare abuziva .
LATURA SUBIECTIVA : infr de lovire si alte violente este o infr intentionata , faptuitorul actionand sub aspectul formei de vinovatie , cu intentia de a pricinui victimei suferinte fizice sau o vatamare a integritatii corporale . Intentia faptuitorului in comiterea infr se poate manifesta sub forma intentiei directe , cat si a intentiei indirecte.
CU INTENTIE DIRECTA : cand faptuitorul actioneaza in acest mod , faptuitorul prevede si urmareste , doreste , ca prin activitatea sa infractionala sa produca rezultatul constand in pricinuirea unei suferinte fizice sau a unei vatamari a integritatii corporale a victimei .
CU INTENTIE INDIRECTA : cand faptuitorul prevede rezultatul actiunii sau inactiunii sale si desi nu il urmareste , nu il doreste , accepta totusi eventualitatea producerii lui. Daca se stabileste ca faptuitorul nu a actionat nici cu intentie directa nici cu intentie indirecta , ci din culpa , nu se va mai retine in sarcina sa comiterea infr de lovire sau alte violente
Imprejurarea ca faptuitorul s-a aflat in eroare cu privire la pers victimei , precum si cazul devierii loviturii , nu inlatura raspunderea penala a faptuitorului pt savarsirea infr de lovire sau alte violente intrucat aceste situatii nu inlatura forma de vinovatie in baza careia a actionat faptuitorul
Pt a se retine existenta intentiei directe sau indirecte in savarsirea infr , este necesara stabilirea caracterului ilegal al actiunii de lovire sau alte violente deoarece :
in cadrul jocurilor sportive actiunile violente nu au caracter ilegal ; Nu se va retine savarsirea infr de lovire sau alte violente , nici in cazul in care suferintele fizice sau vatamarile sunt pricinuite unei pers in temeiul unor obiceiuri : ex : gaurirea lobului urechii pt montarea cerceilor, ori in temeiul exercitarii unor profesii : ex : dentist , maseur , ori cu ocazia unui tratament medical consimtit de victima . Consimtamantul dat de victima faptuitorului de a-I produce suferinte fizice sau o vatamare a integritatii corporale , inlatura incidenta legii penale. Pt incadrarea juridica a faptei comise este deosebit de importanta stabilirea corecta a laturii subiective . In situatia in care se stabileste ca faptuitorul a urmarit , prin activitatea sa violenta , sa suprime viata victimei , rezultat care s-a si produs , se va retine in sarcina sa comiterea infr de omor , infr ce va absorbi si Infr de lovire sau alte violente . Daca se stabileste ca faptuitorul a urmarit prin activitatea sa violenta , sa suprime viata victimei , rezultat care nu s-a produs din cauze independente de vointa sa , victima suferind numai vatamari se va retine savarsirea infr de tentativa de omor , infr care absoarbe si infr de lovire sau alte violente .
SANCTIUNEA :
In situatia in care lovirile sau actele de violenta comise de faptuitor au cauzat victimei doar suferinte fizice , sanctiunea prevazuta de lege este pedeapsa inchisorii de la 1 luna la 3 luni , alternativ cu pedeapsa amenzii
Daca loviturile sau actele de violenta comise de faptuitor au pricinuit victimei o vatamare care necesita pt vindecare ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile , sanctiunea consta in pedeapsa inchisorii de la 3 luni la 2 ani alternativ cu pedeapsa amenzii.
ASPECTE PROCESUALE : actinea penala se pune in miscare la plangere prealabila a pers vatamate. Plangerea prealabila se adreseaza direct instantei de judecata , in conformitate cu disp art 279 alin 1 din codul de procedura penala
In alin 4 al art 180 c. pen se precizeaza ca impacarea partilorare drept efect inlaturarea raspunderii penale a faptuitorului. Competenta de judecata in prima instanta revine judecatoriei.
DEF : infr de vatamare corporala este prevazuta si sanctionata de disp art 181 din c pen si consta in " fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporalesau sanatatii o vatamare care necesita pt vindecare ingrijiri medicale de cel mult 60 de zile "
OBIECTUL JURIDIC : ansamblul relatiilor sociale a caror formare si dezvoltar nu ar fi posibila fara ocrotirea integritatii corporale si a sanatatii pers impotriva faptelor prin care se atenteaza la securitatea sa fizica , si anume impotriva faptelor de vatamare a integritatii corporale sio a sanatatii persoanei.
OBIECTUL MATERIAL : al infr il constituie corpul pers impotriva caruia faptuitorul exercita activitatea infractionala
SUBIECTUL ACTIV : poate fi orice pers responsabila penal . Participarea la comiterea infr de vatamare corporala este posibila atat sub forma coautoratului , cat si sub forma instigarii si complicitatii
SUBIECTUL PASIV : poate fi orice persoana . In situatia in care exista mai multe victime ale activitatii violente a faptuitorului , vor exista atatea infr de vatamare corporala cate victime exista .
LATURA OBIECTIVA A INFRACTIUNII :
ELEMENTUL MATERIAL : consta intr-o " fapta prin care s-a pricinuit o vatamare " . Fapta se poate realiza prin acte comisive , adica prin actiune , sau prin acte omisive , adica prin inactiune .
PRIN ACTIUNE : atunci cand fapta se savarseste prin actiune , faptuitorul poate uza pt realizarea activitatii infractionale atat de mijloace violente ( aplicarea de lovituri cu corpuri dure sau intepatoare ) cat prin mijloace neviolente ( faptuitorul pune in mancarea servita victimei o substanta toxica si astfel ii provoaca o indigestie care necesita pt vindecare intre 21 si 60 de zile ingrijiri medicale )
PRIN INACTIUNE : atunci cand faptuitorul nu isi indeplineste cu intentie , o obligatie legala prin care ar fi impiedicat producerea vatamarii si astfel ca urmare a inactiunii faptuitorului , victima sufera o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii .
Existenta infr este conditionata de producerea , ca urmare a actiunii sau inactiunii faptuitorului, a unui anumit rezultat constand in vatamare integritatii corporale sau a sanatatii unei pers vatamare ce trebuie sa prezinte o anumita gravitate si anume o vatamare care sa necesite pt vindecare ingrijiri medicale de cel mult 60 de zile . Depasirea limitei de 60 de zile ingrijiri medicale , conduce la incadrarea faptei intr-o alta infr mai grava , si , anume infr de vatamare corporala grava . Durata ingrijirilor medicale necesare pt vindecarea vatamarii suferite se dovedeste cu certificatul medico-legal
Uneori fapta de vatamare corporala este prevazuta ca element constitutiv al altei infr , spre exemplu este prevazuta ca element constitutiv al infr de talharie, sau constituie o circumstanta agravanta a altei infr spre exemplu a infr de ultraj
Infr de vatamare corporala absoarbe faptele de lovire sau alte violente . La randul sau , infr de vatamare corporala este absorbita de infr de omor , viol , talharie.
CONSUMAREA INFRACTIUNII : are loc in momentul in care rezultatul , si anume , vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii pers, care necesita pt vindecare cel mult 60 de zile de ingrijiri medicale , s-a produs ca urmre a actiunii sau inactiunii faptuitorului.
In situatia in care desi actiunea sau inactiunea faptuitorului a inceput , insa executarea ei a fost intrerupta datorita unor cauze independente de vointa faptuitorului , ori, desi dusa pana la capat nu si-a produs efectul , ne aflam in prezenta tentativei , pe care insa legea nu o sanctioneaza in acest caz.
LATURA SUBIECTIVA : infr de vatamare corporala se comite sub aspectul formei de vinovatie , cu intentia de a vatama. Daca se stabileste ca faptuitorul a prevazut si a urmarit, prin actiunea sau prin inactiunea sa , producerea rezultatului, se va retine comiterea faptei cu intentie directa , iar daca , din probele administrate , rezulta ca faptuitorul , fara a urmari producerea rezultatului a acceptat totusi posibilitatea survenirii lui, se va retine comiterea faptei cu intentie indirecta . Este suficint sa se stabileasca intentia de a lovi , de a produce o vatamare , iar rezultatul mai grav se va retine in sarcina faptuitorului din culpa sa , adica se va retine cu titlul de praeterintentie . Imprejurarea ca faptuitorul s-a aflat in eroare cu privire la pers victimei , ca si devierea loviturii , nu sunt de natura a inlatura raspunderea sa penala pt savarsirea infr de vatamare corporala intrucat existenta acestor imprejurarinu exclud forma de vinovatie in baza careia a actiont faptuitorul . In situatia in care faptele de vatamare sunt permise de lege astfel de fapte nu vor constitui infr de vatamare corporala. Stabilirea corecta a laturii subiective este deosebit de importanta pt incadrarea juridica a faptei. In situatia in care se constata ca lipseste intentia faptuitorului in savarsirea infr , dar se retine ca vatamarea integritatii corporale a victimei s-a produ din culpa faptuitorului , fapta se va incadra intr-o alta infr - vatamare corporala din culpa - Daca se stabileste ca faptuitorul a urmarit , prin activitatea sa violenta , sa suprime viata victimei , rezultat care s-a si produs , se va retine in sarcina sa comiterea infr de omor .Daca se stabileste ca faptuitorul a urmarit , prin activitatea sa violenta , sa suprime viata victimei , rezultat care insa nu s-a produs ca urmare a unor imprejurari independente de vointa faptuitorului, victima suferind doar vatamari ale integritatii sale corporale, se va retine savarsirea infr de tentativa de omor. Daca in urma activitatii violente a faptuitorului , comisa cu intentia de a vatama integritatea corporala a victimei , aceasta a decedat , decesul victimei fiind un rezultat pe care faptuitorul , in raport de imprejurarile concrete in care a comis fapta , putea si trebuia sa - l prevada , se va retine in sarcina sa savarsirea infr de loviri sau vatamari cauzatoare de moare
SACTIUNEA : infr de vatamare corporala este sanctionata cu pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 5 ani .
ASPECTELE PROCESUALE : actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a pers vatamate, plangere care se adreseaza organului de cercetare penala sau procurorului , in cazul acestei infr fiind obligatorie efectuarea urmaririi penale si sesizarea instantei de judecata prin rechizitoriu
Inpacarea partilor are drept efect inlaturarea raspunderii penale a faptuitorului . Urmarirea penala se realizeaza de catre organul de cercetare penala al politiei sub supravegherea procurorului
Competenta de judecata in prima instanta revine judecatoriei.
DEF : infr de vatamare corporala grava este prevazuta si sanctionata de disp art 182 c pen si consta in " fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pt vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 de zile , sau care a produs vreuna din urmatoarele consecinte : pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii acestora , o infirmitate permanenta fizica sau psihica , slutirea , avortul , ori punerea in primejdie a vietii pers.
OBIECTUL JURIDIC : - SPECIAL- : ansamblulrelatiilor sociale a caror formare si dezvoltare depind de ocrotirea , apararea integritatii corporale si a sanatatii pers impotriva faptelor prin care se aduce atingere dreptului pers la siguranta integritatii sale corporale sau sanatatii sale, si anume , impotriva faptelor prin care este grav vatamata integritatea corporala si sanatatea pers.
OBIECTL MATERIAL : il constituie corpul pers aflata in viata si impotriva caruia actioneaza faptuitorul, deci corpul victimei infractiunii.
SUBIECTUL ACTIV : poate fi orice pers care indeplineste cerintele legale pt a raspunde penl , adica a implinit varsta de 14 ani si are discernamantul faptelor comise si al consecintelor acestora. Participatia este posibila sub toate formele . In situatia in care mai multi faptuitori aplica lovituri partii vatamate insa nu se poate stabili care dintre ei a aplicat lovitura ce a avut drept urmare vatamarea corporala grava toti participantii vor raspunde in calitate de coautori , neputandu-se retine participarea lor la comiterea faptei in calitate de complici
SUBIECTUL PASIV : poate fi orice pers fizica aflata in viata . In situatia in care prin aceeasi fapta sunt grav vatamate mai multe pers , vor exista atatea infr cate parti vatamate sunt
LATURA OBIECTIVA : sub aspectul elementului material infr de vatamare corporala grava se realizeaza printr-o activitate de vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii unei pers , activitate ce se poate manifesta sub forma de actiune sau inactiune :
ACTIUNEA : de vatamare corporala grava poate imbraca forma actiunii directe ( ex : faptuitorul imbranceste o pers care se dezechilibreaza si cade si isi fractureaza soldul ramanand cu o infirmitate fizica permanenta ) ori forma actiunii indirecte ( ex : faptuitorul aseaza in calea victimei , noaptea un obstacol de care victima se loveste si sufera fracturarea piciorului , leziune care necesita pt vindecare 80 de zile ingrijiri medicale)
INACTIUNEA : prin care se comite infr de vatamare corporala grava consta in neindeplinirea de catre faptutor , cu intentie , a unui act la care era obligat ceea ce are ca urmare vatamarea grava a integritatii corporale a victimei ( ex : faptuitorul cu intentie , nu astupa o groapa adanca sau nu o semnalizeaza , asa cum era obligat , si ca urmare victima cade in acea groapa si sufera leziuni grave care necesita pt vindecare 70 de zile ingrijiri medicale )
Actiunea sau inactiunea faptuitorului trebuie sa produca unul dintre rezultatele prevazute alternativ in textul art 182 c pen si anume :
sa fi pricinuit integritatii corporale sau sanatatii unei pers o vatamare care necesita ingrijiri medicale mai mult de 60 de zile ; fapta sa fi produs una din consecintele grave pe care legiuitorul le prevede expres in textul art182 c pen, enumerandu-le limitativ ceea ce inseamna ca ele nu pot fi extinse si la alte urmari .
PIERDEREA UNUI SIMT SAU ORGAN
Pt existenta infr este necesar ca faptuitorul sa fi provocat o vatamare corporala care sa fi avut drept rezultat lipsirea in mod complet a partii vatamate fie de aptitudinea sa de a percepe unele senzatii din lumea exterioara prin unul din cele 5 simturi ( vaz, auz , miros , gust pipait ) , fie de o parte a corpului sau care indeplineste o functie biologica ( ochi , buze , nas , degete , plamani , rinichi ) ; este suficient pt retinerea infr prevazuta de art 182 c pen pierderea unui singur ochi sau a unei singure urechiu, continuand sa existe pt functionarea respectiva un organ .
Pierderea partiala a unui simt sau organ nu reprezinta o consecinta grava in sensul dispozitiilor art 182 c pen ; daca insa o astfel de pierdere partiala are un caracter permanent poate sa constituie o infirmitate fizica permanenta , situatie in care se va retine in sarcina faptuitorului comiterea infr de vatamare corporala grava ; de asemenea , in cazul in care pierderea partiala a unui simt sau organ necesita pt vindecare mai mult de 60 de zile de ingrijiri medicale se va retine in sarcina faptuitorului savarsirea infr prevazuta de art 182 c pen.
INCETAREA FUNCTIONARII UNUI SIMT SAU ORGAN. Acest rezultat se produce in momentul in care simtul sau organul , desi nu este pirdut , este adus in situatia de a nu mai functiona . Este necesar ca incetarea functionarii simtului sau organului sa fie totala , nefiind suficienta pt a se retine producerea acestei consecinte , doar o slabire a functionarii organului sau simtului respectiv ; si in aceasta situatie , daca slabirea functionarii organului sau simtului necesita pt vindecare mai mult de 60 de zile ingrijiri medicale , fapta va fi incadrata in dispozitiile art 182 din c. pen. Aceasta grava consecinta a faptei de vatamare corporala poate imbraca , spre ex forma paraliziei, a pierderii aptitudinilor de procreere.
INFIRMITATEA PERMANENTA FIZICA ORI PSIHICA. Infirmitatea fizica permanenta inseamna o stare anormala a integritatii corporale sau sanatatii pers , de asa natura incat , in urma traumatismului suferit , victima sa fie pusa in imposibilitatea de a se folosi in mod normal de corpul sau
Infirmitatea permanenta psihica inseamna pierdere de catre victima in urma traumatismului suferit , total sau partial , a discernamantului faptelor sale si a consecintelor lor. Aceasta consecinta grava este realizata daca sunt indeplinite ambele conditii cerute de lege
SLUTIREA
Este realizata aceasta consecinta atunci cand in urma violentelor exercitate de faptuitor , victima a suferit o alterare a aspectului sau normal, capatand un aspect neplacut , slutirea putand fi rezultatul unei desfigurari, a deformarii sau a mutilarii.
In practica judiciara s-a retinut , ca este realizata consecinta slutirii atunci cand , spre ex : in urma actiunii violenta a faptuitorului , victima a ramas cu mai multe cicatrice pe fata , ori I-a fost rupta buza , lobul urechii , I-a fost turtit sau taiat nasul, a pierdut 2 sau mai multi dinti din fata, I-a fost strambata o mana , un picior, ori a ramas cu un sold mai ridicat e.t.c.
Se va retine ca s-a produs consecinta slutirii si, pe cale de consecinta, ca a fost savarsita infr de vatamare corporala grava chiar daca alterarea aspectului , ori a armoniei corpului victimei, au putut fi estompate , atenuate chiar ascunse , prin efectuarea unor lucrari artificiale ( ex : chirurgie plastica, proteza ) care au restabilit aspectul normal . Explicatia consta in faptul ca , pe de o parte , in asemenea situatii nu are un loc un proces de vindecare firesc , iar pe de alta parte , asemenea lucrari artificiale sunt doar de natura sa ascunda prejudiciul estetic suferit de victima dar nu sunt de natura sa-l si inlature.
AVORTUL. Aceasta consecinta grava a faptei de vatamare corporala este realizata atunci cand , in urma actiunii violente a faptuitorului , victima a suferit intreruperea fireasca a cursului sarcinii si expulzarea produsului de conceptie . Se va putea retine in sarcina faptuitorului comiterea infr de vatamare corporala grava ce a avut drept consecinta producerea avortului numai daca sunt intrunite cumulativ mai multe conditii :
subiectul pasiv sa fie o femeie insarcinata ; faptuitorul sa fi cunoscut sau sa-si fi putut dea seama de starea de graviditate in care se afla victima ; intre activitatea violenta a faptuitorului si urmarea produsa - avortul - sa existe legatura de cauzalitate , in sensul ca avortul trebuie sa fi fost rezultatul faptei de vatamare comisa de faptuitor
PUNEREA IN PRIMEJDIE A VIETII PERSOANEI
Aceasta consecinta se realizeaza atunci cand faptuitorul , prin activitatea sa violenta , produce o vatamare corporala care pune in pericol viata victimei , adica o vatamare susceptibila in mod real sa produca moartea victimei. Faptuitorul actioneaza doar in scopul vatamarii corporale a victimei insa in conditii de natura sa-I puna in pericol viata , fara a urmari sau accepta ca prin fapta sa sa produca moartea victimei , pt ca in aceasta ultima situatie ar comite infr de tentativa de omor
In situatia in cre activitatea faptuitorului are ca urmare moartea victimei , rezultat moartea victimei , rezultat pe care faptuitorul nu l-a urmarit si nici nu l-a acceptat , insa trebuia si putea sa-l prevada, in sarcina sa se va retine comiterea infr de lovituri cauzatoare de moarte
LATURA SUBIECTIVA : Infr de vatamare corporala grava in modalitatea prevazuta in ALIN 1 al art 182 c pen , se savarseste sub aspectul formei de vinovatie , cu PRAETERINTENTIE . Se va retine in sarcina faptuitorului comiterea infr de vatamare corporala grava doar in situatia in care acesta a desfasurat o activitate violenta cu intentia de a produce victimei o vatamare corporala , fara a urmari sau accepta producerea consecintelor mai grave prevazute in textul art 182 alin 1 , consecinte pe care , in imprejurarile in care a savarsit fapta , putea si trebuia sa le prevada . Este asadar necesar ca la actiunea violenta initiala , comisa cu intentie de catre faptuitor , sa se adauge culpa acestuia in producerea rezultatului mai grav , rezultat care a depasit intentia sa , insa ii este imputabil din culpa .
In situatia in care se stabileste ca faptuitorul nu putea si nu trebuia sa prevada rezultatul mai grav care s-a produs , acest rezultat fiind urmarea unei imprejurari fortuite , de neprevazut , nu se va pute retine in sarcina sa comiterea infr de vatamare grava ; intr-o atare situatie faptuitorul va raspunde , dupa caz , pt infr de lovire sau alte violente sau pt infr de vatamare corporala . FORMA AGRAVATA este prevazuta si sanctionata de ALIN 2 al art 182 c pen si consta in " fapt savarsita in scopul producerii consecintelor prevazute in aliniatul precedent . Aceasta agravanta exista ori de cate ori faptuitorul a comis infr de vatmare corporala grava cu intentie , directa sau indirecta , actionand in scopul producerii uneia dintre urmarile sau consecintele enumerate , limitativ si alternativ , in cuprinsul ali 1 art 182 c pen
CONSUMAREA INFRACTIUNII : infr de vatamare corporala grava este o infr instantanee , materiala de rezultat. Ea se consuma in momentul in care activitatea violenta a faptuitorului , manifestata sub forma actiunii sau inactiunii, a produs una sau mai multe din urmarile , consecintele grave enumerate in art 182 alin 1 c pen
Infractiunea de vatamare corporala grava absoarbe infr de lovire sau alte violente ( art 180 c pen ) si infr de vatamare corporala ( art 181 c pen ) si la randul sau este absorbita in infr mai grave , de ex in infr de omor si in infr de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte. Uneori infr de vatamare corporala grava constituie o circumstanta agravanta a altei infr , spre ex : a infr de viol ( art 197 c pen ) , a infr de talharie ( art 211 c pen )
In cazul infr de vatamare corporala grava comisa in modalitatea prevazuta in ali 1 al art 182 c pen , tentativa nu este pedepsita, intrucat rezultatul mai grav fiindu - I imputabil faptuitorului din culpa tentativa , adica incercarea de a comite aceasta infr este de neconceput .
In cazul in care infr de vatamare corporala grava se comite in modalitatea prevazuta in alin 2 al art 182 c pen , deci daca faptuitorul savarseste fapta in scopul producerii consecintelor specifice acestei infr actionand cu intentie , directa sau indirecta , fata de rezultatul produs , tentativa este posibila si este sanctinata de lege.
SANCTIUNE :
pedeapsa in cazul comiterii infr de vatamare corporala in forma simpla : este inchisoarea de la 2 la 7 ani
pedeapsa in cazul comiterii infr de vatamare corporala grava in forma agravata este inchisoarea de la 3 la 10 ani
ASPECTE PROCESUALE : Actiunea penala se pune in miscare din oficiu , iar impacarea partilor nu este de natura sa inlature raspunderea penala a faptuitorului . Urmarirea penala se efectueaza de catre organele de cercetare ale politiei sub supravegherea procurorului. Cmpetenta de judecata in prima instanta , revine judecatoriei.
LOVIRILE SAU VATAMARILE CAUZATOARE DE MOARTE
DEF : infr de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte este prevazuta si sanctionata de art 183 din c pen si consta in " vreun a din faptele prevazute in art 180- daca a avut ca urmare moartea victimei
OBIECTUL JURIDIC : -SPECIAL - il constituie ansamblul relatiilor sociale a caror formare si dezvoltare nu ar fi posibila fara ocrotirea unuia dintre drepturile fundamentale ale omului - dreptul la viata - impotriva faptelor prin care se aduce atingere acestei valori umane si sociale care este viata omului , si naume , impotriva faptelor de loviri sau vatamari ce au ca rezultat moartea , incetarea din viata a pers.
OBIECTUL MATERIAL : este corpul pers impotriva caruia actioneaza faptuitorul , deci corpul victimei infr . Infr poate fi comisa doar impotriva unei pers in viata .
SUBIECTUL ACTIV : poate fi orice pers care indeplineste cerintele legale pt a raspunde penal . Participatia este posibila sub toate formele . In situatia in care mai multi faptuitori aplica victimei lovituri fara a putea stabili care dintre ei a aplicat lovitura ce a avut drept urmare moartea victimei , toti participantii vor raspunde in calitate de coautori, neputandu-se retine participarea lor la comiterea faptei in calitate de complici
SUBIECTUL PASIV : poate fi orice pers fizica aflata in viata . In situatia in care prin aceeasi fapta de lovire sau vatamare , faptuitorul cauzeaza moartea mai multor pers , vor exista atatea infr de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte cate victime exista
LATURA OBIECTIVA : sub aspectul elementului material infr de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte se realizeaza prin activitatea de lovire , vatamare corporala sau vatamare corporala grava a integritatii corporale sau sanatatii unei pers , activitate ce se poate manifesta sub forma de actiune sau inactiune si care are drept consecinta moartea victimei. Este necesar pt incadrarea faptei in infr prevazuta de disp art 183 c pen , sa se intruneasca cumulativ trei conditii :
faptuitorul sa comita vreuna din faptele care realizeaza continutul infr de lovire sau alte violente sau continutul infr de vatamare corporala , ori continutul infr de vatamare corporala grava ; Rezultatul actiunii sau inactiunii faptuitorului trebuie sa fie moartea victimei , aceasta conditie constituind de altfel elementul circumstantial al infr de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte ; Sa existe raportul de cauzalitate intre actiunea sau inactiunea faptuitorului si rezultatul produs , adica sa rezulte ca moartea victimei este urmarea faptelor de lovire , vatamare corporala sau vatamare corporala grava , comise de faptuitor cu vinovatie
LATURA SUBIECTIVA : infr de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte se comite , din punct de vedere al formei de vinovatie , cu praeterintentie. Latura subiectiva este realizata atunci cand faptuitorul desfasoara o activitate violenta impotriva victimei , actionand cu intentia , directa sau indirecta , de a o lovi sau vatama , fara sa urmareasca sau sa accepte eventualitatea producerii mortii acesteia , rezultat care insa se produce si ii este imputat faptuitorului din culpa , ca rezultat ce a depasit intentia sa dar pe care putea si tyrebuia sa-l prevada in raport de imprejurarile in care a savarsit fapta . Asadar este necesr ca la actvitatea initiala intentionata a faptuitorului sa se adauge culpa acestuia in producerea rezultatului mai grav care a survenit . Daca este exclusa culpa faptuitorului pt rezultatul mai grav stabilindu-se ca in imprejurarile in care s-a comis fapta nu putea si nici nu trebuia sa prevada ca se va produce moartea victimei , atunci in sarcina faptuitorului nu se va putea retine savarsirea infr de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, ci doar dupa caz , fie infr de lovire sau alte violente . fie infr de vatamare corporala , fie infr de vatamare corporala grava. In situatia in care se stabileste ca faptuitorul a actionat cu intentie , atat in raport cu activitatea initiala de lovire sau vatamare , cat si in raport cu rezultatul produs - moartea victimei - se va retine in sarcina sa comiterea infr de omor. Daca se stabileste ca faptuitorul a actionat din culpa atat in raport cu activitatea initiala de lovire sau vatamare , cat si in raport cu rezultatul produs - moartea victimei - , se va retine in sarcina sa comiterea infr de ucidere din culpa prevazuta si sanctionata de disp art 178 din c pen .
CONSUMAREA INFRACTIUNII : infr de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte este o infr instantanee si de rezultat . Ea se consuma in momentul in care in urma activitatii faptuitorului , constand intr-o actiune sau inactiune , se produce moartea victimei . In cazul infr de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte , fiind vorba de o infr a carui rezultat se produce din culpa faptuitorului , nu este posibila tentativa , intrucat infr din culpa nu sunt susceptibile de tentativa . In practica judiciara s-a considerat ca este comisa infr de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte , fiind realizata atat latura obiectiva , cat si latura subiectiva a infr , in urmatoarele situatii :
cand faptuitorul a imbrancit cu putere victima , actiune in urma careia aceasta s-a lovit cu capul de un plan dur si a decedat ;cand faptuitorul pt a face o gluma a provocat un soc electric victimei in urma caruia aceasta a decedat .
;cand faptuitorul a condus caruta cu viteza , pe un drum accidentat si cu schimbari neasteptate de directie , cu intentia de a provoca caderea victimei aflata in vehicul , actiune ce a avut ca urmare caderea si incetarea din viata a acesteia ; cand faptuitorul loveste victima , persoana in varsta de 62 de ani si cunoscuta de cei din jur , inclusiv de catre faptuitor , ca fiind suferinda de inima , ceea ce are drept consecinta producerea unui soc cardiac si decesul victimei ; cand faptuitorul imbranceste victima , aflata pe trotuar si cu spatele la partea carosabila a drumului , chiar in momentul cand prin dreptul lor trecea un autovehicul , din care cauza victima fiind in stare de ebrietate s-a dezechilibrat si a cazut pe carosabil unde a fost accidentata mortal de acel autovehicul ;
Cand faptuitorul aplica cu intentie lovituri repetate si la intamplare peste spatele si bratele unei femei care are un copil in brate , una din lovituri nimerind copilul si producand moartea acestuia. ;Cand faptuitorul intentionand sa coboare mai repede dintr-un tramvai , imbranceste cu putere victima care se dezechilibreaza si cade lovindu-se cu capul de asfalt ceea ce are drept consecinta incetarea sa din viata ;Cand faptuitorul in urma unor discutii purtate in gluma cu victima a rostogolit-o de doua ori peste cap , cauzandu-I o fractura a coloanei vertebrale in urma careia victima a decedat
SANCTIUNEA : pedeapsa pt infr de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte este inchisoarea de la 5 la 15 ani .
ASPECTE PROCESUALE : actiune penala se pune in miscare din oficiu . Urmarirea penala se efectueaza de catre procuror . Competenta de judecata in prima instanta revine tribunalului
VATAMAREA CORPORALA DIN CULPAInfractiunea de vatamare corporala din culpa este prevazuta si sanctionata de dispozitiile articolului 184 din Codul penal si consta in 'fapta prevazuta in articolul 180 aliniat 2 care a pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 10 zile, precum si cea prevazuta in articolul 181, savarsite din culpa'.
Vatamarea corporala din culpa se constituie ca o varianta atenuanta a infractiunii de lovire sau alte violente prevazuta si sanctionata de dispozitiile articolului 180 aliniat 2 din Codul penal si a infractiunilor de vatamare corporala, prevazuta de articolul 181 din Codul penal, si vatamare corporala grava, prevazuta de articolul 182 din Codul penal in cazul formei agravate a infractiunii de vatamare corporala din culpa prevazuta de dispozitiile aliniatului 2 al articolului 184 din Codui penal).
Obiectul juridic Infractiunea de vatamare corporala din culpa are drept obiect juridic special ansamblul relatiilor sociale a caror formare dezvoltare depinde, este conditionata, de ocrotirea dreptului persoanei la integritatea corporala si sanatate impotriva acelor fapte comise din culpa prin care se aduce atingere acestor importante valori sociale. Obiectul material Activitatea de vatamare corporala din culpa a unei persoane se exercita direct asupra corpului unei persoane si ca atare obiectul material ai infractiunii de vatamare corporala din culpa este corpul persoanei impotriva caruia actioneaza faptuitorul, adica corpul victimei infractiunii.
Obiectul material il poate constitui numai corpul unei persoane in viata intrucat numai in acest caz pot fi atinse relatiile sociale referitoare la dreptul persoanei Sa integritatea corporala si sanatate. Pentru existenta obiectului material este suficient ca faptuitorul sa-si indrepte activitatea , infractionala asupra corpului unei persoane in viata, neavand nici o relevanta, in acest sens, varsta victimei, sexul starea de sanatate a acesteia, ori alte criterii iegate de persoana victimei.Autolezarea, autoaccidentarea, din culpa, care a avut. drept urmare vatamarea corporala a faptuitorului, nu este prevazuta de legea penala, nu constituie deci infractiune, legea incriminand ca infractiuni doar acele fapte prin care se aduce atingere, din culpa, integritatii corporale sau sanatatii altei persoane.Subiectii
Subiectul activ al infractiunii de vatamare corporala din culpa poate fi orice persoana, cu conditia sa indeplineasca cerintele legale ale responsabilitatii penale, si anume, sa fi implinit varsta de 14 ani si sa aiba format si pastrat discernamantul faptelor si consecintelor acestora. Asadar, legea nu cere subiectului activ sa aiba o anumita calitate, nu il circumstantiaza. Dimpotriva, o calitate speciala a faptuitorului constituie, in unele cazuri, o circumstanta agravanta ce califica infractiunea; spre exemplu, daca faptuitorul are calitatea de medic sau profesor, ori dulgher, conducator auto etc, si cu ocazia exercitarii profesiei sau meseriei sale, incalca sau nu respecta dispozitiile legale pentru exercitarea acelei profesii sau meserii, pricinuind
astfel, din culpa, vatamarea corporala a unei persoane, fapta va constitui infractiunea de vatamare corporala din culpa in forma agravata prevazuta de dispozitiile aliniatului 3 al articolului 184 din Codul penal.
Este posibila savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa si cu participarea altor persoane in calitate de instigatori sau complici, insa fiind vorba despre o infractiune din culpa, participatia nu poate fi decat improprie, adica instigatorul sau complicele actioneaza cu intentie, iar autorul din culpa, situatie in care instigatorul sau complicele va raspunde, dupa caz, pentru instigare sau complicitate la infractiunile de lovire sau alte violente, vatamare corporala, respectiv vatamare corporala grava (in raport de gravitatea vatamarii pricinuite victimei), in timp ce autorul va raspunde numai pentru infractiunea de vatamare corporala din culpa.In situatia in care vatamarea integritatii corporale sau sanatatii unei persoane s-a produs ca rezultat al actelor efectuate din culpa de catre mai multe persoane, a caror actiuni sau inactiuni culpoase au concurat ia producerea rezultatului, aceste persoane vor fi considerate coautori la savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa.202
Subiectul pasiv al infractiunii poate fi orice persoana fizica, in viata; legea nu cere subiectului pasiv o anumita calitate, nu il circumstantiaza.In situatia in care prin aceeasi fapta sunt pricinuite vatamari corporale mai multor persoane, vor exista atatea infractiuni de vatamare corporala din culpa cate victime sunt. retinandu-se, asadar, in sarcina faptuitorului comiterea a doua sau mai multor, infractiuni de vatamare corporala din culpa, infractiuni aflate in concurs ideal;203 explicatia consta in faptul ca, spre deosebire de infractiunea de ucidere din cuipa, unde legea prevede ca o circumstanta agravanta fapta de ucidere din culpa prin care s-a cauzat moartea a doua sau mai multe persoane, in cazui infractiunii de vatamare corporala din culpa legiuitorul nu a mai prevazut o asemenea agravanta; ca atare, numarul victimelor va determina si numarul infractiunilor ce se vor retine in sarcina faptuitorului; concursul ideal, in care se afla aceste infractiuni intre ele este determinat de faptul ca vatamarea integritatii corporale a mai multor persoane se realizeaza prin acelasi act, prin aceeasi activitate infractionala comisa din culpa
Latura obiectiva. Elementul material al infractiunii consta intr-o activitate, comisa din culpa, de vatamare a integritatii corporale a unei persoane, activitate ce are drept rezultat pricinuirea uneia dintre consecintele prevazute in articolele 180 aliniat 2 si 181 din Codul penal. Activitatea prin care faptuitorul vatama din culpa integritatea corporala a unei persoane se poate manifesta sub forma de actiuni sau inactiuni.
Actiunea de vatamare din culpa poate imbraca forma actiunii directe, ori forma actiunii indirecte.
Inactiunea prin care se comite infractiunea de vatamare corporala din culpa consta in neindeplinirea de catre faptuitor, din culpa, a unui act la care era obligat (spre exemplu, faptuitorul din neglijenta nu astupa o groapa, asa cum era obligat, si, ca urmare, victima cade in acea groapa suferind vatamari corporale).
Incriminand fapta de vatamare corporala din culpa, legiuitorul nu a formulat o definitie descriptiva completa, ci a facut trimitere ia continutul articolelor 180 aliniat 2 si 181 din Codul penal; in cazul faptei prevazuta in articolul 180 aliniat 2 conditia obligatorie de incriminare a faptei consta intr-o durata minima a ingrijirilor medicale necesare pentru vindecare si anume 'mai mult de 10 zile'.In articolui 180 aliniat 2 din Codul penal este prevazuta si sanctionata ca infractiune fapta de lovire sau alte violente, comise cu intentie, prin care s-a pricinuit unei persoane o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de la una la 20 de zile.
Aceasta fapta comisa din culpa va constitui infractiune daca este indeplinita conditia, prevazuta expres de legiuitor, ca vatamarea pricinuita integritatii corporale a victimei sa necesite pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 10 zile; limita maxima a ingrijirilor medicale necesare vindecarii vatamarii suferite de victima trebuie sa fie de cei mult 20 de zile, asa cum prevad dispozitiile articolului 180 aliniat 2 din Codul penai ia care face trimitere textul de incriminare a faptei de vatamare corporala din culpa. In situatia in care rezultatul actiunii sau inactiunii faptuitorului, comisa din culpa; este pricinuirea de suferinte fizice, ori pricinuirea de vatamari care necesita pentru vindecare mai putin de 10 zile ingrijiri medicale (inclusiv 10 zile, pentru ca textul articolului 184 aliniat1 din Codul penal cere expres 'mai mult de 10 zile'), fapta nu va constitui infractiune si, intr-un asemenea caz, victima isi va putea recupera eventualul prejudiciu suferit numai pe calea unei actiuni civile.
in articolul 181 din Codul penal este prevazuta si sanctionata ca infractiune fapta intentionata 'prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijiri rnedicaie de cel mult 60 de zile' (si de cel putin 21 de zile). Si aceasta fapta comisa din culpa va constitui infractiunea de vatamare corporala din culpa prevazuta de dispozitiile aliniatului i al articolului 184 din Codul penal.
Activitatea culpoasa a faptuitorului (manifestata sub forma actiunii sau inactiunii) trebuie, asadar, sa aiba drept rezultat, drept urmare imediata, pricinuirea unei vatamari integritatii corporale a victimei, vatamare care sa necesite pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 10 zile pana la cel mult 20 de zile (consecinta inscrisa in articolul 180 aliniatul 2 din Codul penal), ori rnai rnult de 20 de zile, pana la cel mult 60 de ziie (consecinta inscrisa in articolul 181 din Codul penal).
Latura obiectiva a infractiunii de vatamare corporala din culpa este intregita doar daca se constata ca intre activitatea de vatamare din culpa si rezultatul produs exista un raport, o legatura de cauzalitate.
Raportul de cauzalitate va exista ori de cata ori se stabileste ca fara actiunea sau inactiunea faptuitorului nu s-ar fi produs vatamarea Integritatii corporale sau sanatatii victimei.Nu prezinta nici o relevanta daca, alaturi de actiunea sau inactiunea faptuitorului, au concurat la producerea rezultatului si alte forte fizice sau activitatea culpoasa a altor persoane, fiind suficient a se stabili ca una dintre cauzele ce au determinat rezultatul este actiunea sau inactiunea faptuitorului
La producerea rezultatului constand in vatamarea integritatii corporale sau sanatatii victimei poate contribui chiar propria culpa a victimei; intr-o atare situatie este necesar sa se faca distinctia dupa cum culpa victimei a avut sau nu a avut un rol exclusiv in producerea rezultatului.Raportul de cauzalitate intre actiunea faptuitorului si vatamarea integritatii corporale sau sanatatii victimei nu va exista, si ca atare nu va exista nici infractiunea incriminata in articolul 184 din , Codul penal, daca se stabileste ca in producerea rezultatului culpa victimei a avut un rol exclusiv. Raportul de cauzalitate dintre activitatea faptuitorului si vatamarea integritatii corporale sau sanatatii victimei va exista, si ca atare faptuitorul va raspunde penal pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa, in situatia in care se stabileste ca in producerea rezultatului culpa victimei nu a avut un rol exclusiv, contribuind doar, alaturi de culpa faptuitorului, iar producerea rezultatului, intrucat in domeniul dreptului penal nu este permisa compesarea culpelor. Existenta culpei victimei, care alaturi de culpa faptuitorului a concurat la producerea rezultatului, nu inlatura, asadar, raspunderea penala a faptuitorului pentru comiterea infractiunii de vatamare corporala din culpa, insa, o asemenea imprejurare trebuie avuta in vedere de catre instanta de judecata ia individualizarea pedepsei aplicata faptuitorului si la stabilirea despagubirilor civile; atat pedeapsa aplicata faptuitorului, cat si cuantumul despagubirilor civile la care va fi obligat faptuitorul, trebuie sa fie reduse in raport de gravitatea culpei victimei.
Latura subiectiva a infractiunii
Forma de vinovatie caracteristica infractiunii de vatamare corporala din culpa o constituie culpa, care se poate prezenta fie sub forma culpei cu previziune, fie sub forma culpei simple.
Infractiunea este savarsita din culpa cu previziune (usurinta) atunci cand faptuitorul, desi prevede ca rezultatul actiunii sau inactiunii sale va fi vatamarea integritatii corporale sau sanatatii unei persoane, nu urmareste si nici nu accepta rezultatul, socotind, in mod usuratic, ca acest rezultat nu se va produce; Infractiunea este comisa din culpa simpla (neglijenta) atunci cand faptuitorul nu prevede ca rezultatul actiunii sau inactiunii sale va fi vatamarea integritatii corporale sau sanatatii unei persoane, desi putea si trebuia sa prevada producerea acestui rezultat; Pentru stabilirea culpei simple trebuie avut in vedere atat criteriul obiectiv (daca oricine putea sa prevada ceea ce faptuitorul nu a prevazut), cat si criteriul subiectiv (daca in raport de posibilitatile sale concrete si de imprejurarile concrete in care a fost comisa fapta, faptuitorul putea sa prevada rezultatul produs). Culpa faptuitorului in vatamarea integritatii corporale sau sanatatii unei persoane nu se va putea retine in situatia in care se stabileste ca, in raport de conditiile concrete in care s-a comis fapta, rezultatul produs nu trebuia si nici nu putea fi prevazut de faptuitor intr-o asemenea situatie se va retine existenta cazului fortuit, care inlatura caracterul penal al faptei; spre exemplu, va exista caz fortuit si nu se va retine vinovatia faptuitorului (sub forma culpei), atunci cand acesta conducand un autoturism pe drumul public comite un accident de circulatie cu consecinta vatamarii corporale a unei persoane, insa se stabileste, din ansamblul probelor administrate in cauza, ca in realitate cauza accidentului a constituit-o ruperea barei de directie a autoturismului (autoturism nou, aflat in garantia uzinei producatoare) ca urmare a unui viciu ascuns de asamblare a autoturismului, viciu pe care faptuitorul nu trebuia si nici nu putea sa-1 prevada. Pentru existenta culpei si, pe cale de consecinta, pentru existenta infractiunii, nu prezinta nici o importanta gravitatea culpei, in sarcina faptuitorului putandu-se retine o culpa grava, culpa usoara, ori o culpa foarte usoara; gradul culpei trebuie avut in vedere de catre instanta de judecata la stabilirea pedepsei aplicata faptuitorului si la stabilirea cuantumului despagubirilor civile la care va fi obligat acesta catre partea civila
Formele agravate ale infractiunii de vatamare corporala din culpa sunt prevazute si sanctionate de dispozitiile aliniatelor 2, 3 si 4 ale articolului 184 din Codul penal.1.Conform dispozitiilor aliniatului 2 al articolului 184 infractiunea de vatamare corporala din culpa este mai grava 'daca fapta a avut vreuna dintre urmarile prevazute in articolul 182 aliniat l din Codul penal'. Asadar, se va retine comiterea infractiunii de vatamare corporala din culpa in forma agravata prevazuta si sanctionata de dispozitiile aliniatului 2 ai articolului 184 din Codul penai, in situatia in care actiunea sau inactiunea faptuitorului a avut drept rezultat: o vatamare corporala care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 60 de zile (si cel putin 21 de zile), ori pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea, avortul, ori punerea in primejdie a vietii persoanei.Legiuitorul a urmarit prin inscrierea acestei agravante in textul articolului 184 din Codul penal sa sanctioneze mai aspru faptele care au drept rezultat pricinuirea de vatamari grave ale integritatii corporale sau sanatatii persoanei.2.Conform dispozitiilor aliniatului 3 ai articolului 184 infractiunea de vatamare corporala din culpa este mai grava 'cand savarsirea faptei prevazuta in aliniatul l este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru indeplinirea unei anumite activitati'. Ratiunea acestei agravante, cunoscuta si sub denumirea de vatamare corporala din culpa profesionala sau culpa speciala, consta in faptul ca exista profesii, meserii, activitati, a caror exercitare neglijenta poate conduce la producerea unor urmari periculoase sl pentru a preveni astfel de urmari se stabilesc, prin dispozitii legale sau masuri de prevedere, conditiile in care se desfasuara asemenea profesii, meserii, activitati, iar cei care sunt obligati sa le respecte, dar le incalca, trebuie sa fie mai aspru pedepsiti. In cazul acestei forme agravate, infractiunea de vatamare corporala din culpa are drept obiect juridic special, pe langa relatiile sociale referitoare la ocrotirea integritatii corporale si a sanatatii persoanei, si relatiile sociale referitoare la asigurarea securitatii unor activitati profesionale, sociale, care pot constitui surse de pericol deosebit pentru integritatea corporala sau sanatatea persoanei. Sub aspectul laturii obiective, existenta infractiunii de vatamare corporala din culpa in forma agravata prevazuta de aliniatul 3 al articolului 184 este conditionata de indeplinirea cumulativa a trei conditii, si anume: a) fapta comisa trebuie sa fie cea prevazuta in aliniatul l al articolului 184 din Codul penal, adica o activitate violenta care sa aiba drept urmare pricinuirea unor vatamari corporale care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 10 zile si de cel mult 20 de zile (articolul 180 aliniat 2 din Codul penal), ori o vatamare corporala care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 20 de zile si de cel mult 60 de zile (articolul 181 din Codul penal);
b) fapta trebuie comisa in cadrul si cu ocazia exercitarii unor profesii, meserii sau anumitor activitati; notiunea de 'profesie' desemneaza o ocupatie sociala utila, care necesita o pregatire teoretica si practica speciala si a carei exercitare este reglementata prin lege, de exemplu, profesia de medic, inginer, arhitect, profesor etc; notiunea
de 'meserie' desemneaza ocupatia sociala utila care necesita o pregatire practica corespunzatoare si se realizeaza mal ales prin munca manuala, de exemplu, meseria de tamplar, mecanic, instalator, conducator auto profesionist, etc; expresia 'o anumita activitate' se refera la o activitate fara caracter de permanenta si pentru exercitarea careia exista anumite reguli ce trebuie respectate de catre cel care efectueaza o atare activitate, de exemplu activitatea de vanatoare, de conducere a unui autovehicul, etc;
c) vatamarea corporala din culpa a unei persoane trebuie sa fie urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere instituite pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru desfasurarea unei anumite activitati; pentru realizarea acestei conditii este necesar, pe de o parte, sa existe dispozitii legale sau masuri de prevedere pentru exercitarea profesiei, meseriei sau pentru efectuarea unei anumite activitati, iar, pe de alta parte, este necesar ca vatamarea din culpa a integritatii corporale sau sanatatii unei persoane sa fie rezultatul nerespectarii acestor dispozitii legale sau masuri de prevedere. Infractiunea de vatamare corporala din culpa, in modalitatea agravata prevazuta in aliniatul 3 al articolului 184 din Codul penal, poate fi savarsita atat prin actiune cat si prin inactiune.
Infractiunea se comite prin actiune atunci cand faptuitorul, cu ocazia exercitarii profesiei sau meseriei, ori a efectuarii unei anumite activitati, indeplineste defectuos, necorespunzator, un act ia care era obligat de dispozitiile legale sau de masurile de prevedere, ceea ce are drept consecinta vatamarea integritatii corporale a unei persoane; Infractiunea de vatamare corporala din culpa profesionala se cornite prin inactiune atunci cand faptuitorul, cu ocazia exercitarii profesiei sau meseriei, orra efectuarii unei anumite activitati, nu indeplineste, nu efectueaza un act la care era obligat de dispozitiile legaie sau de masurile de prevedere. Daca nerespectarea dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere constituie prin ea insasi o infractiune, ne vom afla in prezenta concursului de infractiuni intre vatamarea corporala din culpa in forrna agravata prevazuta in aliniatul 3 al articolului 184 din Codul penal si respectiva infractiune. Sub aspectul laturii subiective, pentru a se retine aceasta forma agravata a infractiunii de vatamare corporala din culpa, este necesar sa fie intrunite doua conditii, si anume: pe de o parte, faptuitorul savarsind fapta in aceasta modalitate, trebuie sa fi avut cunostinta despre existenta dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unor anumite activitati; pe de alta parte, incalcarea sau neindeplinirea acestor dispozitii legale ori a masurilor de prevedere sa fie comisa de catre faptuitor din culpa, adica faptuitorul fie sa fi prevazut rezultatul faptei sale (fara sa-1 fi urmarit), dar sa fi socotit cu usurinta ca nu se va produce, fie sa nu fi prevazut rezuitatul faptei sale, desi putea si trebuia sa-1 prevada.
In aliniatul 4 al articolului 184 este prevazuta si sanctionata ca forma agravata a infractiunii de vatamare corporala din culpa 'fapta prevazuta in aliniatul 2 daca este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere aratate in aliniatul precedent'.
Existenta infractiunii de vatamare corporala din culpa in forma agravata prevazuta de aliniatul 4 al articolului 184 este conditionata de indeplinirea cumulativa a trei conditii, si anume: a) fapta comisa trebuie sa fie cea prevazuta in aliniatul 2 ai articolului 184 din Codul penal, adica o activitate violenta care sa aiba drept urmare pricinuirea unei vatamari corporale care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 de zile, sau care s-a produs vreuna din urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica sau psihica, siutirea, avortul, ori punerea in primejdie a vietii persoanei (articolul 182 din Codul penal);
b) fapta trebuie sa fie comisa in cadrul si cu ocazia exercitarii unei profesii, meserii sau anumitor activitati;
c) vatamarea corporala din culpa a unei persoane trebuie sa fie urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere instituite pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru desfasurarea unei anumite activitati. Agravanta inscrisa in aliniatul 4 al articolului 184 este asemanatoare agravantei inscrisa in aliniatul 3 al articolului 184, aceste doua forme agravate ale infractiunii de vatamare corporala din culpa deosebindu-se doar prin faptele la care se refera si, de aceea, pentru celelalte explicatii privind agravanta prevazuta in aliniatul 4 al articolului 184 facem trimitere la explicatiile date cu ocazia analizarii agravantei prevazuta in aliniatul 3 al articolului 84 din Codul penal
In situatia in care, ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exercitarea unei profesii sau meserii ori pentru indeplinirea unor anumite activitati (fie in conditiile aliniatului 3, fie ale aliniatului 4 al articolului 184 din Codul penal), faptuitorul pricinuieste, din culpa, vatamari ale integritatii corporale sau sanatatii mai multor persoane, se vor retine in sarcina sa atatea infractiuni de vatamare corporala din culpa, in forma agravata, cate persoane au fost vatamate; In practica judiciara se constata ca o frecventa mai mare o are comiterea infractiunii de vatamare corporala din culpa, in formele agravate prevazute de aliniatele 3 si 4 ale articolului 184 din Codul penal, asadar vatamarea corporala din culpa profesionala, in domeniul constructiilor, in domeniul medical, dar mai ales in domeniul circulatiei pe drumurile publice.
Consumarea infractiunii Vatamarea corporala din culpa este o infractiune materiala, de rezultat si se consuma in momentul in care se produce, ca urmare a actiunii sau inactiunii culpoase a faptuitorului, rezultatul periculos cerut de lege; daca rezultatul activitatii culpoase a faptuitorului il reprezinta pricinuirea unei vatamari a Integritatii corporale sau a sanatatii care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale cuprinse intre 10 si 60 de zile, se va retine savarsirea Infractiunii de vatamare corporala din culpa in forma simpla, prevazuta de dispozitiile aliniatului l al articolului 84; daca rezultatul activitatii cuipoase a faptuitorului il reprezinta pricinuirea unei vatamari corporale ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 de zile sau producerea unei dintre consecintele inscrise in textul articolului 182 din Codul penal, se va retine savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa in forma agravata, prevazuta de dispozitiile aliniatului 2 al articolului 184.
In situatia in care fapta, comisa din culpa, nu produce rezultatul cerut de lege, nu pricinuieste victimei o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii de gravitatea ceruta in aliniatele l si 2 ale articolului 184 din Codul penai, faptuitorul nu va fi tras la raspundere penala intrucat activitatea sa nu constituie infractiunea de vatamare corporala din culpa, existenta infractiunii fiind conditionata de producerea rezultatului cerut de lege.
Infractiunea de vatamare corporala din culpa, ca de altfel oricare infractiune comisa din culpa, nu poate fi retinuta decat in forma consumata, nefiind posibila retinerea acestei infractiuni sub forma tentativei care este de neconcepui, intrucat culpa prin ea insasi exclude ideea de inceput de executare a faptei, ideea de incercare de a comite fapta.
Infractiunea de vatamare corporala din culpa este sanctionata diferentiat, dupa cum este comisa in forma simpla prevazuta de aliniatul 1 al articolului 184 din Codul penal, sau este comisa in vreuna din formele agravate prevazute de aliniatele 2, 3 si respectiv 4 ale articolului 184 din Codul penal, astfel:
pedeapsa in cazul comiterii infractiunii de vatamare corporala din culpa in forma simpla prevazuta in aliniatul l este inchisoarea de la o luna la 3 luni sau amenda;
pedeapsa in cazui comiterii infractiunii de vatamare corporala din culpa in forma agravata prevazuta in aliniatul 2 este inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda;
pedeapsa in cazul comiterii infractiunii de vatamare corporala din culpa in forma agravata prevazuta in aliniatul 3 este inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda;
pedeapsa in cazul comiterii infractiunii de vatamare corporala din cuipa in forma agravata prevazuta in aliniatul 4 este inchisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Conform dispozitiilor aliniatului 5 al articolului 184 din Codul penal, in cazul faptei de vatamare corporala din culpa comisa in forma sirnpia prevazuta de aliniatul l, precum si in cazul infractiunii de vatamare corporala din culpa comisa in forma agravata prevazuta de aliniatul 3, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Plangerea prealabila se adreseaza, in cazul infractiunii de vatamare corporala din culpa comisa in forma simpla prevazuta de aliniatul l al articolului 184, direct instantei de judecata; in cazul comiterii infractiunii in forma agravata prevazuta in aliniatul 3 al articolului 184, plangerea prealabila de adreseaza organului de cercetare penala sau procurorului, in acest caz fiind obligatorie efectuarea urmaririi penale si sesizarea instantei de judecata prin rechizitoriu.
In cazul infractiunii de vatamare corporala din culpa, comisa in formele prevazute in aliniatele l si 3 ale articolului 184, impacarea partilor inlatura raspunderea penala a faptuitorului. Daca infractiunea de vatamare corporala din culpa se comite in modalitatile agravate prevazute in aliniatele 2 si 4 ale articolului 184, actiunea penala se pune in miscate din oficiu, iar impacarea partilor nu este de natura sa inlature raspunderea penala a faptuitorului. Urmarirea penala se efectueaza, in ceea ce priveste infractiunea de vatamare corporala din culpa comisa in modalitatile agravate prevazute in aliniatele 2, 3 si 4 ale articolului 184, de catre organele de cercetare penala ale politiei sub supravegherea procurorului, astfel cum prevad dispozitiile articolelor 207 si 209 aliniat 1 din Codul de procedura penala.
Competenta de judecata in prima instanta revine, in cazul acestei infractiuni, judecatoriei, in conformitate cu dispozitiile articolului 25 din Codul de procedura penala
FURTUL
Furtul (art..208CPen) consta in luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia fara consimtamantul acestuia in scopul de a si-l insusi pe nedrept.
Obiect juridic il constituie relatiile sociale de ordin patrimonial a caror existenta, normala dezvoltare sunt conditionate de mentinerea situatiei de fapt, pozitia fizica pe care un bun mobil o are in sfera patrimoniala a unei persoane. Art.208 a aplicabil numai in cazul atingerilor aduse unor bunuri.Atunci cand posesia unui bun mobil e pierduta datorita altor cauze, posesorul are la indemana o act. in restituire sau act. in despagubire in cazul unui proces civil. Norma de dr. pen. inscrisa in art.208, ocrotind o situatie de fapt, ac. ocrotire opereaza de regula chiar daca posesia e viciata ori detinerea bunurilor e ilicita pt ca existenta unor asemenea situatii nu indreptateste cu nimic sa insuseasca bunul fara nici un drept.S-ar putea spune ca norma juridica nu trebuie sa ocroteasca orice situatie de fapt ci numai pe aceea conforma cu legea; de aceea se poate pune intrebarea daca va fi pedepsit hotul care a furat un bun de la altul, bun pe care acesta din urma l-a sustras si el.
Opinia dominanta e in sensul ca si posesia nelegitima e ocrotita, pt ca nimeni nu poate sa sustraga bunul din patrimoniul altuia pe motiv ca vede in titularul patrimoniului un posesor nelegitim.Daca fiecare s-ar socoti indreptatit sa atenteze la avutul altuia pe care l-ar socoti chiar intemeiat fraudulos, s-ar ajunge la o instabilitate a relatiilor patrimoniale.Dovedirea caracterului nelegitim a unei posesii nu trebuie sa se faca pe calea sustragerii, pt ca o astfel de fapta dovedeste intentia autorului de a se imbogati fara just temei.Posesia de rea-credinta nu este insa ocrotita impotriva proprietarului bunului, si o asemenea concluzie se desprinde din al.3 al art.208 potrivit caruia fapta constituie furt chiar daca bunul apartine in intregime sau in parte faptuitorului, insa in momentul sav. faptei acel bun se afla in posesia altei pers.Prin urmare nesocotirea unei posesii de rea-credinta de chiar proprietarul bunului care si-l ia inapoi nu constituie furt. In concluzie posesia de rea-credinta e ocrotita prin incriminarea faptei de sustragere cu exceptia cazului cand faptuitorul e proprietarul bunului. Obiectul material il constituie bunul mobil care se afla in posesia sau detentia unei persoane si care e luat in conditiile si scopul prevazut de text.
Furtul e infr. contra patrimoniului si, de aceea, ob. mat. il constituie bunurile mobile care au valoare economica, insa sfera notiunii de bun mai cuprinde si acele bunuri care desi nu au o valaore ec. propriu-zisa, posesia sau detinerea lor e utila, prezinta interes pt pers. indiferent de ce natura ar fi interesul.Astfel, sunt bunuri care au, pt cel care le detine o valoare doar afectiva (fotografie, scrisoare) sau prezinta utilitate pt ca ii servesc la dovedirea starii civile, a identitatii. Un bun care nu face parte din patrimoniul unei pers. nu intruneste atributele unui bun si nu poate forma obiectul material al infr. de furt. Numai bunurile mobile, oricare ar fi forma sub care se prezinta, pot sa formeze ob. mat. al infr. de furt.
Potrivit al.2 al art.208, e considerat bun mobil si orice forma de energie care are valoare ec. Cf aceluiasi al. al art.208 se considera bunuri mobile si inscrisurile, cele care prezinta utilitate pt detinatorul lor (cele care servesc pt a dovedi existenta, modificarea, stingerea unui raport juridic). Inscrisurile nu trebuie neaparat sa aiba val. ec. fiind suficient sa faca parte dintr-un patrimoniu si sa prezinte utilitate pt titularul patrimoniului. Nu are nici o importanta daca inscrisul reprezinta o val. prin el insusi (document istoric) sau nu este decat purtatorul unor valori ec. Potrivit al.4 art.208, in cazul vehicolelor fapta de furt exista chiar daca ceea ce a urmarit autorul a fost nu insusirea vehicolului, ci doar folosirea lui pe nedrept. Aici ob. furtului il constituie val. lui de intrebuintare si prejudiciul adus partii vatamate il constituie val. carburantilor, lubrifianti si amortisment. Imobilele nu pot sa constituie ob. mat. al furtului, insa materialele din care e construita o casa, o data ce au fost desprinse din corpul constructiei, devin bunuri mobile si insusirea lor constituie furt. Daca faptuitorul a intentionat in mod direct sa comita o degradare pt a putea apoi sa-si insuseasca bunul desprins din constructie, sau daca intentionand sa fure un bun a prevazut si acceptat posibilitatea de a se degrada imobilul, atunci ne vom afla in prezenta unui concurs de infractiuni: infr. de furt si infr. de distrugere (art.217Cpen). Recoltele, arborii, fructele, de indata ce au fost culese, taiate si despartite astfel de sol, devin bunuri mobile si pot sa constituie ob. mat. al furtului. Daca parti ale corpului uman se gasesc desprinse de acesta, pot constitui ob. mat. al furtului
Subiect activ poate fi orice pers. fizica; daca sb activ se gasea fata de persoana vatamata intr-un raport din cele prevazute la art.210Cpen (sot, ruda apropiata, pers. ce locuieste cu partea vatamata) atunci nu ne mai aflam in prezenta infr. de furt prevazuta de art.208Cpen ci a infr. de furt prev. de art.210Cpen. In cazul infr. de furt, coautorul ca si complicele concomitent au incriminare distincta si anume fapta lor constituie furt calificat prev. de art.209 lit.a Cpen.
Subiect pasiv poate fi orice pers. fizica sau juridica.
Latura obiectiva Consta, sub aspectul elementului material, intr-o actiune de luare a unui bun mobil din posesia sau detentia altuia.Fapta se poate comite si printr-o inactiune atunci cand autorul nu preda bunul proprietarului acestuia,desi avea aceasta obligatie.Codul penal a adoptat,in ceea ce priveste momentul consumarii furtului, teoria apropriatiunii potrivit careia infractiunea de furt se consuma in momentul in care faptuitorul si-a apropriat bunul, adica l-a trecut in sfera sa de stapanire.
Pentru a constitui element material al infractiunii, actiunea de luare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa se exercite asupra unui bun mobil;
bunul mobil sa se gaseasca in posesia sau detentia altei persoane; luarea sa fie facuta fara consimtamantul acelei persoane.
Cerinta ca bunul sa se gaseasca in posesia sau detentia altuia nu implica in mod necesar ca bunul sa se afle asupra posesorului, ci ca bunul sa se afle pastrat in casa, curte, in strada.Uneori,faptul ca bunul se afla in mana unei persoane poate sa nu aiba semnificatia ca acea persoana este posesoarea bunului. Spre ex.: situatia celui care se ofera sau este solicitat sa urce bagajele unui calator in tren sau autobuz sau situatia persoanei careia I se da de catre vanzator un obiect pentru a-l examina. In aceste situatii este evident ca imprejurarea in care bunul a ajuns in mana persoanei respective nu poate duce la concluzia ca a operat un transfer al posesiei si de aceea bunul insusit de cel care l-a primit in aceste conditii este considerat sustras din posesia altei persoane si, prin urmare, cerinta art.208 este indeplinita.
Nu are nici o importanta daca proprietarul deposedat nu stia ca are posesia bunului pentru ca luarea bunului in conditiile art.208 constituie furt daca d.p.d.v. juridic acel bun se afla in posesia victimei. Este, spre ex., cazul sustragerii de catre autor a scrisorilor puse in cutia postala si despre care proprietarul nu luase inca cunostinta. Bunul trebuie sa fie luat fara consimtamantul posesorului si,de aceea, daca deposedarea s-a facut cu incuviintarea tacita sau expresa a posesorului, fapta nu va constitui furt. Consimtamantul dat ulterior savarsirii faptei nu are nici o eficienta pentru ca in acel moment infractiunea se consumase.
Lipsa consimtamantului este prezumata si ii revine faptuitorului obligatia sa probeze existenta consimtamantului partii vatamate. Daca faptuitorul nu stia atunci cand a luat bunul ca avea consimtamantul posesorului, fapta nu va constitui infractiune. In cazul consimtamantului conditionat trebuie respectata conditia, altfel fapta va constitui furt. Nu exista consimtamant atunci cand posesorul nu si-l poate da pentru ca se afla intr-o stare de boala, de intoxicatie alcoolica ori intr-o imposibilitate datorata varstei, alienatiei mintale. Latura obiectiva se realizeaza integral si, prin urmare, infractiunea de furt se consuma numai atunci cand actiunea faptuitorului a avut ca rezultat trecerea bunului din stapanirea de fapt a posesorului in cea a faptuitorului, iar prin simpla deposedare latura obiectiva a infractiunii nu se realizeaza. Aceasta cerinta este realizata oricat de putin ar fi timpul in care autorul a fost in stapanirea bunului. Cerinta se realizeaza chiar si atunci cand autorul este surprins in curtea locuintei in care intrase si este deposedat de bunurile pe care le luase precum si atunci cand autorul ascunde bunul sustras chiar in locuinta din care l-a sustras, insa intr-un loc numai de el stiut.
Pentru a se realiza latura obiectiva este necesar ca intre actiunea efectiva de luare si rezultat sa existe legatura de cauzalitate, adica trecerea bunului din sfera de stapanire a posesorului in cea a faptuitorului sa fie consecinta directa a activitatii de luare. Iesirea unui bun din posesia ori detentia unei persoane pentru a deveni bun abandonat trebuie sa fie o iesire elocventa in acest sens pentru ca altfel, luarea bunului se considera furt.
Bunurile mobile nu pot fi considerate pierdute , iar insusirea lor constituie furt, atunci cand din contextul imprejurarilor rezulta ca posesorul ori detinatorul a pierdut pentru moment contactul material cu bunul respectiv, insa aceasta legatura poate fi reluata cu usurinta. De aceea bunul nu poate fi considerat gasit de autor atunci cand a fost uitat intr-un loc chiar in prezenta faptuitorului, iar daca acesta l-a insusit comite infractiunea de furt.
Latura subiectiva Infractiunea de furt se comite numai cu intentie directa pentru ca faptuitorul savarseste fapta cu un anumit scop pe care-l urmareste. Intentia faptuitorului de a savarsi actiunea de luare trebuie sa aiba ca scop insusirea pe nedrept a bunului. Atunci cand din situatia de fapt rezulta ca bunul nu a fost luat in scopul insusirii pe nedrept, fapta nu constituie infractiunea de furt. Acest scop exista si atunci cand faptuitorul ia bunul pentru a-l da celui care l-a instigat la fapta. Cand bunul luat este un vehicul, latura subiectiva este realizata si atunci actiunea de luare are ca scop numai folosirea vehiculului.
Pentru a exista infractiunea nu este necesar ca scopul sa fi fost realizat . Scopul furtului nu este imbogatirea, ci pur si simplu de a intra in posesia bunului si, de aceea, furtul exista chiar daca faptuitorul face dovada ca nu a profitat cu nimic de pe urma furtului. Cand bunul mobil este sustras din locuinta persoanei vatamate va exista un concurs intre infractiunea de violare de domiciliu si cea de furt, cu exceptia cazului cand patrunderea in locuinta are loc in modalitatea prevazuta de art.209 lit.i , adica prin efractie, escaladare, chiei mincinoase. Intr-o asemenea situatie, infractiunea de violare de domiciliu se absoarbe in infractiunea de furt calificat (art.209 ).
Forme ale infractiunii de furt
In unele cazuri, activitatea ilicita de luare a unui bun se prelungeste si dupa momentul consumarii, furtul fiind savarsit in forma infractiunii continue.
Atunci cand elementul material al furtului se realizeaza printr-o pluralitate de actiuni comise la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, furtul este comis in forma infractiunii continuate. In cazul in care latura obiectiva a infractiunii nu este realizata integral pentru ca, fie executarea inceputa a fost intrerupta, fie ca desi a fost dusa pana la capat nu si-a produs efectul ,fapta constituie tentativa la infractiunea de furt. Activitatea anterioara primului act de executare constituie act de pregatire a infractiunii si nu este incriminata de legea penala. Din momentul producerii rezultatului, fapta constituie infractiunea de furt consumat. Pentru corecta incadrare juridica a infractiunii de furt este necesara o corecta delimitare a actelor de executare de cele de pregatire precum si de infractiunea consumata. Actele de executare sunt in primul rand cele care se integreaza in actiunea constitutiva a furtului. Ex : faptuitorul este surprins in momentul in care deplaseaza obiectul din locul in care se afla pentru a-l pune intr-o sacosa si a-l insusi.
Sunt acte de executare si actele care, desi nu se integreaza in actiunea constitutiva a furtului, totusi fac parte in mod nemijlocit din lantul actelor care tind direct la savarsirea furtului. De aceea, va constitui tentativa de furt si fapta celui care intra in locuinta victimei si este surprins in momentul in care se pregatea sa deschida dulapul din care urma sa sustraga. Nu sunt acte de executare, ci numai acte de pregatire : confectionarea unei chiei pe care faptuitorul urma sa o foloseasca la furt; luarea mulajului la dispozitivul de inchidere; adunarea unor informatii privind locul in care se afla bunul sau fotografierea unui asemenea loc. Tentativa este savarsita atunci cand intreruperea executarii sau neproducerea rezultatului s-au datorat unor cauze independente de vointa faptuitorului. Daca faptuitorul, de buna voie, a intrerupt executarea sau a impiedicat producerea rezultatului, el va aparat de pedeapsa in baza art.22 (desistarea ). Cu privire la tentativa de furt, trebuie sa se faca deosebirea intre tentativa relativ improprie si tentativa absolut improprie care, potrivit art.20 alin ultim, nu este incriminata.
FURTUL CALIFICAT (art.209 C.pen. )
Consta in furtul savarsit in urmatoarele imprejurari :
-de doua sau mai multe persoane impreuna; de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica; de o persoana mascata, deghizata sau travestita ; asupra unei persoane aflate in imposibilitate de a-si exprima vointa sau de a se apara; intr-un loc public; intr-un mijloc de transport in comun; in timpul noptii; in timpul unei calamitati; prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase. In alin.2 se prevad urmatoarele forme agravate : -furtul privind produsele petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite sau cisterne; -un bun care face parte din patriminiul cultural; -un act care serveste la dovedirea starii civile, pentru legitimare sau pentru identificare. Imprejurarile prevazute in art.209 sunt circumstante agravante speciale pentru ca legea le atribuie eficienta agravata numai atunci cand una sau mai multe din aceste imprejurari se adauga ca circumstante in continutul infractiunii de furt, care devine astfel furt calificat. Daca aceeasi imprejurare este prevazuta atat in art.209 ca circumstanta speciala, cat si in art.75 ca circumstanta agravanta generala, atunci va avea prioritate cea speciala care o exclude pe cea general
Lit.a - furtul comis de doua sau mai multe persoane impreuna Aceasta imprejurare este considerata agravanta pentru ca imprima faptei un pericol sporit intrucat conlucrarea mai multor persoane contribuie la intarirea hotararii lor infractionale, le da mai multa indrazneala si creeaza conditii pentru ascunderea cu mai mare usurinta a bunurilor sustrase.
Pentru a exista aceasta agravanta este necesar ca persoanele participante sa fi savarsit fapta impreuna, adica trebuie sa existe o conlucrare concomitenta, simultana a celor ce savarsesc fapta. Aceasta cerinta este indeplinita si in cazul in care unul din participanti actioneaza in calitate de complice, daca ei au desfasurat o activitate concomitenta.
Agravanta de la lit. a exista indiferent daca pentru unul dintre faptuitori este inlaturat caracterul penal al faptei prin efectul unei dispozitii legale (este iresponsabil, minor, etc.) Circumstanta este reala si se rasfrange asupra participantilor care raspund penal si care au cunoscut ca furtul se va comite de doua sau mai multe persoane impreuna. Daca persoanele care au savarsit furtul impreuna se asociaza pentru comiterea de infractiuni, atunci ei vor raspunde pentru concurs de infractiuni intre furt calificat si asociere in vederea comiterii de infractiuni (art.323 C.pen )
Lit.b - furtul comis de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica
Existenta acestei agravante presupune ca faptuitorul sa aiba doar asupra sa o arma sau o substanta narcotica pe care sa nu le foloseasca pentru ca, daca le va folosi, fapta va constitui infractiunea de talharie.
Notiunea de arma are intelesul aratat in art.151, alin.1, adica instrumente, piese, dispozitive, arme declarate astfel de lege. Nu vor intra in sfera notiunii de arma obiectele, instrumentele pe care alin.2, art.151 le asimileaza cu armele pentru ca asimilarea opereaza numai atunci cand asemenea obiecte sunt intrebuintate ca arme.
Prin substanta narcotica se intelege orice substanta care are insusirea de a produce persoanei careia I se administreaza o stare de inconstienta. Nu este necesar ca arma sau substanta narcotica sa fie purtate vizibil de faptuitor, ci doar sa le aiba.
Daca faptuitorul nu poseda permis legal pentru a purta arma, va raspunde pentru concurs de infractiuni intre furt calificat si nerespectarea regimului armelor si munitiilor (art.279 C.pen )
Daca numai unul din faptuitori avea asupra sa arma sau substanta, iar ceilalti participanti cunosteau acest lucru, circumstanta li se aplica tuturor participantilor
Lit.c - Furtul comis de o pers. mascata, deghizata, travestita
Caracterul agravat al faptei e determinat de folosirea de catre faptuitor a unui anumit procedeu pt a nu fi recunoscut: mascare, deghizare, travestire. Acestea sporesc pericolul faptei pt ca sunt usurate posibilitatile de sustragere, de a nu fi identificat.
Lit.d - Furtul comis asupra unei persoane aflate in imposibilitatea de a-si exprima vointa sau de a se apara
In ac. imprejurare agravanta, fapta se comite asupra unei persoane lipsite de capacitate de exercitiu ori de intelegere sau incapacitate de a-si manifesta vointa datorita varstei, unei maladii, somn hipnotic, sau a unei persoane ce nu poate opune rezistenta datorita neputintei fizice.
Lit.e - Savarsirea furtului intr-un loc public
Prin loc public se intelege orice loc care prin natura sau destinatia sa este accesibil oricand publicului: strazi, parcuri, piete, precum si orice loc in care publicul are acces numai in anumite intervale de timp sau ocazii: magazine, muzee. Cand locul e accesibil publicului numai in anumite intervale, pt ca fapta sa constituie furt calificat, e necesar ca ea sa fie comisa cand publicul avea acces in acest loc.
Practica a considerat furturi savarsite in locuri publice cele comise in fata unui camin cultural, intr-un restaurant cand era deschis, pe rampa unei statii CFR, dintr-un autovehicul ce stationa pe strada, in statia de autobuz, in holul unui hotel, in cabina de proba a unui magazin.
Practica nu considera loc public: santierul unei unitati, camera de hotel, garajul unei unitati ec., biroul unui functionar cand nu era deschis publicului.
Nu are nici o importanta daca bunul extras se afla intr-un loc special pt a fi pazit, din moment ce si locul special se afla intr-un loc public.
Lit.f - Savarsirea furtului in vreun mijloc de transport in comun
Mijlocul de transport in comun la care se refera art.209 lit.f sunt acele mijloace destinate transportului impreuna. Pericolul sporit al faptei comise in acestea rezulta din existenta unor imprejurari ce faciliteaza comiterea furtului: aglomeratia, oboseala, imposibilitatea de a avea bagajele in imediata apropiere. Pt a exista ac. agravanta e necesar ca vehiculul sa fi avut in momentul comiterii furtului destinatia de a transporta mai multe persoaneSunt intrunite cerintele pt existenta acestei agravante in situatiile in care: fapta e sav. de un calator asupra bunurilor altui calator sau asupra bunurilor personalului de transport sau de personalul de transport asupra bunurilor calatorilor.
Agravanta exista si in cazul in care furtul se comite intr-un autovehicul care statea sau in care se afla, in afara de infractor, numai soferul, si aceasta pt ca legea nu cere nici o conditie pt nr de pers. care se gasesc in mijlocul de transport si nici cu privire la faptul daca mijlocul de transport in comun era in miscare sau nu.
Nu se aplica agravanta daca fapta este sav. intr-un mijloc de transport care in timpul comiterii faptei nu servea acestui scop (ex: in garaj la reparat).
Taxiul nu e considerat mijloc de transport in comun pt ca, pe de o parte e destinat transportului unui nr redus de pers. intre care, de regula, exista relatii de incredere, iar pe de alta parte exista conditii sporite de asigurare a bunului.
Lit.g - Savarsirea furtului in timpul noptii
Timpul noptii repr. intervalul de timp cand intunericul e efectiv instalat. Stabilirea comiterii furtului in timpul noptii e o chestiune de fapt care se apreciaza dupa verificarea facuta de organul judiciar, dupa particularitatile vremii. Nu intereseaza nici criteriul astronomic, nici cel al obiceiurilor. Amurgul nu poate face parte din noapte pe cand zorile da. Atunci cand o parte din actele de executare se situeaza in timpul noptii iar o parte in timpul zilei, intreaga infr. va fi calificata (art.209 lit.c). Cea mai mare parte din doctrina si practica au considerat ca agravanta are un caracter obiectiv si se aplica ori de cate ori fapta s-a comis in timpul noptii fara sa se tina seama de alte situatii cum ar fi ca faptuitorul a fost sau nu ajutat de acest interval de timp.
Lit.h - Savarsirea furtului in timpul unei calamitati
Conditiile pt aplicarea acestei agravante se intalnesc ori de cate ori furtul e comis in timpul cat dureaza situatia creata de un cutremur, de alunecarea unor suprafete de pamant pe care sunt locuinte, catastrofe feroviare, aeriene si in alte situatii pe care legea le cuprinde in "calamitati". In timpul acestora, viata si avutul persoanei sunt mai vulnerabile, iar pe de alta parte faptuitorul dovedeste un pericol sporit, si, prin urmare, fapta prezinta o periculozitate sporita. Fapta trebuie sa se situeze in mod real in timpul calamitatii. Sub acest aspect nu are nici o importanta cand anume autoritatea competenta a declarat oficial starea calamitatii, pt ca ac. declaratie se produce la un anumit interval de timp de la declansarea calamitatii. Sav. inainte de declaratia oficiala, dar dupa declansarea fenomenului respectiv, atrage aplicarea agravantei.
Lit.i - Savarsirea furtului prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate sau mincinoase; Agravanta opereaza numai cand faptuitorul a folosit efectiv pt comiterea furtului unul dintre mijloacele folosite in text. Nu e suficienta numai gasirea asupra faptuitorului a unei chei care putea deschide, dar pe care nu a folosit-o pt ca usa era deschisa. Daca fapta ramane in faza de tentativa, pt a opera agravanta trebuie sa se faca dovada ca faptuitorul in activitatea infractionala desfasurata pana in momentul intreruperii s-a folosit de mijlocul respectiv. Prin efractie se intelege ruperea, spargerea, daramarea si orice alte actiuni pentru realizarea carora e necesara folosirea fortei fizice si care are ca rezultat inlaturarea oricaror obiecte sau dispozitive care se interpun intre faptuitor si bunul pe care vrea sa-l sustraga. Exista efractie cand faptuitorul sparge un lacat, un geam, sparge peretele. Toate aceste exemple se refera la inchizatori exterioare, insa faptuitorul isi poate asigura prin efractie si accesul la bunuri care se afla in interiorul locuintei - in sertare, case de bani. Nu pot fi considerate inchizatori acele dispozitive care permit deschiderea fara nici un efort, fara a folosi forta fizica sau nici un instrument. Degradarea obiectului care il impiedica pe faptuitor sa comita furtul nu este o cerinta esentiala a efractiei, desi de regula ea se produce. Fapta e comisa prin efractie si atunci cand demonteaza o fereastra pt. a patrunde intr-un imobil. Distrugerea, ca rezultat al efractiei se absoarbe prin infractiunea de efractie si nu constituie infr. aparte.
Prin escaladare se intelege depasirea unui obstacol care se interpune intre faptuitor si bunul pe care vroia sa-l sustraga.In notiunea de escaladare intra orice depasire anormala a obstacolului,chiar daca aceasta nu se realizeaza prin urcare,catarare. De aceea fapta se comite prin escaladare cand infractorul depaseste un zid printr-un tunel sapat pe sub zid. Pt. existenta agravantei trebuie ca efractia sau escaladarea sa fie practicate in scopul comiterii furtului, folosirea acestor mijloace dupa consumarea furtului pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea sau sa-si salveze bunul, nu mai are nici o relevanta pt. calificarea furtului. Agravanta exista si atunci cand faptuitorul foloseste pt. a comite sustragerea fara drept, cheia adevarata, adica cheia pe care cel indreptatit o foloseste in mod obisnuit. Ea poate sa ajunga in mana infractorului printr-o imprejurare care nu-i confera dreptul de a o folosi. Agravanta exista si in cazul in care faptuitorul foloseste o cheie mincinoasa (falsa, contrafacuta). Se considera cheie mincinoasa orice instrument cu care se poate deschide dispozitivul respectiv, fara sa fie distrus; oricat de rudimentar ar fi instrumentul, daca el actioneaza ca o cheie, agravanta se aplica. Atat cheia adevarata cat si cea mincinoasa trebuie sa fie folosite in scopul comiterii furtului pentru a exista agravanta. Daca sunt folosite dupa consumarea furtului, agravanta nu se mai aplica. Agravanta prevazuta de art209 lit.i absoarbe infractiunea de violare de domiciliu.
In alin2. al art. 209 sunt prevazute urmatoarele forme agravante: furtul unui bun care face parte din patrimoniul cultural - aceasta agravanta e atrasa de valoarea deosebita a acestor bunuri si copiile legalizate ale acestora; furtul unui act care dovedeste starea civila, identificarea, legitimarea - agravanta opereaza in cazul in care au fost sustrase acte ce dovedesc in mod direct starea civila, identificarea, legitimarea. Sunt considerate acte de stare civila: certificatul de nastere, de casatorie, de deces; acte de legitimare sau identificare: buletinul, pasaportul, legitimatia de serviciu.
Nu intra in categoria actelor la care se refera art.209.alin.2 lit.b actele din care ar rezulta in mod indirect starea civila a persoanei, de ex. diploma de absolvire a unor cursuri de invatamant.
Exista numeroase situatii cand faptuitorul sustrage un bun mobil, dar in care se gaseau si acte de stare civila, de identificare, legitimare, pe care infractorul nu intentiona sa le sustraga. In astfel de situatii s-a pus problema daca se aplica furtul calificat.Doctrina si practica au rezolvat aceasta problema in raport de latura subiectiva: daca faptuitorul a urmarit sa sustraga si actele, furtul e calificat; daca nu a urmarit un astfel de rezultat, stiind ca in mod obisnuit in portofel sunt si astfel de acte, inseamna ca actioneaza cu intentie indirecta si va raspunde pt. furt calificat(art.209 lit.b).
Cerintele pentru existenta acestei agravante nu sunt indeplinite in cazul in care faptuitorul fura un obiect in care intamplator se aflau acte de stare civila, pentru ca faptuitorul nu putea sa prevada ca obiectul pe care vroia sa-l sustraga continea astfel de acte.
In situatia in care faptuitorul sustrage de la o persoana un portofel, retine banii si arunca actele, fapta va constitui furt calificat(art.209 alin2. lit.b) pentru ca in momentul comiterii infr. erau indeplinite cerintele pt. Existenta agravantei. Potrivit alineatului 3 art.209 introdus prin legea 20/2002, furtul este calificat cand priveste urmatoarele categorii de bunuri: titei, gazolina, benzina, motorina, alte produse petroliere ori gaze naturale din conducte, depozite, cisterne, vagoane-cisterna;
componente ale sistemului de irigatii;componente ale retelelor electrice; un dispozitiv/sistem de semnalizare, alarmare sau alertare in caz de incendiu ori alte situatii de urgenta publica; un mijloc de transport sau orice alt mijloc de interventie la incendiu, la accidente de cale ferata, rutiere, navale aeriene ori in caz de dezastru;
instalatie de siguranta si dirijare a traficului rutier, feroviar, naval, aerian si componente ale acestora;
bunuri prin insusirea carora se pune in pericol siguranta traficului si a persoanelor pe drumurile publice;
cabluri, linii, echipamentesi instalatii de telecomunicatii precum si componente
Potrivit alin.4, art.209, furtul este calificat atunci cand a produs consecinte deosebit de grave.
In art.146 C.P. se arata ca trebuie inteles potrivit legii penale prin consecinte deosebit de grave. Notiunea de consecinta nu e similara cu cea de rezultat, de urmare a actiunii, ci include si urmarile ulterioare consumarii infractiunii. Criteriul principal pentru a stabili caracterul deosebit de grav al consecintelor este intinderea pagubei materiale cauzale, insa, in stabilirea justa a caracterului deosebit de grav trebuie sa se tina seama pe langa cuantumul pagubei si de urmarile avute asupra patrimoniului celui caruia-i apartinea bunul
Potrivit alin. 5, art.209 introdus prin legea 20/2002 in cazul prevazut la alin.3 lit.a se considera tentativa si efectuarea de sapaturi pe terenul aflat in zona de protectie a conductei aflate in zona de transport a titeiului, gazelor naturale, motorinei etc. precum si detinerea in aceste locuri sau in aproprierea depozitelor cisternelor a stuturilor ori instalatii sau alte dispozitive de prindere ori perforare.
TALHARIA(art.211 C.P.)
Consta in furtul savarsit prin intrebuintarea de violente/ amenintari ori prin punerea victimei in imposibilitatea de a se apara precum si furtul urmat de asemenea mijloace pentru pastrarea bunului furat ori pentru inlaturarea urmelor acestui furt ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea.
Obiectul juridic
Talharia este o infractiune contra patrimoniului desi continutul sau complex include pe langa infractiunea ce constituie fapte de furt si violente, amenintari sau alte fapte de constrangere indreptate impotriva persoanei.
Legea penala creeaza din aceste doua actiuni distincte (luare a bunului; constangerea persoanei) o infractiune unica, complexa -talharia.
Actiunea de furt este aceea prin care faptuitorul realizeaza scopul (insusirea pe nedrept a unui bun mobil) iar actele de violenta, amenintare sau punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara constituie doar mijloacele pentru savarsirea furtului, pentru pastrarea bunului, pentru inlaturarea urmelor furtului ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea.
Obiectul juridic este acelasi ca al tuturor infractiunilor contra patrimoniului pentru ca, prin incriminarea acestor fapte, se ocrotesc in principal relatiile patrimoniale. Infractiunea are si un obiect juridic adiacent format din relatiile sociale care ocrotesc viata, integritatea persoanei, libertatea.
Obiectul material
Este bunul mobil (pentru actiunea principala) care apartine avutului personal sau public si asupra caruia se exercita actiunea de sustragere.
Raportat la actiunea adiacenta, in cazul in care se realizeaza prin violenta, obiectul material este corpul persoanei asupra careia se exercita actiunea. In sfera notiunii de violenta se cuprind numai actiunile prin care se exercita violenta impotriva persoanei nu si a lucrurilor. Uneori, insa faptuitorul comite acte de violenta asupra unor bunuri: distrugerea rotilor autovehiculului folosit de victima, a instalatiilor telefonice, si daca prin asemenea mijloace este insuflata victimei o temere se va realiza amenintarea victimei si vom fi in prezenta talhariei.
Bunurile asupra carora se exercita actiunea de distrugere constitue obiect material al acestei actiuni, care de cele mai multe ori intruneste elementele infractiunii de distrugere (art.217 C.P.) sau distrugere calificata (art.218 C.P.), acestea fiind infractiuni distincte care nu se absorb in infractiunea de talharie, ci se afla in concurs cu aceasta. Obiectul material al actiunii prin care victima este pusa in stare de inconstienta/neputinta de a se apara este de asemenea corpul persoanei.
In ce priveste fapta comisa prin amenintare, ea nu are obiect material.
Subiectul activ Poate fi orice persoana fizica fara a fi necesar sa intruneasca o alta calitate. In cazul in care mai multi faptuitori desfasoara activitati materiale concordante cu autori sau complici pentru a comite aceeasi infractiune de talharie ei vor fi subiecti activi, chiar daca unii dintre ei au contribuit doar la realizarea actelor de violenta, iar altii numai la insusirea bunurilor.
Subiectul pasiv
Este persoana care a fost victima actiunii de furt si a actelor de violenta, amenintare. Uneori o persoana poate fi victima actiunii de furt, iar o alta persoana victima actiunii adiacente de violenta. In astfel de cazuri vor exista 2 subiecti pasivi: cel al caror bunuri au fost furate;
cel care a fost victima actelor de violenta;
Victima actelor de violenta poate fi doar o persoana fizica, pe cand victima actiunii de furt poate fi si o persoana fizica si o persoana juridica
Latura obiectiva Fiind o infractiune complexa ,aceasta complexitate se reflecta in elementul material care se realizeaza prin actiunea de furt si prin actiunea de violenta, amenintare sau de folosirea celorlalte mijloace de constrangere. Actiunea principala consta in luarea bunului posesia/detentia unei persoane fara consimtamantul ei in scopul insusirii pe nedrept.Actiunea principala se poate realiza sub forma furtului in forma simpla(art.208 CP) sau furtului calificat (art.209 CP), iar cand obiectul material e un vehicul se poate realiza prin luarea acestuia cu scopul de a-l folosi pe nedrept.
La infractiunea de talharie, spre deosebire de infractiunea de furt,luarea bunului se poate realiza si prin predarea lui de victima in urma constrangerii la care aceasta este supusa, iar talharia astfel comisa se aseamana cu infractiunea de santaj. Aceste doua infractiuni se deosebesc totusi atat prin obiectul juridic cat si prin faptul ca in cazul talhariei pericolul creat prin violenta amenintare e imediat, pe cand in cazul santajului pericolul nu e actual ci urmeaza a se produce in viitor.
Actiunea adiacenta consta in intrebuintarea de violente, amenintari ori in punerea victimei in stare de inconstiinta sau neputinta de a se apara.Violenta ca si amenintarea trebuie indreptata numai impotriva unei persoane pentru a-i infrange impotrivirea acesteia.
Violentele/amenintarea trebuie efectiv savarsite si sa fie apte prin natura lor sa exercite o constrangere fizica sau morala.In raport cu furtul, trebuie a fi comisa inainte, in timpul sau imediat dupa furt.In literatura juridica si in practica s-a discutat cu privire la corecta incadrare a faptei, in situatia aceasta consta in insusirea unui bun smuls din mana victimei si faptuitorul fuge. Intr-o prima opinie, fapta este talharia si s-a argumentat ca si in cazul smulgerii unui obiect se realizeaza elementul violentei specific talhariei pt ca deposedarea s-a realizat prin violenta si ca nu are importanta daca violenta s-a exercitat direct asupra persoanei sau prin intermediul lucrului. Intr-o lata opinie, dominanta, se sustine ca infractiunea nu se realizeaza prin violenta in sensul art.211 CP si este furt. In unele cazuri insa, victima opune rezistenta acestei actiuni de smulgere a obiectului,face eforturi pentru a anihila forta agresorului si a pastra bunul.In asemenea situatii, se poate genera un pericol pentru viata,integritatea corporala a victimei pentru ca agresorul care nu renunta la atac incearca sa actioneze cu mai multa forta, ceea ce va insemna o atingere a libertatii de miscare a individului, iar infractiunea va fi talharie. Actiunea adiacenta se realizeaza si prin punerea victimei in stare de inconstienta sau imposibilitatea de a se apara. Starea de inconstienta poate fi realizata prin narcotice, iar cea de imposibilitate de a se apara prin imobilizare, dezarmare etc. Starea de inconstienta/imposibilitatea de a se apara in care se afla victima trebuie sa fie cauzate prin actiunea subiectului activ ; daca faptuitorul profita doar pentru a sustrage bunul de o asemenea stare a victimei, fapta nu va fi talharie. Pentru a exista infractiune, e necesar ca violentele, amenintarile si celelalte mijloace de constrangere sa fi fost comise de faptuitor cu scopul de a inlesni savarsirea furtului sau cu scopul de a pastra bunul furat ori de a inlatura urmele infractiunii sau pentru a-si asigura scaparea. Nu e necesar pentru existenta infractiunii ca scopul sa fi fost realizat efectiv, ci e suficient ca violentele/amenintarile sa fi fost savarsite in vederea realizarii unuia din scopurile prevazute in text.
Daca prin violenta/amenintare, etc se urmareste de fapt o alta finalitate decat cele din art.211 CP , atunci continutul actiunii adiacente nu e realizat si nici latura obiectiva a talhariei. La infractiunea de talharie, rezultatul consta ca si la furt in trecerea bunului din sfera de stapanire a posesorului in cea a faptuitorului. Legatura de cauzalitate trebuie sa existe intre actiunea de luare a bunului si trecerea acestuia in sfera de stapanire a faptuitorului. Infractiunea de talharie poate intra in concurs cu infractiunea de ultraj.
Latura subiectiva Talharia se comite numai cu intentie si pentru ca e o infractiune complexa, intentia trebuie sa reprezinte atitudinea psihica a faptuitorului atat in raport cu furtul (actiunea principala) cat si cu actiunea adiacenta (violenta/amenintare). Din situatia de fapt, concreta, trebuie sa rezulte intentia faptuitorului de a savarsi furtul prin folosirea violentelor/amenintarilor.
Modalitati agravate (al.2,3,4 art.211 CP)
al.2 a) talharia comisa de persoana mascata, deghizata, travestita ; b) talharia comisa in timpul noptii ; c) talharia comisa intr-un loc public/mijloc de transport ;al.3 : a) talharia comisa de doua sau mai multe persoane impreuna
b) talharia comisa de o persoana avand o substanta narcotica paralizanta sau o arma; talharia comisa dintr-o locuinta sau in dependintele acesteia; talharia comisa in timpul unei calamitati ;talharia ce a avut una din urmarile aratate in art.182 CP; al.4 : e incriminata talharia ce a produs consecinte deosebit de grave sau a avut ca urmare decesul victimei
Pentru existenta talhariei in modalitatile prevazute in art.211/al.3/lit.e si al.4, e necesar ca vatamarea corporala grava sau moartea victimei sa fie praeterintentionala, adica aceste urmari sa fi depasit intentia faptuitorului, insa sa fie imputabile din culpa sa. Urmarile sunt praeterintentionale atunci cand faptuitorul, pentru a comite furtul, loveste victima pentru a preintampina opunerea acesteia, insa nu cu intentia ca fapta sa aiba drept urmare vatamarea grava sau moartea, dar o asemenea urmare pe care trebuia sau putea sa o prevada s-a produs. In cazul in care actele de violenta au fost savarsite cu intentia de a ucide victima, fapta va constitui omor deosebit de grav (omorul pentru a savarsi sau a ascunde o talharie). Daca actele de violenta au fost savarsite cu intentia de produce una din urmarile aratate in art.182 CP, atunci fapta va constitui talharia in forma agravata in concurs cu infractiunea de vatamare corporala grava. In acest caz fapta constituie talharie agravata art.211/al.3/lit.e CP pentru ca a avut una din urmarile prevazute in dispozitiile acestui text, urmari de care nu se poate face abstractie. S-ar parea ca e inechitabil sa se aplice dispozitiile art.211/al.3/lit.e CP care sanctioneaza o infractiune comisa cu praeterintentie si faptuitorul care a comis fapta cu intentia de a produce una din urmarile prevazute in text. Aceasta inechitate e doar aparenta pentru ca faptuitorul va raspunde penal si pentru infractiunea care a generat aceste urmari si care va intra in concurs cu talharia in forma agravata.
Daca aceeasi infractiune de talharie a fost comisa impotriva mai multor victime, iar urmarea agravata s-a produs numai cu privire la una dintre victime, intreaga infractiune va fi considerata agravata. Atunci cand sunt mai multe victime ale aceleiasi talharii, iar rezultatele care imprima faptei caracterul agravat sunt diferite, fapta se va incadra in functie de rezultatul cel mai grav. Tentativa se pedepseste. Pentru existenta talhariei e necesara inceperea executarii infractiunii de talharie. In cazul infractiunilor complexe, constituie act de executare orice act prin care se tinde chiar si numai la realizarea infractiunilor absorbite. De aceea, va fi act de executare a infractiunii de talharie simplul inceput de executare a violentei in vederea savarsirii furtului.
O alta cerinta necesara pentru existenta tentativei e ca executarea infractiunii sa fi fost intrerupta sau desi dusa pana la capat sa nu-si fi produs efectul. Va exista tentativa de talharie in cazul in care a inceput atat executarea actiunii principale cat si executarea actiunii adiacente, precum si in cazul in care s-au executat numai actele de violenta in vederea savarsirii furtului. Va exista tentativa de talharie si atunci cand dupa intreruperea actelor de executare a actiunii principale, a furtului, faptuitorul foloseste violenta/amenintarea intr-unul din scopul prevazute in text, indiferent daca scopul afost realizat sau nu. In situatia in care actele de violenta au fost savarsite pentru pastrarea bunului furat, fapta va constitui talharie in forma consumata.
Daca violentele/amenintarile au avut una din urmarile prevazute in al.2,3,4/art.211 CP , iar infractiunea de talharie a ramas in faza de tentativa, fapta va constitui tentativa de talharie in forma agravata.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1728
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
