ORGANISME EUROPENE CU ACTIVITATI PREPONDERENTE IN DOMENIUL RESPECTARII DREPTURILOR OMULUI

ORGANISME EUROPENE CU ACTIVITATI PREPONDERENTE IN DOMENIUL RESPECTARII DREPTURILOR OMULUI

CONSILIUL EUROPEI

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND CONSILIUL EUROPEI.

Problema protectiei juridice a drepturilor omului a fost abordata dupa cel de-al doilea razboi mondial si pe plan regional, atat de catre organizatiile politice, cat si in cadrul multitudinii de acorduri intre state, tocmai datorita importantei acesteia si faptului ca s-a simtit nevoia crearii unor instrumente juridice care sa reflecte in diferite situatii, modalitatile de ocrotire a fiintei umane.

Astfel, in Europa a lua fiinta Consiliul Europei, o organizatie internationala cu caracter interstatal, a carei aparitie si dezvoltare este expresia preocuparilor unor state europene pentru unitatea Europei.

In anul 1948, s-a tinut Congresul de la Haga, la care au participat delegatii din 16 state vest-europene. In mesajul adresat de Congres popoarelor europene se subliniaza ideea ca o Europa unita poate fi un factor de pace in lume si sa contribuie la asigurarea independentei economice a popoarelor si la progresul lor. Totodata, se precizeaza ca o Europa unita ar constitui o putere capabila sa trateze cu SUA si URSS, in conditii de egalitate si sa-si aduca contributia la solutionarea pasnica a problemelor internationale.

Intre 28 martie si 5 mai 1949 s-a tinut Conferinta statelor vest-europene, care a adoptat Statutul Consiliului Europei. Acest statut este un tratat international multilateral. El a fost semnat de 10 state fondatoare ale Consiliului si anume : Anglia, Belgia, Danemarca, Franta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Norvegia, Olanda si Suedia. Statutul Consiliului Europei a intrat in vigoare la 3 august 1949.

Consiliul Europei este organizatia in care toate tarile europene atasate unor idealuri democratice, pot sa se regaseasca pentru a examina in comun orice chestiune europeana.[1]Evenimentele politice, economice, sociale mai importante din viata Europei fac obiectul unor discutii aprofundate in cadrul Consiliului Europei. In legatura cu aceste chestiuni Consiliul adopta diferite acte. In aceasta activitate de elaborare si adoptare de catre statele membre ale Consiliului a numeroase conventii internationale se concretizeaza si functia legislativa, cu caracter international, a Consiliului. Conventiile adoptate sub egida Consiliului leaga numai statele membre care le-au acceptat, prin ratificare sau aderare la ele.

Scopul Consiliului Europei, asa cum este definit de Statut, este "de a realiza o mai mare unitate intre membri sai in scopul salvgardarii si realizarii idealurilor si principiilor, care sunt mostenirea lor comuna si a facilitarii progresului economic si social". Potrivit statutului ,acest scop urmeaza a fi realizat prin discutarea chestiunilor de interes comun si prin incheierea de acorduri si adoptarea de actiuni comune in domeniile economic, social, cultural, stiintific, juridic si administrativ precum si prin salvgardarea si respectarea pe mai departe a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Statutul Consiliului Europei precizeaza ca problemele privind apararea nationala a statelor membre nu sunt de competenta organizatiei, lele fiind de competenta U.E.O.

Membrii consiliului au ca obligatie fundamentala recunoasterea principiului ca orice persoana aflata sub jurisdictia unui stat membru trebuie sa se bucure de drepturile si libertatile fundamentale ale omului. De asemenea, statele membre au si obligatia de a contribui la realizarea scopului Consiliului Europei[2].

Statutul Consiliului Europei prevede o serie de conditii pe care trebuie sa le indeplineasca statele care doresc sa devina membre ale acestei organizatii. Astfel, potrivit art.3 alin.1 "Fiecare membru al Consiliului Europei trebuie sa accepte principiile statului de drept si principiul in virtutea caruia fiecare persoana aflata sub jurisdictia sa trebuie sa se bucure de drepturile si libertatile fundamentale ale omului."

Pe de alta parte, dupa cum precizeaza in alin.2 al aceluiasi articol: "Fiecare membru se angajeaza sa colaboreze in mod sincer si efectiv in realizarea scopului Consiliului conform definitiei acestuia din Capitolul I". Calitatea de membru a Consiliului Europei o poate dobandi asadar orice stat care indeplineste conditiile prevazute de art.3. Procedura de admitere implica invitarea statului in cauza de catre Comitetul de ministri pentru a deveni membru al Consiliului Europei. Calitatea de membru se dobandeste oficial in momentul depunerii instrumentelor de aderare de catre tara in cauza la Secretarul General al organizatiei.

O dispozitie importanta a statutului este aceea care dispune ca "Participarea membrilor la lucrarile Consiliului Europei nu va afecta activitatea acestora in cadrul ONU si al altor organizatii sau uniuni internationale la care sunt parti".

Dupa prabusirea regimurilor totalitare din rasaritul Europei, Consiliul Europei o hotarat crearea statutului de invitat special pentru tarile din Europa centrala si de rasarit. Majoritatea acestora au devenit ulterior membri cu drepturi depline ai Consiliului Europei. Romaniei i-a fost acordat la 1 februarie 1991, statutul de invitat special, iar la 28 septembrie 1993 a dobandit calitatea de membru cu drepturi depline al Consiliului Europei, devenind al 32-lea membru al acestei organizatii.

STRUCTURA CONSILIULUI EUROPEI

In ceea ce priveste organele Consiliului Europei, acestea sunt :

Comitetul ministrilor si

Adunarea Parlamentara.

Comitetul ministrilor examineaza la recomandarea Adunarii Parlamentare, sau din proprie initiativa, masurile adecvate pentru a promova scopul Consiliului Europei, inclusiv pentru incheierea de conventii si acorduri si adoptarea de catre guverne a unei politici comune in anumite probleme.

Concluziile Comitetului de ministri pot, daca este cazul , imbraca forma unor recomandari adresate guvernelor. Comitetul poate invita guvernele statelor membre sa informeze asupra masurilor luate cu privire la o atare recomandare.

Pe de alta parte, Comitetul este competent a emite decizii cu caracter obligatoriu cu privire la toate chestiunile legate de organizarea si aranjamentele interne ale Consiliului Europei, adoptand in acest scop reglementari financiare si administrative pe care le va considera necesare. El poate sa infiinteze comitete sau comisii cu caracter consultativ sau tehnic in scopurile pe care le considera necesare.

La fiecare sesiune a Adunarii Parlamentare, Comitetul ministrilor va prezenta rapoarte asupra activitatilor sale insotite de documentatia corespunzatoare.

Rezolutiile Comitetului de ministri in chestiunile importante sunt luate cu unanimitatea voturilor exprimate. Astfel, va fi necesar un vot unanim al Comitetului de ministri in chestiunile recomandarilor adresate guvernelor, pentru amendarea unor articole importante, precum si pentru orice alte chestiuni in care, datorita importantei lor, se stabileste ca hotararile vor fi luate cu unanimitate de voturi. In celelalte cazuri se va recurge la regula majoritatii simple, iar pentru anumite probleme, ca de pilda adoptarea bugetului, regulile de procedura etc., va fi necesara o majoritate de doua treimi.

Adunarea Parlamentara este organul deliberant al Consiliului Europei. Ea dezbate acele chestiuni care sunt de competenta sa, conform Statutului, si prezinta concluziile sale Comitetului de ministri sub forma de recomandari.

Adunarea poate sa dezbata si sa formuleze recomandari cu privire la orice problema care se incadreaza in limitele scopului si atributiilor Consiliului Europei. Dar, in acelasi timp, ea poate sa faca recomandari si cu privire la orice alte probleme care ii sunt prezentate spre avizare Comitetului de ministri.

Adunarea parlamentara isi stabileste ordinea de zi tinand seama de activitatea altor organizatii europene interguvernamentale din care fac parte unele sau toate statele membre ale Consiliului Europei, pentru a se evita suprapunerile. Astfel, se urmareste pe cat posibil o sincronizare a sesiunilor Adunarii Parlamentare cu reuniunile NATO, Uniunii Europene etc.

In cadrul competentei sale Adunarea Parlamentara poate infiinta comitete sau comisii, insarcinate sa examineze si sa raporteze cu privire la anumite chestiuni. Ele isi adopta propriile sale reguli de procedura si alege dintre membri sai un presedinte, care ramane in functie pana la urmatoarea sesiune ordinara.

Adunarea Parlamentara este compusa din reprezentanti ai fiecarui stat membru, alesi de catre parlamentul sau, dintre membri acestuia, sau desemnati dintre membri Parlamentului, conform unei proceduri decise de acesta, sub rezerva, totusi, a dreptului fiecarui guvern membru de a face orice desemnari aditionale necesare atunci cand Parlamentul nu este in sesiune si nu s-a stabilit procedura de urmat. Fiecare reprezentant trebuie sa aiba nationalitatea statului membru pe care il reprezinta. El nu poate sa fie insa ,in acelasi timp, si membru al Comitetului ministrilor. Mandatul reprezentantilor astfel desemnati va incepe de la deschiderea sesiunii ordinare ce urmeaza numirii lor si va expira la deschiderea sesiunii ordinare urmatoare, cu exceptia cazului in care au avut loc alegeri parlamentare, situatie in care statele membre au dreptul de a face noi nominalizari.   

Daca un stat membru numeste noi reprezentanti pe locurile ramase vacante datorita decesului sau demisiei sau daca procedeaza la noi desemnari ca urmare a alegerilor parlamentare din tara sa, mandatul noilor reprezentanti va incepe de la prima reuniune a Adunarii ce urmeaza desemnarii.

Nu este posibil ca un reprezentant sa fie lipsit de mandatul sau in cadrul Adunarii, fara acordul acesteia. Statutul mai prevede ca fiecare reprezentant poate avea un supleant, care - in absenta acestuia - poate sa participe la sedinte, sa ia cuvantul si sa voteze in locul sau.

Cat priveste rezolutiile Adunarii Parlamentare, acestea sunt luate cu o majoritate de doua treimi din voturile exprimate. Rezolutiile care se refera la chestiuni de procedura interna, inclusiv alegerea membrilor biroului, adoptarea regulamentului interior, vor fi adoptate cu o majoritate ce se va stabili de catre Adunare prin aplicarea art.29 alin. 5 din Statut.

Adunarea Parlamentara se intruneste in sesiune ordinara o data pe an, data si durata acesteia fiind stabilite, pe cat posibil, astfel incat sa se evite suprapunerea cu sesiunile parlamentare sau cu sesiunile Adunarii Generale a ONU. Sesiunile ordinare nu vor dura mai mult de o luna, afara de cazuri exceptionale. Ele se desfasoara la sediul Consiliului, dar Adunarea si Comitetul de ministri vor putea decide si altfel.

In cadrul Consiliului Europei functioneaza un Secretariat, compus din Secretarul General si un secretar general adjunct - desemnati de Adunarea Parlamentara la recomandarea Comitetului de ministri - si ceilalti membri ai Secretariatului, desemnati de Secretarul General, conform regulamentului administrativ. Secretarul General raspunde de activitatea Secretariatului in fata Comitetului de ministri.

In ceea ce priveste finantele, se prevede ca fiecare stat membru va suporta cheltuielile propriei reprezentari in Comitetul de ministri si in Adunarea Parlamentara. Cheltuielile Secretariatului si toate celelalte cheltuieli comune vor fi impartite intr-o proportie ce se va stabili tinandu-se cont de ponderea populatiei statelor interesate. Secretarul general va comunica anual fiecarui guvern suma cu care trebuie sa contribuie, suma care va trebui sa fie depusa nu mai tarziu de 6 luni de la data notificarii.

In stabilirea statutului international al Consiliului Europei un loc deosebit il ocupa "Acordul general privind privilegiile si imunitatile Consiliului Europei", semnat la 2 septembrie 1949. El proclama personalitatea juridica internationala a Consiliului Europei. Astfel, Consiliul Europei are capacitatea de a contracta, de a achizitiona si aliena bunuri imobile sau mobile si de a sta in justitie.

In temeiul prevederilor Acordului din 1949, Consiliul Europei beneficiaza de imunitate de jurisdictie, inclusiv bunurile si averea sa. Localurile si constructiile Consiliului Europei sunt inviolabile, inclusiv bunurile si averea sa. Localurile si constructiile Consiliului Europei sunt inviolabile, bunurile si averea sa sunt exceptate de la perchezitii, rechizitii, confiscari, exproprieri sau alte forme de constrangere administrative sau judiciare. Toate documentele si arhiva Consiliului sunt inviolabile, oriunde s-ar afla.

Consiliul Europei poate detine devize si poate transfera, in mod liber, fondurile sale dintr-o tara in alta. Averea Consiliului, veniturile sale si alte bunuri sunt exceptate de impozite directe, de taxe vamale sau de restrictii in ce priveste importul sau exportul articolelor destinate activitatii sale oficiale.

Reprezentantii statelor membre in Consiliul Europei, in special, in Comitetul de Ministri si in Adunarea Parlamentara, beneficiaza de urmatoarele privilegii si imunitati: imunitatea de a fi arestat sau retinut si de control al bagajelor personale, imunitatea de jurisdictie, inviolabilitatea hartiilor si documentelor lor, dreptul de a folosi coduri si valiza diplomatica sau curier diplomatic, scutirea de masuri restrictive privind imigrarea, inregistrarea strainilor, etc.

Secretarul general, secretarul general-adjunct si agentii Consiliului Europei beneficiaza de imunitatile si privilegiile acordate de dreptul international public diplomatilor. Prin Protocolul aditional la Acordul general, din 1949, adoptat la 6 noiembrie 1952, s-a prevazut ca si reprezentantii permanenti ai statelor membre, pe langa Consiliul Europei, beneficiaza de imunitatile si privilegiile agentilor diplomatici, de grad echivalent.

CONVENTII ELABORATE SUB EGIDA CONSILIULUI EUROPEI

In decursul existentei sale, Consiliul Europei a desfasurat o activitate prodigioasa, in special pe linia adoptarii unor documente deosebit de importante. Astfel au fost adoptate peste 150 de conventii si tratate europene, printre care si Conventia Europeana asupra drepturilor omului, din 1950. Aceste instrumente, obligatorii pentru statele membre, sunt intregite cu un ansamblu de recomandari, care exprima vointa statelor membre de a coopera rodnic pentru a gasi solutii marilor probleme de colaborare cu care se confrunta cei peste 400 milioane de europeni. Pe de alta parte, trebuie mentionat ca, in afara de conventii si recomandari Consiliul Europei adopta si promoveaza anumite programe. Printre acestea pot fi mentionate "Programul Demostene" de asistenta logistica pentru sprijinirea reformelor din tarile Europei centrale si de rasarit in domeniile constitutional, legislativ si administrativ, care se concretizeaza in special in reuniuni ale expertilor, acordari de burse si vizite reciproce.

Printre conventiile si acordurile internationale incheiate sub egida sa mentionam:

Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale(1950);

Conventia europeana pentru reglementarea pasnica a diferendelor(1957);

Carta Sociala (1961);

Conventia europeana privind imunitatile statelor(1972);

Conventia europeana pentru reprimarea terorismului (1977);

Conventia privind conservarea vietii salbatice si a mediului natural din Europa (1979;

Carta europeana a autonomiei locale(1985);

Conventia culturala europeana;

Conventia europeana in materia adoptiei de copii;

Conventia europeana asupra statutului juridic al copiilor nascuti in afara casatoriei;

Conventia europeana pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante;

Protocolul nr.1 la Conventia europeana pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante;

Protocolul nr.2 la Conventia europeana pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante;

Conventia - cadru pentru protectia minoritatilor nationale.

Pentru asigurarea respectarii unora dintre conventiile internationale adoptate in cadrul Consiliului Europei, conventiile stipuleaza infiintarea unor organe speciale, cu aceasta competenta si care lucreaza pe langa Consiliul Europei. De aceea, ele sunt numite "organe atasate".

In luna octombrie 1993 s-a tinut la Viena prima Conferinta la nivel inalt a Consiliului Europei. In Declaratia adoptata de conferinta la 7 octombrie 1993 se fac precizari importante cu privire la activitatea viitoare a organizatiei, in noile conditii existente pe continentul european, precum si in domeniul garantarii drepturilor omului, pe plan regional.

Declaratia precizeaza : "Consiliul Europei este institutia politica europeana, care este in masura sa primeasca, in conditii de egalitate si in structuri permanente , democratiile Europei eliberate de opresiunea comunista". Mai departe se precizeaza ca aderarea lor la Consiliul Europei este un element central al constructiei europene bazata pe valorile organizatiei. La fel de semnificativa este prevederea Declaratiei : "Crearea unei Europe tolerante si prospere nu depinde numai de cooperarea intre state. Ea se intemeiaza, de asemenea, pe o cooperare transfrontaliera intre colectivitatile locale si regionale, respectand constitutia si integritatea teritoriala a fiecarui stat."

Conferinta de la Viena a adoptat urmatoarele hotarari:

a)constituirea unei Curti unice pentru apararea drepturilor omului;

b)crearea unui organ consultativ al colectivitatilor locale si regionale din Europa; c)de a actiona impotriva rasismului, xenofobiei, antisemitismului si intolerantei.

ORGANIZATIA PENTRU SECURITATE SI COOPERARE IN EUROPA

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND APARITIA OSCE

Aceasta organizatie a fost creata in decembrie 1994 si a devenit efectiva la 1 ianuarie 1995, prin institutionalizarea Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa. La inceputurile sale Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa a functionat ca un organism international temporar, ca orice conferinta internationala, cu specificul ca se intrunea in mod periodic. In aceasta perioada, CSCE nu dispunea de organe permanente. Transformarea ei intr-o organizatie internationala regionala s-a facut pe baza "Cartei de la Paris pentru o noua Europa", din 21 noiembrie 1990. CSCE cuprinde nu numai statele europene, ci si doua state neeuropene: SUA si Canada.

Conferinta pentru Cooperare si Securitate in Europa s-a desfasurat in trei faze. Prima faza s-a tinut la nivelul ministrilor de externe a celor 35 de state participante. Aceasta faza a Conferintei s-a desfasurat in anul 1973. Faza a doua a Conferintei, desfasurata intre anii 1973-1975, s-a tinut la nivel de experti, care au pregatit documentele ei finale. Ultima faza a Conferintei s-a desfasurat la Helsinki, intre 27 iulie si 1 august 1975. Ea s-a tinut la nivel de sefi de state si in cadrul ei a fost semnat "Actul final" al Conferintei.

Actul final al CSCE este unul complex, format din mai multe documente internationale. El cuprinde o Declaratie privind principiile care guverneaza relatiile reciproce dintre statele participante. In acest document sunt proclamate urmatoarele principii: egalitatea suverana a statelor, nefolosirea fortei sau amenintarii cu forta in relatiile internationale, inviolabilitatea frontierelor statelor, integritatea teritoriala a statelor, rezolvarea prin mijloace pasnice a diferendelor internationale, respectarea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, egalitatea in drepturi a popoarelor si dreptul de a dispune de ele insele, principiul cooperarii intre state si cel al indeplinirii cu buna credinta a obligatiilor asumate in conformitate cu dreptul international.

Pentru procesul de consolidare a securitatii si de dezvoltare a cooperarii in Europa, ca si pentru institutionalizarea CSCE prezinta importanta "Carta de la Paris pentru o noua Europa", din anul 1990. Carta constata ca pe continentul european s-a conturat o epoca noua de profunde schimbari si sperante, ca urmare a disparitiei statelor socialiste. In noile conditii, se impune promovarea si garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului in viata tuturor tarilor participante la CSCE, deoarece ele constituie baza libertatii, a dreptatii si a pacii. In Carta de la Paris se fac mai multe precizari referitoare la democratie. Astfel se afirma ca democratia are ca fundament respectarea persoanei umane si a statului de drept. Ea constituie cea mai buna garantie a libertatii de expresie, a tolerantei fata de orice grup social si a egalitatii de sanse pentru fiecare persoana.

Intre 9 si 11 iulie 1992 s-a tinut Conferinta la nivel inalt pentru Securitate si Cooperare in Europa, la Helsinki. Ea a adoptat "Declaratia la nivel inalt de la Helsinki", din 1992. In acest document se precizeaza ca CSCE urmareste realizarea "unei comunitati a statelor libere si democratice de la Vancouver la Vladivostok". Referindu-se la valorile comune ale membrilor CSCE, in Declaratie se precizeaza obiectivele lor comune: respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, inclusiv a drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, democratiei satului de drept, a libertatilor economice, a justitiei sociale si responsabilitatea fata de mediul inconjurator .

Procesul de institutionalizare a CSCE a inceput prin Carta de la Paris, din 1990, si a continuat prin documentul de la Praga, referitor la dezvoltarea in continuare a institutiilor si structurilor CSCE si prin declaratia de la Helsinki, din 1992.

Avand o structura organizatorica bine definita, CSCE s-a transformat in realitate dintr-un proces intr-o organizatie. Drept rezultat, a fost ceva firesc ca denumirea ei sa se schimbe din CSCE in OSCE. Decizia aceasta a fost luata la sammitul de la Budapesta la 6 decembrie 1994 si a produs efect la 1 ianuarie 1995.

STRUCTURA O.S.C.E.

Structura specifica a OSCE si obiectivele stabilite de-a lungul a numeroase reuniuni subsecvente, in domeniul cooperarii economice, al drepturilor omului, al prevenirii, si dupa caz, al rezolvarii conflictelor dintre statele membre, al mentinerii pacii si securitatii sunt menite a face din aceasta organizatie un forum de dezvoltare a cooperarii in diverse domenii intre statele membre si un mecanism de gestionare si aplanare a crizelor si conflictelor in plan general european[4].

OSCE are un statut unic. Pe de alta parte, nu este un statut legal din punct de vedere al dreptului international si ca atare toate deciziile sale sunt de natura politica, ele neproducand efecte de plin drept. Cu toate acestea, OSCE intruneste multe dintre elementele constitutive caracteristice unei organizatii internationale: este o asociatie libera a statelor, o forma de cooperare permanenta, avand surse financiare proprii, obiective bine precizate si organe de conducere institutionalizate. Explicand preocuparea statelor membre ale CSCE cu privire la consolidarea institutiilor organizatiei, Declaratia de la Helsinki, afirma ca statele participante la ea au hotarat sa reafirme si sa dezvolte deciziile privind structurile si institutiile CSCE stabilite prin Carta de la Paris, " pentru a intari coerenta consultarilor lor si eficienta actiunilor lor concertate bazate pe vointa lor politica comuna, precum si pentru a dezvolta in continuare aspectele practice ale cooperarii dintre ele .

Sistemul de organe ce compun OSCE este alcatuit din:

a)Consiliul OSCE format din ministri afacerilor externe ai statelor membre. Acesta este organul central de luare al deciziilor si de guvernare a OSCE.

Consiliul are urmatoarele atributiuni: examineaza chestiunile referitoare la securitatea si cooperarea pe continentul european si adopta decizii corespunzatoare;

-indeplineste sarcinile stabilite de reuniunile sefilor de state si de guverne si aplica hotararile acestor reuniuni; el asigura ca diferitele activitati ale OSCE sa fi strans legate de scopurile politice fundamentale ale OSCE.

Consiliul se reuneste o data pe an, dar poate fi convocat si in sesiuni suplimentare.

b)Secretariatul OSCE cu sediul la Praga. Este format dintr-un director si administratorii care se ocupa de : informare si documentare, de organizarea reuniunilor din cadrul OSCE si cu problemele administrativ - financiare ale organizatiei. Principalele atributiuni ale secretariatului sunt : sa asigure sustinerea administrativa a celorlalte organe ale OSCE; sa ofere informatii asupra OSCE altor organizatii internationale si statelor nemembre; sa indeplineasca sarcinile primite din partea Consiliului .

c)Centrul de prevenire al conflictelor cu sediul la Viena. El sprijina Consiliul OSCE in actiunile acestuia de reducere a riscurilor privind izbucnirea de conflicte internationale.

d)Biroul pentru alegeri libere cu sediul la Varsovia. Principala lui functie este facilitarea contactelor si schimbului de informatii asupra alegerilor organizate de statele membre ale OSCE.

e)Comitetul pentru minoritatile nationale, numit de Consiliul OSCE, este competent sa asigure o "alerta timpurie" si, daca este necesar, o "actiune timpurie", intru-un stadiu cat mai timpuriu posibil al tensiunilor implicand probleme ale minoritatilor nationale, care pot degenera in conflicte, in zona OSCE, afectand pacea sau relatiile dintre statele membre ale OSCE. El trebuie sa fie asadar, un instrument de prevenire al conflictelor interetnice intr-un stadiu cat mai timpuriu posibil.

DIMENSIUNEA UMANA A O.S.C.E

Asa cum am aratat, unul din scopurile pe care le urmareste OSCE este si acela referitor la apararea, protectia si promovarea drepturilor omului. In acest scop, de-a lungul existentei acestei organizatii, au fost organizate o serie de reuniuni avand drept principal obiectiv pe ordinea de zi, tocmai aceasta problematica. Pana in anul 1992 au fost organizate trei astfel de reuniuni : prima a avut loc la Paris, intre 30 mai si 23 iunie 1989, a doua la Copenhaga, intre 5 si 29 iunie 1990, iar a treia la Moscova, intre 10 septembrie si 4 octombrie 1991.

La reuniunea de la Copenhaga, statele participante exprima convingerea lor ca respectarea deplina a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, dezvoltarea societatilor bazate pe o democratie pluralista si statul de drept sunt conditii prealabile necesare pentru a face sa progreseze realizarea unei ordine durabile a pacii, securitatii, justitiei si cooperarii pe care ele cauta sa o stabileasca in Europa. In consecinta, ele reafirma angajamentul lor de a infaptui pe deplin prevederile Actului final si ale celorlalte documente ale CSCE privind dimensiunea umana si vor actiona astfel incat sa dezvolte in continuare progresele realizate.

Statele participante exprima convingerea lor ca apararea si promovarea drepturilor omului si libertatilor fundamentale reprezinta una dintre sarcinile esentiale ale statului si reafirma ca recunoasterea acestor drepturi si libertati constituie fundamentul libertatii, justitiei, si pacii. Ele afirma solemn ca intre principiile justitiei, esentiale pentru expresia corecta a demnitatii inerente a persoanei umane si a drepturilor egale si inalienabile ale tuturor fiintelor umane, trebuie mentionate urmatoarele:

- alegeri libere care vor fi organizate la intervale rezonabile, prin vot secret sau urmand o procedura echivalenta, care asigura libertatea votului;

- o forma de guvernare de tip reprezentativ si in care puterea executiva este responsabila in fata parlamentului ales sau a corpului electoral;

- drepturile omului si libertatile fundamentale trebuie sa fie garantate de lege si in conformitate cu obligatiile decurgand din dreptul international;

- toate persoanele sunt egale in fata legii si au dreptul, fara nici o discriminare, la o protectie egala prin lege. In aceasta privinta legea interzice orice discriminare si garanteaza tuturor persoanelor o protectie egala si efectiva contra oricarei discriminari, oricare ar fi motivul acesteia;

- orice persoana va dispune de un recurs efectiv contra oricaror decizii administrative de natura a garanta respectarea drepturilor fundamentale si a asigura securitatea juridica;

- vor fi asigurate independenta judecatorilor si functionarea impartiala a justitiei;

- va fi recunoscuta si protejata independenta avocatilor, mai ales in ceea ce priveste conditiile de recrutare si exercitarea activitatii lor;

orice persoana arestata sau retinuta pentru o infractiune penala are dreptul de a fi deferita in cel mai scurt timp justitiei sau unei autoritati judiciare, care va hotari asupra legalitatii retinerii sau arestarii sale;

orice persoana urmarita va avea dreptul sa se apere singura sau sa dispuna de rapid de asistenta unui aparator la alegerea sa, sau daca nu are mijloace sa angajeze un aparator, sa poata fi asistata gratuit de un avocat din oficiu, atunci cand interesele justitiei reclama acest lucru;

nimeni nu poate fi acuzat de o infractiune penala, judecat sau condamnat, decat daca infractiunea este revazuta de o lege care ii defineste clar si precis elementele;

considerand importanta contributiei instrumentelor internationale privind drepturile omului intr-un stat intern pe plan intern, statele participante reafirma faptul ca ele vor avea in vedere sa adere la Pactul international privind drepturile civile si politice, la Pactul international privind drepturile economice, sociale si culturale si alte instrumente internationale pertinente, daca n-au facut-o inca;

pentru a completa recursurile interne si a garanta mai bine respectarea de catre statele participante a obligatiilor internationale la care au subscris, statele participante vor avea in vedere sa adere la o Conventie internationala cu caracter regional sau universal privind protectia drepturilor omului, cum sunt Conventia Europeana a Drepturilor Omului .

In finalul documentului Conferintei de la Copenhaga, din 1990, statele participante reafirma angajamentul lor fata de dimensiunea umana a CSCE si subliniaza importanta acesteia ca parte integranta a unei abordari echilibrate a securitatii si cooperarii in Europa. Ele considera ca Conferinta asupra dimensiunii umane a CSCE din documentul final de la Viena si-au dovedit utilitatea ca metoda permitand promovarea dialogului si cooperarii si au ajutat la reglementarea unor probleme specifice pertinente. Ele isi exprima convingerea ca ar trebui sa se continue aplicarea acestor metode si sa fie dezvoltate in cadrul evolutiei procesului CSCE.

In cadrul lelei de-a treia Conferinte privind dimensiunea umana, desfasurata la Moscova, statele participante isi reafirma angajamentul de a aplica pe deplin prevederile Actului Final al Conferintei pentru securitate si cooperare in Europa, ale Cartei de la Paris pentru o noua Europa si ale altor documente ale CSCE privind dimensiunea umana, indeosebi ale Documentului Reuniunii de la Copenhaga si sunt hotarate sa realizeze in continuare progrese in aplicarea acestor prevederi, ca si respectarea deplina a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si dezvoltarea societatilor bazate pe democratia pluralista si statul de drept, care sunt permise unei ordini durabile, caracterizate prin pace, securitate, justitie si cooperare in Europa. si cooperare in Europa. La Reuniunea de la Moscova, statele participante si-au exprimat opiniile cu privire la infaptuirea angajamentelor lor in domeniul dimensiunii umane. Ele au apreciat ca gradul de conformitate cu angajamentele continue in prevederile corespunzatoare ale documentelor CSCE au aratat o substantiala imbunatatire fata de Reuniunea de la Copenhaga. Ele au apreciat, de asemenea, ca, in ciuda progreselor semnificative realizate, continua sa existe numeroase amenintari si incalcari ale principiilor si prevederilor CSCE ce au drept efect reevaluarea intregii situatii din Europa. Ele au mentionat cu regret in special actele de discriminare, ostilitate si violenta impotriva unor persoane sau grupuri pe motive nationale, etnice sau religioase. Statele participante au exprimat de aceea opinia ca pentru deplina realizare a angajamentelor lor privind dimensiunea umana sunt inca necesare eforturi continue care se pot realiza pe baza profundelor schimbari politice care au avut loc.

Statele participante subliniaza ca problemele privind drepturile omului, libertatile fundamentale, democratia si statul de drept constituie o preocupare internationala, iar respectarea acestor drepturi si libertati reprezinta unul dintre fundamentele ordinii internationale. Ele declara in mod categoric si irevocabil ca angajamentele asumate in domeniul dimensiunii umane a CSCE sunt obiectul preocuparii directe si legitime a tuturor statelor participante si nu fac in exclusivitate obiectul afacerilor interne ale statului respectiv. Ele isi exprima hotararea de a-si indeplini toate angajamentele din domeniul dimensiunii umane si de a rezolva orice problema conexa prin mijloace pasnice, in mod individual si colectiv, pe baza respectului reciproc si al cooperarii. Ele recunosc, de asemenea, necesitatea stringenta de a spori eficacitatea CSCE in abordarea problemelor drepturilor omului care apar in teritoriile lor in aceasta perioada de profunde schimbari in Europa[7].

Statele participante subliniaza faptul ca drepturile si libertatile fundamentale ale omului constituie baza pentru protejarea si promovarea drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale. De asemenea, ele recunosc faptul ca problemele referitoare la minoritatile nationale nu pot fi rezolvate corespunzator decat intr-un cadrul politic democratic, bazat pe statul de drept, cu un sistem judiciar ce functioneaza independent. Un asemenea cadru garanteaza respectarea deplina a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, drepturi si statut egale pentru toti cetatenii, inclusiv pentru persoanele apartinand minoritatilor nationale, libera exprimare a intereselor si aspiratiilor lor legitime, pluralismul politic, toleranta sociala si aplicarea prevederilor legale de natura a limita in mod eficient abuzurile puterii guvernante. Statele participante afirma, de asemenea, ca persoanele apartinand unei minoritati nationale se vor bucura de aceleasi drepturi si vor avea aceleasi obligatii cetatenesti ca si restul populatiei.

Statele participante reconfirma importanta adoptarii, acolo unde este necesar, de masuri speciale pentru a asigura persoanelor apartinand minoritatilor nationale egalitatea deplina cu ceilalti cetateni in exercitarea si beneficiul deplin al drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Ele recunosc, in continuare, nevoia de lua masurile necesare pentru a proteja identitatea etnica, culturala, lingvistica si religioasa a minoritatilor nationale pe teritoriul lor si de a crea conditii pentru protejarea acestei identitati: asemenea masuri vor fi in conformitate cu principiile egalitatii si nediscriminarii fata de ceilalti cetateni ai respectivului stat participant.

Constiente de diversitatea si varietatea sistemelor lor constitutionale, ceea ce face ca nici o anumita abordare sa ni fie in mod necesar general aplicabila, statele participante iau nota cu interes de faptul ca s-au obtinut rezultate pozitive de catre unele dintre ele, pe cai democratice corespunzatoare, prin:

organisme consultative si de luare a deciziei in care sunt reprezentate minoritatile, mai ales in ceea ce priveste educatia, cultura si religia;

organisme si adunari alese, insarcinate cu problemele minoritatilor nationale;

administratie locala si autonoma, ca si autonomie pe baza teritoriala, incluzand existenta unor organisme consultative, legislative si executive, alese prin alegeri libere si periodice;

autoadministrarea de catre o minoritate nationala a aspectelor privind propria ei identitate, atunci cand autonomia teritoriala nu este aplicabila;

asigurarea formelor si nivelurilor adecvate de educatie in limba materna pentru persoanele apartinand minoritatilor nationale, tinand seama de numarul, situatia geografica si traditiile culturale ale minoritatilor nationale;

finantarea predarii limbilor minoritatilor marelui public, ca si includerea limbilor minoritatilor nationale in institutiile de pregatire pedagogica, indeosebi in regiunile locuite de persoane apartinand minoritatilor nationale;

crearea unor agentii guvernamentale de cercetare pentru revizuirea legislatiei si a diseminarii informatiei privind egalitatea in drepturi si nediscriminarea;

acordarea de asistenta financiara si tehnica persoanelor apartinand minoritatilor nationale care doresc sa-si exercite dreptul de a crea si mentine propriilor lor institutii, organizatii si asociatii educative, culturale si religioase;

incurajarea eforturilor de comunicare la nivelul cel mai de jos intre comunitatile minoritatilor, intre comunitatile majoritatii si ale minoritatilor si intre comunitatile vecine care au frontiera comuna, pentru a contribui la prevenirea aparitiei unor tensiuni locale si pentru a rezolva pe cale pasnica eventualele conflicte;

incurajarea infiintarii de comisii mixte permanente, intre state sau regiuni, cu scopul de a facilita dialogul continuu intre respectivele regiuni de frontiera.

Statele participante reafirma si nu vor stanjeni exercitarea drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a-si infiinta si mentine propriile lor institutii, organizatii si asociatii educative, culturale si religioase. In aceasta privinta, ele recunosc rolul major si vital pe care il joaca persoanele, organizatiile neguvernamentale si grupurile religioase si alte grupuri in promovarea intelegerii intre culturi si in imbunatatirea relatiilor la toate nivelurile societatii, ca si dincolo de frontierele internationale. Pentru o mai mare constientizare a opiniei publice fata de prejudecati si ura, pentru a imbunatati aplicarea legilor care condamna infractiunile ce au la baza ura si, in egala masura, pentru a continua eforturile vizand combaterea urii si prejudecatilor din societate, ele vor face eforturi pentru a strange, publica regulat si a pune la dispozitia publicului date privind infractiunile comise pe teritoriul lor ce au la baza prejudecati de rasa, identitate etnica sau religioasa, incluzand modalitatile folosite pentru culegerea acestor date. Aceste date nu trebuie sa contina nici o informatie cu caracter personal. Ele se vor consulta si vor face schimb de opinii si informatii la nivel international, inclusiv la viitoarele reuniuni ale CSCE privind infractiunile care sunt expresia prejudecatii si urii.

Analizand modul in care au fost aplicate angajamentele CSCE in domeniul dimensiunii umane, statele participante la Declaratia de la Moscova - 1994 si-au bazat discutiile pe comunitatea de valori ce exista intre ele, asa cum sunt reflectate in standardele ridicate, create in cadrul CSCE. In timpul discutiilor au fost subliniate progresele importante care s-au inregistrat, in concordanta cu angajamentele asumate in cadrul dimensiunii umane. Statele participante au recunoscut insa ca s-au inregistrat deteriorari semnificative in diverse regiuni si ca se impun masuri de actiune impotriva violarilor continue ale drepturilor omului si manifestarilor de nationalism agresiv, cum ar fi expansionismul teritorial, cat si rasismul, sovinismul, xenofobia si antisemitismul, care continua sa cauzeze suferinte umane.

Drepturile omului si libertatile fundamentale, statul de drept si institutiile democratice reprezinta piatra de temelie a pacii si securitatii, aducand o contributie cruciala la prevenirea conflictelor in cadrul unui concept cuprinzator asupra securitatii. Apararea drepturilor omului, inclusiv ale drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, reprezinta baza societatii civile democratice. Neglijarea acestor drepturi a condus, in cazuri grave, la extremism, instabilitate regionala si conflict. Statele participante au confirmat faptul ca problema aplicarii angajamentelor CSCE este o preocupare legitima si comuna tuturor statelor participante si ca abordarea acestor probleme intr-un spirit de cooperare, in vederea gasirii de solutii viabile, reprezinta asadar un exercitiu pozitiv. Ele vor extinde cadrul operational al OSCE, mai ales prin dezvoltarea Biroului pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului (BIDDO), crescand implicarea sa in activitatea desfasurata de Consiliul Permanent si misiuni si extinzand cooperarea cu acele organizatii si institutii internationale avand preocupari in domeniul dimensiunii umane. B.I.D.O., cu sediul la Varsovia este institutia OSCE responsabila pentru promovarea drepturilor omului, democratiei si a statului de drept. Se ocupa de organizarea reuniunilor si a seminariilor privind indeplinirea angajamentelor asumate in domeniul dimensiunii umane[9].

Reafirmand angajamentele lor in dimensiunea umana, statele participante, considerand esentiala concentrarea eforturilor in ceea ce priveste aplicarea angajamentelor CSCE existente, au hotarat sa dezvolte cadrul cooperarii lor, si in acest scop au adoptat urmatoarele:

IMBUNATATIREA RESPECTARII ANGAJAMENTELOR CSCE SI PROMOVEREA COOPERARII SI DIALOGULUI IN CADRUL DIMENSIUNII UMANE.

Imbunatatirea respectarii angajamentelor.

Pornind de la structurile de analiza a aplicarii angajamentelor CSCE, prevazute in documentul de la Helsinki, si in vederea imbunatatirii respectarii angajamentelor din domeniul dimensiunii umane, statele participante vor utiliza Consiliul Permanent in scopul dezvoltarii dialogului asupra dimensiunii umane si pentru posibile actiuni in cazuri de nerespectare a acestora. Astfel, statele participante hotarasc ca probleme ale dimensiunii umane vor fi analizate regulat de catre Consiliul Permanent. Se vor sprijini intr-o masura mai mare pe posibilitatile oferite de Mecanismul de la Moscova privind examinarea sau promovarea reglementarii problemelor legate de dimensiunea umana pe teritoriul lor.

Ele incurajeaza pe Presedintele in exercitiu sa informeze Consiliul Permanent asupra cazurilor grave de presupusa nerespectare a angajamentelor din domeniul dimensiunii umane, inclusiv pe baza informatiilor oferite de BIDDO, a raporturilor si recomandarilor Inaltului Comisar pentru Minoritatile Nationale(ICMN), sau a rapoartelor intocmite de un sef de misiune CSCE si a informatiilor din din statul implicat.

Statele participante reconfirma aprecierea fata de ICMN care, in deplina concordanta cu mandatul sau, a reusit sa analizeze si sa abordeze cu succes o serie intreaga de probleme privind minoritatile nationale, tinand seama de situatiile specifice ale statelor participante si ale partilor direct implicate. Ele incurajeaza pe Inaltul Comisar sa continue activitatile sale curente si il sprijina in abordarea unor noi probleme, inclusiv in cele legate de recomandarile sale.

Rolul BIDDO

BIDDO, principala institutie a dimensiunii umane, in consultare cu Presedintele in exercitiu, va participa, actionand in capacitatea sa consultativa, la discutiile Consiliului Superior si ale Consiliului Permanent, reportand regulat asupra activitatilor sale si oferind informatii in problemele aplicarii angajamentelor. Statele participante recunosc nevoia unei cooperari mai extinse prin BIDDO cu alte organizatii si institutii internationale, avand preocupari in domeniul dimensiunii umane, inclusiv pentru Inaltul Comisar ONU pentru drepturile omului, in vederea unui schimb e informatii, inclusiv rapoarte, si a dezvoltarii continue a activitatilor pentru viitor, asa cum sunt prezentate in documentul de fata.

Statele participante decid:

sa dezvolte cooperarea CSCE cu alte organizatii si institutii internationale, mai ales cu Inaltul Comisariat ONU pentru Refugiati (HCR) si Organizatia Internationala pentru Migratie (IOM), in vederea contribuirii la pregatirea de catre HCR a unei conferinte regionale care sa abordeze problemele refugiatilor, a persoanelor dislocate, alte forme de dislocare involuntara si reintoarcerea in statele Comunitatii Statelor Independente si alte state vecine interesate, stabilind, in urma consultarilor neoficiale in cadrul Comitetului Financiar, infiintarea unui post temporar de expert in problemele emigrarii, finantat prin contributii voluntare;

sa insarcineze BIDDO sa actioneze in calitate de punct central pentru schimburi de informatii in problemele mass - media din regiune si sa incurajeze guvernele, jurnalistii si organizatiile neguvernamentale sa furnizeze BIDDO informatii privind mass - media.

BIDDO va fi consultat in legatura cu mandatul misiunilor CSCE inainte de adoptare si va contribui la urmarirea indeplinirii concluziilor rapoartelor misiunilor, in concordanta cu deciziile Consiliului Permanent. Va trebui folosita experienta BIDDO in ceea ce priveste experienta expertii in domeniul dimensiunii umane, pentru a sprijini formarea misiunilor CSCE. Aceste misiuni vor desemna, totodata, un membru al misiunii, care sa pastreze legatura cu BIDDO si organizatiile neguvernamentale pe probleme ale dimensiunii umane.

ANGAJAMENTE SI COOPERARE

Statul de drept.

Statele participante subliniaza ca toate actiunile desfasurate de catre autoritatile publice trebuie sa fie consecvente cu statul de drept, garantand astfel securitatea juridica a individului. Ele subliniaza, totodata, nevoia protejarii militantilor pentru drepturile omului si sprijina completarea si adoptarea in cadrul Natiunilor Unite a proiectului de Declaratie privind "Dreptul si responsabilitatea indivizilor, grupurilor si organismelor societatii de a promova si proteja drepturile si libertatile fundamentale, universal recunoscute, ale omului."

Pedeapsa cu moartea.

Statele participante reconfirma angajamentul lor fata de Documentele de la Copenhaga si Moscova privind problema pedepsei cu moartea

Prevenirea torturii.

Statele participante condamna cu fermitate toate formele de tortura, una dintre cele mai grave violari ale drepturilor omului si demnitatii umane. Ele se angajeaza sa depuna eforturi pentru eliminarea torturii. Ele recunosc importanta in acest domeniu a normelor internationale, asa cum sunt stipulate in tratatele internationale privind drepturile omului, in special Conventia Natiunilor Unite impotriva torturii si altor tratamente si pedepse crude, inumane sau degradante si Conventia europeana privind prevenirea torturii si tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante. Ele recunosc, in acelasi timp, importanta legislatiei nationale, concepute sa conduca la eliminarea torturii. Se angajeaza sa cerceteze toate presupusele cazuri de tortura si sa pedepseasca vinovatii. Ele se angajeaza, totodata, sa includa prevederile specifice in programele educationale si de pregatire a organelor judiciare si a fortelor de ordine in vederea eliminarii torturii. Ele considera ca un schimb de informatii in aceasta problema reprezinta o cerinta esentiala. Statele participante ar trebui sa aiba posibilitatea de a obtine asemenea informatii. In acest context, CSCE ar trebui sa beneficieze de experienta Raportorului special asupra torturii si altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, care a fost infiintat de catre Comisia pentru Drepturile Omului a Natiunilor Unite.

Minoritatile nationale.

Statele participante isi confirma consecvent hotararea de a promova aplicarea prevederilor Actului Final si a celorlalte documente CSCE privind protectia persoanelor apartinand minoritatilor nationale. Statele participante saluta eforturile internationale pentru protectia drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale. Ele iau act de adoptarea, in cadrul Consiliului Europei, a Conventiei cadru privind protectia minoritatilor nationale, care dezvolta standardele CSCE in acest domeniu. Ele au subliniat ca aceasta Conventie este deschisa semnarii de catre statele nemembre ale Consiliului Europei, care pot lua in considerarea posibilitatea de a deveni parti la aceasta Conventie.

Toleranta si nediscriminare.

Statele participante condamna manifestarile de intoleranta si, in special, nationalismul agresiv, rasismul, sovinismul xenofobia si antisemitismul, si vor continua sa promoveze masuri eficiente in vederea eradicarii acestora. Ele cer BIDDO sa continue acordarea unei atentii deosebite acestor fenomene, culegand informatii privind diversele forme de manifestare in statele participante. Ele vor cauta sa intareasca si sa adopte o legislatie corespunzatoare in acest domeniu si sa intreprinda masurile necesare pentru a asigura ca legislatia existenta sa fie aplicata eficient, intr-un mod care sa descurajeze manifestari ale acestor fenomene. Ele subliniaza, totodata, ca actiuni de combatere a acestor fenomene trebuie vazute ca o parte integranta a politicii si educatiei de integrare. Ele condamna toate crimele savarsite in scopul asa - numitei "purificari etnice" si vor continua sa acorde intregul lor sprijin Tribunalului international de la Haga asupra crimelor de razboi privind fosta Iugoslavie.

Reafirmand angajamentul lor de a asigura libertatea de constiinta si religie si de a incuraja un climat de toleranta si respect reciproc intre credinciosii diferitelor comunitati, cat si intre credinciosi si atei, ele si-au exprimat preocuparea in legatura cu folosirea religiei in scopuri nationalist - agresive.

Libertatea de expresie.

Statele participante reafirma faptul ca libertatea de expresie reprezinta un drept al omului si o componenta de baza a societatii democratice. In acest sens, o presa independenta si pluralista este esentiala unei societati libere si deschise si sistemelor responsabile de guvernamant. Ele considera toate atacurile si incercarile de intimidare a jurnalistilor si vor incerca sa-i traga la raspundere pe toti cei care se fac direct raspunzatori de asemenea atacuri si intimidari. Ele iau act de faptul ca promovarea tensiunii si urii etnice prin presa, mai ales de catre guverne, poate servi ca un semn premergator al conflictelor .

Activitatea si operatiunile OSCE s-au extins considerabil, contributia concreta, practica in prevenirea conflictelor si monitorizarea crizelor s-a reflectat in cresterea rapida a numarului de misiuni OSCE in diferite zone conflictuale si largirea activitatilor BIDDO de la Varsovia.

Ultima actiune a OSCE a fost in anul 1999, cand sub egida sa, circa 20000 de observatori, au fost prinsi in Kossovo, pentru a urmari activitatea armatei federale a Iugoslaviei si a armatei de eliberare albaneze, pentru a nu se mai produce victime in randul oamenilor nevinovati.