CATEGORII DOCUMENTE |
Administratie | Drept |
Prin principii fundamentale ale procesului penal se inteleg regulile cele mai generale in temeiul carora este reglementat si se desfasoara procesul penal.
Principiile care guverneaza procesul penal isi gasesc consacrarea in dispozitiile Codului de procedura penala (art.2-7) si in cele ale Constitutiei Romaniei (art.16, art.21, art.26-28).
Principiul legalitatii, instituit de art.2 al.1, pretinde ca procesul penal sa se desfasoare atat in faza de urmarire penala cat si in cursul judecatii, potrivit dispozitiilor prevazute de lege. Desi textul se refera doar la primele doua faze ale procesului penal, el trebuie inteles ca referindu-se la intreg procesul penal; si faza de punere in executare a hotararilor trebuie sa se supuna cu aceeasi rigurozitate prevederilor legale ca si urmarirea penala si judecata.
Conform art.2 al.2 actele necesare desfasurarii procesului penal se indeplinesc din oficiu, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel.
Principiul oficialitatii actioneaza in latura penala a procesului penal; in latura civila actioneaza principiul disponibilitatii, caracteristic procesului civil. Totusi, in cazul in care victima este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, principiul oficialitatii isi va gasi aplicarea si in latura civila a cauzei (art.17 al.1).
De la acest principiu exista si unele exceptii, in sensul ca, in anumite cazuri, legea interzice autoritatilor judiciare sa actioneze din oficiu, impunand existenta unei manifestari de vointa din partea unei persoanei sau a unui anumit organ.
Principiul aflarii adevarului este inscris in art.3, conform caruia, in desfasurarea procesului penal trebuie sa se asigure aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei, precum si cu privire la persoana faptuitorului.
Potrivit art.4, organele de urmarire penala si instantele de judecata sunt obligate sa aiba rol activ in desfasurarea procesului penal.
Rolul activ al organelor judiciare penale inseamna dreptul si obligatia acestora de a interveni, din proprie initiativa, in procesul penal pentru a ajuta partile sa desfasoare o activitate de calitate sau pentru a suplini inactivitatea acestora, in vederea solutionarii legale si temeinice a cauzei.
Dispozitiile Codului de procedura penala (art.5) ca si cele ale Constitutiei (art.23) garanteaza libertatea persoanei in tot cursul procesului penal. Regula o constituie asadar, desfasurarea cauzelor penale cu inculpatul aflat in stare de libertate. In anumite situatii, reglementate judicios de lege, insa, este permisa si privarea de libertate a persoanei urmarite sau judecate, fara ca prin aceasta sa se aduca atingere acestui principiu.
Legiuitorul a instituit principiul respectarii demnitatii umane ca principiu fundamental al procesului penal in art.51, prin care a prevazut ca orice persoana care se afla in curs de urmarire sau judecata trebuie tratata cu respectarea demnitatii umane, iar supunerea acesteia la tortura sau la tratamente cu cruzime, inumane sau degradante este pedepsita de lege.
Prezumtia de nevinovatie isi gaseste consacrarea atat in prevederile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului (art.11) cat si in cele ale Constitutiei Romaniei (art.23 pct.11) si ale Codului de procedura penala (art.52). Potrivit acestei prezumtii, ridicata la rang de principiu, orice persoana este considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarare penala definitiva.
Prezumtia de nevinovatie decurge din cerinta ca nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere, constituind o garantie pentru orice persoana ca, in lipsa probelor de vinovatie, nu poate fi trimisa in judecata si condamnata.
Principiul garantarii dreptului de aparare este reglementat de art.6 conform caruia dreptul de aparare este garantat invinuitului, inculpatului si celorlalte parti in tot cursul procesului penal.
Dreptul de aparare consta in totalitatea mijloacelor instituite de lege pentru constatarea si invocarea imprejurarilor ce sustin apararea, precum si pentru aplicarea dispozitiilor favorabile partii care se apara.
Potrivit art.7 al.1, in procesul penal procedura judiciara se desfasoara in limba romana. Acest principiu presupune folosirea limbii romane atat in dezbaterea orala ce are loc in fata instantei cat si in actele procedurale scrise intocmite de organele judiciare sau de parti.
Reglementarea permite totusi partilor si altor persoane chemate in proces sa foloseasca in fata organelor judiciare limba materna, impunand insa intocmirea actelor procedurale in limba romana (art.7 al.2). De acelasi drept se bucura si partile care nu vorbesc, nu inteleg sau nu se pot exprima in limba romana, carora li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului, de a vorbi si de a pune concluzii in instanta, prin interpret (art.8).
Principiul egalitatii este reglementat de Constitutie care, prin art.16 al.1, statueaza ca cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. Se prevede, de asemenea, in al.2 al aceluiasi articol ca nimeni nu este mai presus de lege, iar in art.124 al.2 ca justitia este unica, impartiala si egala pentru toti.
Accesul liber la justitie consta, conform art.21 din Constitutie, in faptul ca orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime fara ca vreo lege sa poata impiedica exercitarea acestui drept.
Potrivit prevederilor art.26 al.1 din Constitutie, autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata. Ca urmare, in cauzele penale, strangerea probelor si desfasurarea actelor de urmarire penala si de judecata se vor desfasura in conditii care sa nu aduca atingere vietii intime, familiale sau private a celor care au calitatea de parti in procesul penal.
Domiciliul si resedinta sunt, potrivit art.27 al.1 din Constitutie, inviolabile; nimeni nu poate patrunde sau ramane in domiciliul unei persoane fara invoirea acesteia. Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este, de asemenea, declarat inviolabil de catre Constitutie prin art.28.
Principiul operativitatii constituie un principiu fundamental al procesului penal, cu toate ca el nu este reglementat explicit in Codul de procedura penala sau in Constitutia Romaniei. El decurge insa din chiar scopul procesului penal, respectiv, constatarea la timp a faptelor care constituie infractiuni, precum si din cerinta desfasurarii procesului penal intr-un termen rezonabil impusa de Constitutie in art.21 al.3.
Bibliografie
Apetrei, Mihai. Drept procesual penal, Editura Victor, Bucuresti, 2004, p.35-44.
Istrate, Ilie. Libertatea persoanei si garantiile ei procesual penale, Editura Scrisul rominesc, Craiova, 1984, 231p.
Neagu, Ion, Paraschiv, Carmen, Lazar, Mugurel, Damaschin, Mircea. Drept procesual penal, Editura Global Lex, Bucuresti, 2001, p.31-46.
Pamfil, Mihaela Laura. Drept procesual penal. Partea generala, Editura Venus, Iasi, 2005, p.17-36.
Pavaleanu, Vasile. Drept procesual penal. Partea generala, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001, p.49-82.
Theodoru, Grigore. Drept procesual penal. Partea generala, vol. I, Editura Cugetarea, Iasi, 1996, p.61-85.
Tulbure, Adrian Stefan, Tatu, Angela. Tratat de procedura penala, Editura All, Bucuresti, 2001, p.25-46.
Tulbure, Adrian Stefan. Prezumtia de nevinovatie. Contributii la integrarea europeana, Editura Red, Sibiu, 1996, 207p.
Tiganasu Janica, Arion. Garantarea dreptului la aparare, Editura Aramis, Bucuresti, 2002, 272p.
Volonciu, Nicolae. Tratat de procedura penala, vol.I, Editura Paideia, Bucuresti, 1996, p.73-128.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1543
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved