RASPUNDEREA JURIDICA A MAGISTRATILOR

RASPUNDEREA JURIDICA A MAGISTRATILOR

In general, raspunderea reprezinta consecinta juridica a neindeplinirii unei obligatii.

Conform art. 94 din Statut, judecatorii si procurorii raspund civil, disciplinar si penal in conditiile legii.

Raspunderea penala este prevazuta direct sau indirect de Legea privind statutul magistratilor, dar si de alte acte normative.

Avizul prealabil

Magistratii pot fi perchizitionati, retinuti sau arestati preventiv, numai cu incuviintarea sectiilor CSM. Conform Legii nr. 317/2004 a CSM in atributiile sectiilor intra si avizul prealabil.

In caz de infractiune flagranta, magistratii pot fi retinuti sau perchizitionati, dar CSM va trebui informat de indata.

Competenta de cercetare si solutionare a faptelor penale comise de judecatorii de la judecatorii si tribunale si de procurorii de la parchetele de pe langa acestea, conform art. 28 Cod penal, apartine Curtii de Apel, respectiv parchetelor de pe langa acestea. savarsite.

Infractiunile savarsite de judecatorii tribunalelor militare si ai tribunalelor militare teritoriale, precum si de procurorii militari de la parchetele de pe langa acestea sunt de competenta Curtii Militare de Apel.

Infractiunile savarsite de judecatorii si magistratii asistenti de la Inalta Curte de Justitie, de la Curtile de Apel, precum si de procurorii de la parchetele de le langa acestea sunt de competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Raspunderea civila

Conditii - fapta ilicita

- prejudiciul

- legatura de cauzalitate

- vinovatia

Raspunderea civila a magistratilor reprezinta obligatia de reparare a prejudiciului cauzat in exercitarea functiei lor in anumite conditii; raspunderea civila a magistratilor nu este directa, intrucat persoana prejudiciata se poate indrepta doar impotriva statului. Ulterior statul isi poate exercita dreptul de regres (O.G. nr. 94/1999 privind participarea Romaniei la procedurile in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Comitetului Ministrilor ale Consiliului Europei si regresul statului in urma hotararilor si conventiilor de rezolvare pe cale amiabila

Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea credinta sau cu neglijenta grava. Repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale se face conform Codului de procedura penala.

Repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare in alte procese decat cele penale se va face numai dupa stabilirea printr-o hotarare definitiva a raspunderii magistratului pentru o fapta savarsita in cursul judecatii care a determinat o eroare judiciara. Nu este indreptatita la repararea pagubei persoana care a contribuit la savarsirea erorii judiciare. Pentru repararea prejudiciului persoana interesata se va indrepta cu actiune contra statului ce va fi reprezentat in proces prin Ministerul Finantelor. Dupa acoperirea prejudiciului de catre stat in temeiul unei hotarari irevocabile acesta se poate indrepta cu actiune impotriva magistratului care a savarsit eroarea judiciara.

Termenul de prescriptie a dreptului la actiune in toate cazurile prezentate este de un an.

Raspunderea disciplinara

In general, este specifica dreptului muncii si consta in sanctionarea faptelor de incadrare cu vinovatie de catre un salariat a normelor legale ori a dispozitiilor din contractul de munca.

Magistratii raspund disciplinar in conditiile Statutului pentru abaterile de la indatoririle de serviciu sau pentru faptele care afecteaza prestigiul justitiei.

Raspunderea disciplinara este reglementata si de Legea nr. 317 a CSM.

Abaterile disciplinare

Elemente constitutive: - obiectul (relatiile de serviciu)

- latura obiectiva (fapta)

- subiectul (salariatul)

- latura subiectiva (culpa)

Abaterea disciplinara savarsita de magistrat reprezinta fapta acestuia de incalcare cu vinovatie a normelor ce guverneaza Statutul magistratului si activitatea de infaptuire a justitiei.

Abaterile disciplinare sunt prevazute in art. 99 din Statut. In functie de natura faptei savarsite abaterile disciplinare se impart in:

- fapte de incalcare a indatoririlor de serviciu;

- fapte de incalcarea dispozitiilor privind incompatibilitatile si interdictiile;

- fapte de incalcare a atributiilor de serviciu.

I. Incalcarea indatoririlor de serviciu

1. Interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvarii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori altor persoane, altfel decat in limita cadrului legal reglementat pentru toti cetatenii, precum si imixtiunea in actiunea altui magistrat.

2. Refuzul nejustificat de a indeplini a indatorire de serviciu

3. Exercitarea functiei sau nerespectarea normelor de procedura, cu rea vointa sau grava neglijenta, daca fapta nu constituie infractiune.

4. Absentele nemotivate de la serviciu in mod repetat.

II. Faptele de incalcare a dispozitiilor privind incompatibilitatile sau interdictiile

1. incalcarea dispozitiilor legale referitoare la declaratia de avere, declaratia de interese sau incompatibilitatile sau interdictiile prevazute de lege.

2. desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea functiei

3. Neindeplinirea obligatiilor privind transferarea normei de baza la institutia sau parchetul unde functioneaza magistratul

4. Participarea directa sau prin interpusi la jocurile de tip piramidal, la jocuri de noroc sau la alte sisteme de investitii pentru care nu este asigurata transparenta fondurilor in conditiile legii.

III. Incalcarea de atributii de serviciu

1. Nerespectarea secretului deliberarii sau a    confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter

2. Nerespectarea in mod repetat si din motive imputabile a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor

3. Efectuarea cu intarziere a lucrarilor din motive imputabile

4. Atitudinea nedemna in exercitarea functiei fata de colegi, avocati, experti, martori sau justitiabili

5. Nerespectarea dispozitiilor privind repartizarea aleatorie a cauzelor

6. Refuzul nejustificat de a primi la dosar orice fel de act depus de partile din proces.

Sanctiunile disciplinare

Statutul magistratului nu defineste sanctiunile disciplinare si nu enumera nici criteriile de individualizare.

Sanctiunea disciplinara este acea masura coercitiva dispusa de organul competent, conform unei proceduri prestabilite, impotriva magistratului care a incalcat cu vinovatie normele legale referitoare la Statutul si activitatea sa profesionala.

Sanctiunile sunt

1. avertismentul;

2. diminuarea indemnizatiei lunare brute cu pana la 15% pe o perioada de 1-3 luni;

3. mutarea disciplinara pe 1-3 luni la o instanta sau parchet din circumscriptia aceleiasi curti de apel;

4. excluderea din magistratura.

Sanctiunile vor fi aplicate gradual.

Excluderea din magistratura este sanctiunea cea mai severa si se dispune pentru abateri grave. Magistratul sanctionat cu excluderea nu mai poate ocupa nici o functie de specialitate juridica timp de 3 ani (Legea nr. 161/22003).

Magistratii exclusi nu mai pot participa nici la un eventual concurs pentru reincadrarea in functie. O alta consecinta o reprezinta neacordarea pensiei de serviciu, chiar daca potrivit legii ar putea beneficia de aceasta.

Procedura aplicarii sanctiunii disciplinare

Este prevazuta de Legea nr. 317/2004 a C.S.M..

C.S.M. indeplineste, prin sectiile sale, rolul de instanta de judecata in cazul raspunderii disciplinare a magistratilor.

Actiunea disciplinara se exercita de comisiile de disciplina ale CSM, alcatuite dintr-un magistrat si doi inspectori. Membrii de drept ai CSM, precum si presedintele si vicepresedintele CSM nu pot face parte din comisiile de disciplina.

Sesizarea comisiei se poate face din oficiu sau de orice persoana interesata.

O conditie a exercitarii actiunii disciplinare o reprezinta efectuarea cercetarii prealabile, efectuata de inspectorii din cadrul serviciului de inspectie judiciara. Cercetarea prealabila are ca scop stabilirea faptei, a urmarilor acesteia, a imprejurarilor savarsirii, pentru a se putea aprecia asupra vinovatiei magistratului.

Este obligatorie ascultarea celui in cauza si verificarea apararilor sale.

Rezultatul cercetarii prealabile se inainteaza comisiei de disciplina in termen de 60 de zile de la data sesizarii, iar aceasta, in termen de 20 de zile, va sesiza sectia corespunzatoare. Daca se apreciaza necesara se pot efectua cercetari suplimentare de catre un inspector desemnat in acest scop.

Daca comisia de disciplina considera ca exercitarea actiunii disciplinare nu se justifica, va dispune clasarea.

Actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen de cel mult un an de la data savarsirii abaterii.

In fata sectiei care judeca actiunea, citarea magistratului este obligatorie. Acesta poate fi reprezentat de un alt magistrat sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat.

Daca se constata ca sesizarea este intemeiata, se va aplica una din sanctiunile disciplinare prevazute de lege in raport de gravitatea abaterii si de circumstantele personale ale magistratului.

Actiunea disciplinara este solutionata printr-o hotarare care va cuprinde: descrierea faptei, incadrarea juridica, temeiul de drept al aplicarii sanctiunii, motivele pentru care au fost inlaturate apararile celui cercetat, sanctiunea aplicata si motivarea acesteia, calea de atac si temeiul acesteia, instanta competenta sa judece calea de atac.

Hotararea se redacteaza in cel mult 20 de zile de la pronuntare si se comunica magistratului, impotriva ei se poate face recurs in termen de 15 zile de la comunicare. Recursul va fi solutionat de completul de 9 judecatori ai I.C.C.J. Recursul suspenda executarea. Hotararea pronuntata in recurs este irevocabila.

In cadrul excluderii din magistratura, hotararea se trimite Presedintelui Romaniei in vederea emiterii decretului de eliberare din functie.