Stabilirea filiatiei fata de mama prin hotarare judecatoreasca

δ.1. Cazurile in care se poate introduce actiunea pentru stabilirea filiatiei fata de mama

Din analiza art. 50 C.fam. rezulta ca actiunea in stabilirea filiatiei fata de mama se poate promova in urmatoarele doua cazuri:

a) in cazul in care, din orice imprejurare, dovada filiatiei nu se poate face prin certificatul constatator al nasterii (de exemplu, faptul ca nasterea nu a fost inregistrata in registrul de stare civila din alte cauze decat omisiunea ofiterului de stare civila sau faptul ca nasterea a fost inregistrata, dar copilul a fost trecut in registrul de stare civila ca nascut din parinti necunoscuti);

b) in cazul in care se contesta realitatea celor cuprinse in certificatul constatator al nasterii (filiatia fata de mama nu corespunde realitatii, neexistand conformitate intre filiatia, asa cum rezulta din certificatul de nastere, si posesia de stat).

Copilul trebuie sa conteste, pe calea unei actiuni civile, aparenta ce rezulta din certificatul constatator al nasterii si, dupa ce obtine o hotarare judecatoreasca in acest sens (de exemplu, prin care s-a contestat sau a fost anulata recunoasterea de maternitate), are posibilitatea sa promoveze o actiune directa impotriva pretinsei mame sau a mostenitorilor ei, prin care sa reclame adevaratul sau raport de filiatie fata de o alta femeie.

δ.2. Aspecte de drept procesual civil

Titularul dreptului la actiune. Actiunea in stabilirea maternitatii este actiunea prin care titularul dreptului solicita sa se recunosca existenta unui raport de filiatie intre el si o anumita femeie pe care o considera ca fiind autoarea sa.

Datorita finalitatii sale, aceasta actiune in reclamatie de stat are un caracter strict personal. In conformitate cu dispozitiile art. 52 alin. 1 C.fam., actiunea pentru stabilirea maternitatii poate fi introdusa numai de copil:

a) copilul are capacitate de exercitiu deplina, caz in care numai el poate promova actiunea civila;

b) copilul are capacitate de exercitiu restransa. El introduce actiunea in nume propriu, insa are nevoie de incuviintarea prealabila a reprezentantului sau legal;

c) copilul este lipsit de capacitate de exercitiu, situatie in care actiunea este promovata de reprezentantul legal al acestuia (art. 52 alin. 1 C.fam.). Daca exista contrarietate de interese intre copil si reprezentantul legal al acestuia, actiunea poate fi pornita de un curator, desemnat in conditiile art. 132 C.fam.;

d) copilul a decedat. Datorita caracterului personal al actiunii, dreptul de a porni actiunea in stabilirea maternitatii nu trece asupra mostenitorilor copilului, insa ei pot continua actiunea introdusa de autorul lor, in cazul in care copilul a decedat ulterior promovarii actiunii in justitie;

e) copilul este pus sub curatela (art. 152 C.fam.). Curatorul nu poate porni actiunea, deoarece dreptul sau de reprezentare se limiteaza numai la administrarea bunurilor copilului. Pe de alta parte, instituirea curatelei nu aduce nici o atingere celui pe care curatorul il reprezinta (art. 153 C.fam.);

f) reprezentantul Ministerului Public nu poate introduce actiune in stabilirea maternitatii copilului, deoarece, potrivit art. 45 C.p.civ., el poate sa promoveze orice actiune, cu exceptia celor strict personale.

Calitatea de parat. In principiu, actiunea pentru stabilirea maternitatii se introduce impotriva pretinsei mame. In cazul decesului acesteia, titularul dreptului la actiune poate chema in judecata pe mostenitorii mamei (art. 52 alin. 3 C.fam.), ceea ce reafirma dreptului personal al copilului de a-si stabili oricand adevaratul sau statut civil.

Imprescriptibilitatea actiunii. Dispozitiile art. 52 alin. 4 C.fam. prevad: 'Actiunea nu se prescrie in timpul vietii copilului'. Acest text legal vine sa ocroteasca interesele copilului, care poate sa-si exercite dreptul la actiune oricand, pana la incetarea sa din viata.

Probatiunea si mijloacele de proba.Copilul este tinut sa faca o dubla dovada cu privire la stari de fapt distincte, si anume: stabilirea faptului ca parata a fost insarcinata si a dat nastere unui copil; stabilirea faptului ca acel copil nascut de parata este una si aceeasi persoana cu reclamantul.In privinta mijloacelor de proba nu exista nici o restrictie. Astfel, reclamantul poate folosi orice mijloc de proba: inscrisuri, interogatoriul paratei, expertize medico-legale, martori (art. 190 C.p.civ.), prezumtii.

Efectele hotararii judecatoresti. Conform art. 44 lit. a din Legea nr. 119/1996, pe baza hotararii judecatoresti ramase definitiva si irevocabila, prin care a fost stabilita filiatia fata de mama, se face mentiune pe marginea actului de nastere al copilului si se elibereaza un nou certificat de nastere.

Hotararea judecatoreasca produce aceleasi efecte ca si cele pe care le produce recunoasterea voluntara de maternitate, si anume:

a) intre parti. Hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila se bucura de autoritate de lucru judecat. Raportul de filiatie astfel stabilit este considerat ca a existat inca de la nasterea copilului. Copilul dobandeste fata de mama statutul juridic al unui copil din afara casatoriei, daca momentul conceptiei si cel al nasterii copilului se situeaza in afara casatoriei;

b) fata de sotul mamei. Daca momentul conceptiei sau al nasterii copilului se situeaza in timpul casatoriei mamei, in temeiul art. 23 alin. 2 din Decretul nr. 31/1954, hotararea judecatoreasca ii este opozabila sotului mamei, indiferent daca acesta a participat sau nu la proces. Prin urmare, stabilirea filiatiei fata de mama atrage, in mod implicit, in baza prezumtiei de paternitate (art. 53 C.fam.) si stabilirea filiatiei fata de tata. Asa fiind, copilul este considerat din casatorie si are ca tata pe sotul mamei. In aceasta situatie, se intocmeste o cerere de rectificare a actului de nastere al copilului, in care se arata ca nasterea a avut loc in timp ce mama lui era casatorita.

Cererea de rectificare a actului de nastere al copilului poate fi formulata, potrivit art. 57 alin. 2 din Legea nr. 119/1996, de orice persoana interesata, de Consiliul Judetean sau de Ministerul Public si este solutionata de judecatoria in raza careia se afla, dupa caz, domiciliul sau sediul reclamantului. Rectificarea actului de nastere al copilului, dispusa prin hotarare judecatoreasca, se inscrie prin mentiune pe actul de stare civila corespunzator, urmand ca ofiterul de stare civila sa elibereze un nou certificat de nastere, in concordanta cu actualul statut al copilului. Asadar, pe marginea actului de nastere al copilului se inscriu doua mentiuni: una privitoare la stabilirea filiatiei fata de mama, constatata prin hotarare judecatoreasca, si alta privitoare la rectificarea actului de nastere al copilului, care dobandeste calitatea de copil din casatorie, datorata aplicarii de drept a prezumtiei de paternitate fata de sotul mamei (art. 53 C.fam.).

c) fata de terti. Deoarece hotararea judecatoreasca in materie de stare civila are caracter declarativ de drepturi, ea produce efecte erga omnes.