| CATEGORII DOCUMENTE |
1.CLASIFICAREA APELOR.
A)Din punct de vedere al administrarii lor :
a. Apele internationale sunt cele cu privire la care statul nostru este riveran cu alte state, cele care intra sau trec prin granitele tarii precum si cele cu privire la care interesele unor state straine au fost recunoscute prin tratate si conventii internationale.
b. Apele teritoriale(maritime interioare)sunt cele cuprinse in portiunea de la tarmul tarii noastre spre larg , a caror intindere si delimitare se stabilesc prin lege.
c. Apele nationale sunt : fluviile raurile, canalele si lacurile navigabile interioare, apele fluviilor si raurilor de frontiera de la malul roman pana la linia de frontiera stabilita prin tratate , acorduri si conventii internationale.
B)Dupa destinatia lor economica si concreta
Ape de folosinta generala-apa pentru consum individual
Ape destinate agriculturii-apa folosita pentru irigatii
Ape cu destinatie speciala-apa folosita in piscicultura
C)Dupa asezarea lor
- ape de suprafata
a)ape de interes general(stabilite prin lege)
b)ape de interes local
- ape subterane
D)Dpdv al reglementarii pescuitului , apele nationale si cele teritoriale ale Marii Negre servesc pt. inmultirea, cresterea si pescuitul pestelui, al mamiferelor acvatice, crustaceelor etc , precum si pt. recoltarea produselor acvatice si se impart pe bazine piscicole.
Bazinele piscicole pot fi:
- naturale si amenajate
Temporar fac parte din bazinele piscicole si apele de pe terenurile inundabile pana la retragerea viiturilor daca ofera conditiile de mai sus.
2. CONFERINTELE MONDIALE ALE O.N.U. IN DOMENIUL PROTECTIEI MEDIULUI SI PRINCIPALELE DOCUMENTE ADOPTATE:
a) Conferinta de la Stockholm - 1972
planificarea si gestionarea asezarilor umane;
calitatea vietii si a mediului inconjurator;
gestionarea resurselor naturale;
determinarea poluantilor de importanta internationala; etc.
Declaratia de principii privind protectia mediului: contine un numar de 27 de principii fundamentale care stau la baza DIM si a reglementarilor nationale;
Planul de actiune privind protectia mediului: cuprinde un numar de 109 recomandari adresate statelor pentru aplicarea Declaratiei.
Data de 5 iunie a fost stabilita ca Ziua Mondiala a Mediului.
b) Conferinta Natiunilor Unite pentru mediu si dezvoltare, Summitul Pamantului - Rio de Janeiro- 1992
Conceptul de Dezvoltare Durabila a fost definit in anul 1987 de catre Comisia mondiala pentru mediu si dezvoltare,(Comisia Brundtland), in cadrul unui raport special ONU numit "Viitorul nostru comun". Comisia Brundtland descrie dezvoltarea durabila ca "Dezvoltarea care satisface necesitatile prezentului fara compromiterea abilitatii generatiilor viitoare pentru a satisface necesitatile lor".
Declaratia de principii - Carta Pamantului: contine principiile omenirii in relatiile interumane si in relatia Om - Natura. Sunt preluate principiile Declaratiei de la Stockholm la care se adauga 9 principii noi;
Agenda 21: creeaza premisele de punere in aplicare a principiilor din Declaratia Rio si cuprinde 4 sectiuni:
- dimensiunile social-economice ale problematicii de mediu;
- conservarea si gestionarea resurselor in scopul dezvoltarii durabile;
- intarirea rolului organismelor internationale in domeniul mediului
- mijloace de executie;
Conventia Cadru cu privire la modificarile climei: cuprinde angajamentul ferm al tarilor semnatare ca pana in anul 2000 sa-si reduca emisiile de gaze cu efect de sera (EGES)
Conventia privind biodiversitatea: cuprinde masurile adoptate de state pt. protejarea ecosistemelor si a diverselor forme de viata, astfel:
stabilirea de zone protejate;
- integrarea problemelor biologice in sisteme de dezvoltare pe plan national;
- asigurarea comunitatii umane avantajele ce decurg din utilizarea resurselor genetice;
Declaratia de principii privind conservarea si dezvoltarea padurilor tropicale: cuprinde 15 principii pentru protectia si folosirea mai durabila a resurselor forestiere. Datorita opozitiei statelor din zona ecuatoriala a ramas la nivel de recomandare;
c) Summitul Mondial pentru Dezvoltarea Durabila - Johannesburg-2002: Participanti: delegati din 168 de state;
probleme privind gestionarea rationala a resurselor naturale;
combaterea poluarii;
eradicarea saraciei;
determinarea poluantilor de importanta internationala; etc.
Planul de Implementare: contine peste 30 de obiective-tinta,cum ar fi:
folosirea si producerea rationala a chimicalelor pina in 2020;
crearea unei retele reprezentative a ariilor protejate maritime pina in 2012;
imbunatatirea accesului tarilor in curs de dezvoltare la alternativele sanatoase
pt. mediu fata de chimicalele ce distrug ozonul pina in 2010
Reducerea la jumatate a numarului oamenilor fara acces la serviciile sanitare
de baza pina in 2015, etc.
Declaratia de la Johannesburg pentru Dezvoltarea Durabila.
4. NOTIUNEA DE MEDIU INCONJURATOR SI CEA DE RESURSE NATURALE : - O notiune de baza care fundamenteaza ecologia ca stiinta biologica;
Termenul de ecologie: (oikos- casa, adapost, mediu de viata ; logos - vorbire, stiinta)
- introdus in anul 1866 de biologul englez Haeckell desemneaza studiul relatiilor dintre animale si mediul lor organic si anorganic
- ca stiinta, ecologia foloseste date si principii din alte stiinte precum : botanica, zoologia, fizica, chimia, medicina, etc,
Termenul de bioecologie : - introdus in 1939 de doi cercetatori englezi; - defineste lapidar ecologia ca stiinta a ecosistemelor.
Termenul de ecosistem: desemneaza: parti mai mari sau mai mici din natura vie (biocenoze) care formeaza un ansamblu integrat (o entitate functionala). Totalitatea ecosistemelor alcatuieste biosfera.
Conform OUG 195/2005,
Ecosistem - un complex dinamic de comunitati de plante, animale si microorganisme si mediul abiotic, care interactioneaza intr-o unitate functionala;
Biocenoza si biotopul: componente ecologice majore structurale si functionale ale ecosistemelor;
Biotopul: termenul european pentru a desemna mediul de viata al unei biocenoze;
Habitatul: termenul folosit de anglo-saxoni pentru a desemna mediul de viata al unei biocenoze impreuna cu spatiul geografic ocupat pe glob de o specie, o populatie sau un individ denumit areal.
Biodiversitate: variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale si complexelor ecologice; aceasta include diversitatea intraspecifica, interspecifica si diversitatea ecosistemelor;
Mediul inconjurator: Definitii:
Totalitatea infaptuirilor, fenomenelor si energiilor lumesti care vin in contact cu o fiinta, de care depinde soarta acesteia si care provoaca o reactiune in asa-zisa fiinta" - (Emil Racovita);
Totalitatea conditiilor energetice, fizice, chimice si biologice care inconjoara o fiinta sau grupuri de fiinte si cu care acestea se gasesc in relatii permanente de schimb
Ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunastarea si sanatatea omului.( OUG 195/2005).
Componentele mediului inconjurator:
a. componenta biotica:
- atmosfera; apa, solul si subsolul
- flora si fauna salbatica; ariile naturale protejate
- populatia
b. componenta abiotica: - asezarile umane, toate activitatile omului care oarecum produc sau pot produce un impact negativ asupra mediului
Resursele naturale: Definitie, conf. OUG 195/2005:- "totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite in activitatea umana:
- resurse neregenerabile - minerale si combustibili fosili,
- regenerabile - apa, aer, sol, flora, fauna salbatica, inclusiv cele
8.PROPRIETATEA ASUPRA APEI IN TARA NOASTRA
Prima lege speciala in domeniul apelor a fost adoptata in anul 1924, Legea regimului apelor, declarand bunuri publice toate apele ce pot produce forta motrice ca si cele ce pot fi utilizate in interes obstesc si reglementand folosirea si amenajarea lor.
Regimul apelor a mai fost reglementat de legea nr. 8/1974, Legea nr5/1989 , in prezent regimul juridic de folosinta , conservare si protectie a apelor este stabilit prin Legea apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare.
Proprietatea asupra apelor in Romania
*Apele fac parte din domeniul public al statului, art.136, alin(3) din Constitutia Romaniei prevede :apele cu potential valorificabil de interes national , plajele , marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.
Bunurile apartinand proprietatii publice sunt inalienabile , presupunand o integrare a lor in circuitul economic si juridic;in acest sens Constitutia prevede ca modalitati juridice de punere in valoare a bunurilor proprietate publica administrarea, concesiunea, inchirierea si darea in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica.
*Bunurile pot fi date in administrare regiilor autonome si institutiilor publice.
Legea apelor nr 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare, prevede ca apartin domeniului public al statului, apele de suprafata cu:
Albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5km si cu bazine hidrografice ce depasesc 10 km², malurile si cuvetele lacurilor , apele subterane , faleza si plaja marii, cu bogatiile lor naturale si potentialul energetic valorificabil , marea teritoriala si fundul apelor maritime.
Albiile minore cu lungimi mai mici de 5km si cu bazine hidrografice ce nu depasesc 10km², pe care apele nu curg permanent , apartin detinatorilor cu orice titlu ai terenurilor pe care se formeaza sau curg;
Insulele care nu sunt in legatura cu terenurile cu mal la nivelul mediu al apei, apartin proprietarului albiei apei;
Apa subterana poate fi folosita de proprietarul terenului numai in masura in care este utilizata in mod liber;
Apele de izvor , conform art.579 C civil , cel ce este proprietarul terenului este si proprietarul izvorului , deoarece izvorul face parte integranta din fond;
*Exceptii de la art.579 C civil*
a)proprietarul fondului vecin a dobandit un drept propriu asupra izvorului.
b)apa izvorului este necesara locuitorilor unei localitati rurale (restrictie adusa dreptului de proprietate).
9. PROTECTIA JURIDICA A APELOR
Protectia apelor are la baza urmatoarele principii: - principiul precautiei; prevenirii; evitarii daunelor la sursa si cel conform caruia poluatorul plateste;
Protectia juridica a apelor se realizeaza sub doua aspecte si anume: - cantitativ si calitativ
*Protectia cantitativa
Utilizatorii de apa sunt obligati sa respecte normele de consum pe unitatea de produs sau pe activitate si sa si sa economiseasca apa prin folosirea judicioasa si repetata.
Normele de consum pe unitatea de produs sau pe activitate se determina si se reactualizeaza periodic .Ele se propun utilizatorilor de apa , la nivelul celor mai bune performante ale tehnologiilor folosite , se avizeaza de ministerele interesate si se aproba de catre Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile.
Daca din cauza secetei/a altor calamitati naturale debitele de apa nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor de apa se va aplica restrictii de folosinta temporara a resurselor de apa
*Protectia calitativa
- Se interzice poluarea in orice mod a resurselor de apa.
- Limitele de incarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate in resursele de apa se aproba prin hotarare de Guvern la propunerea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile.
- Legea apelor prevede ca satisfacerea nevoilor da apa a populatiei este prioritara fata de folosirea apei in alte scopuri.
-Au prioritate apa necesara pt fermele zootehnice apa necesara rezervei care se constituie dupa incendii si apa necesara mentinerii echilibrului ecologic si a habitatului acvatic
De asemenea toti utilizatorii de apa sunt obligati:
- sa economisesc apa si sa elimine risipa.
- sa reduca poluantii evacuati odata cu apele uzate .
- sa asigure intretinerea si exploatarea instalatiilor de preluare a calitatii apelor.
- sa epureze apa inainte de evacuare .
- sa detina planuri proprii de prevenire si combatere a poluarii accidentale
- PF si PJ care au suferit daune materiale cauzate de o poluare accidentala produsa in amonte sau afectate de distrugerea unei constructii de retentie a apei din amonte au dreptul la despagubire , de la PF sau PJ care se face vinovata in conditiile prevazute de lege.
- poluarea intentionata a apei se pedepseste contraventional si penal
* Pentru protectia resurselor de apa legea prevede o serie de interdictii cum sunt :
- punerea in functiune de obiective economice noi sau dezvoltarea celor existente .
- darea in folosinta de noi ansambluri de locuinte.
Introducerea in obiectivele economice de tehnologii care maresc gradul de incarcare a apelor uzate fara punerea concomitenta in functiune a retelelor de canalizare si a statiilor de epurare.
-aruncarea/introducerea in orice mod in albiile cursurilor de apa , in cuvetele lacurilor, in M Neagra, precum depozitarea pe malurile acestora a deseurilor de orice fel (natura)
-este interzisa evacuarea in apele de suprafata sau in cele maritime a apelor uzate neepurate provenite de la nave , instalatii plutitoare sau de foraj marin , precum si a produselor petroliere provenite din reteaua de transport.
*Atat pentru protectia apelor de suprafata si subterane cat si a habitatelor naturale se instituie zone de protectie speciala si zone de protectie sanitara cu regim sever sau cu regim de restrictie.
10.POLUAREA CURSURILOR DE APA SI A LACURILOR INTERNATIONALE
Unul dintre primele texte adoptate in materia prevenirii si combaterii poluarii apelor continentale il constituie "REGULILE DE LA HELSINKI", adoptat in anul 1966.
Articolul 6-prevede "Fiecare stat intr-un bazin de drenaj international , are dreptul la o cota rezonabila si echitabila de utilizare avantajoasa a apelor bazinului .In acelasi timp , fiecare stat trebuie sa se abtina de a acuza o noua forma de poluare sau orice crestere a gradului de poluare existent al apelor unui bazin de drenaj international , susceptibila de a provoca pagube importante asupra teritoriului altui stat al bazinului , sa ia masurile rezonabile in vederea reducerii poluarii actuale de asa maniera incat nici-un alt prejudiciu sa nu fie cauzat teritoriului altui stat al bazinului .
Conform regulilor de la Helsinki , poluarea nu este in sine o utilizare a apelor , ci o alterare a calitatii lor. Ea reprezinta o "schimbare daunatoare"in compozitia naturala , in continutul ori calitatea apelor , produsa prin interventia factorului uman.
In anul 1968 Consiliul Europei a adoptat CHARTA EUROPEANA A APEI , este primul document care emana de la o organizatie interstatala cu deschidere regionala si care enunta principiile generale in materie .
Tot in anul 1968 s-au stabilit liniile de avut in viitor care sunt realitati de necontestat si anume:
- resursele de apa nu sunt inepuizabile.
- calitatea apei trebuie protejata in functie de utilizarea ei.
- apa este un patrimoniu universal.
- apa nu are frontiere.
Tot in anul 1968 a fost semnat un acord european asupra folosirii detergentilor ne-biodegradabili in procesele de spalare si curatare.
Conferinta de la Stockholm din anul 1972 , care a prevazut o noua etapa in prevenirea poluarii care a stabilit principiul potrivit caruia rezidurile de materii toxice sau alte materii , precum si degajarile de caldura , care prin cantitatea si natura lor nu pot fi reintroduse in mediu sa fie stopate.
In anul 1977 are loc conferinta Natiunilor Unite asupra apei de la Mar del Plata (Argentina), in ce priveste punerea in valoare a resurselor de apa, se preconizeaza elaborarea in comun a unor programe si punerea in functiune a unor mecanisme pentru amenajarea controlata a resurselor da apa.
In anul 1995 Consiliul Europei a adoptat Directiva Cadru "APA" .Acest document a fost implementat si in legislatia noastra si contine urmatoarele principii: nivel ridicat de protectie, principiul precautiunii, interventia la sursa generatoare de poluare, utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile, cooperarea internationala.
In domeniul protectiei cursurilor de apa si a lacurilor internationale exista peste 300 de tratate si conventii internationale care impreuna formeaza substanta "Dreptului fluvial international"
11.PRINCIPALELE DOCUMENTE INTERNATIONALE PRIVIND PROTECTIA CURSURILOR DE APA SI A LACURILOR INTERNATIONALE
Proiectul de Conventie Europeana asupra protectiei cursurilor de apa internationale impotriva poluarii - Strasbourg - 1973-. reprezinta un tratat cadru
- fiecare parte este obligata sa ia masuri de prevenire a noilor forme de promovare si de reducere graduala a poluarii existente in legatura cu apele de suprafata de pe teritoriul sau si cu fluviile internationale.
- in cazul unei poluari grave , partile sunt obligate sa coopereze.
In deversarea substantelor toxice Conventia foloseste tehnica listelor astfel:
1.substantele deosebit de toxice prevazute de lista A, sau lista neagra, nu pot fi deversate sub nici-o forma.
2.cele cu toxicitate medie cuprinse in lista cenusie sau in lista B pot fi deversate de la caz la caz pe baza unei autorizatii date de un organ competent.
3.toate celelalte substante cuprinse in lista alba sau lista C pot fi deversate in cursurile de apa pe baza unei aprobari din partea unui organ competent.
Tratatul asupra apelor de frontiera -Washington-1909 - semnat intre SUA si Canada, scopul; este prevenirea disputelor referitoare la folosirea apelor de frontiera si solutionarea tuturor problemelor care apar intre cele doua parti.
Acordul relativ la calitatea apelor din Marile Lacuri -Ottawa -1972 - semnat intre SUA si Canada ca o completare a tratatului din anul 1909, acordul introduce conceptul de "cercuri concentrice", in cercul mic este rezervat apelor de frontiera din reteaua marilor lacuri si cercul mare este rezervat intregii retele.
In anul 1985 la Bucuresti se semneaza Declaratia privind cooperarea statelor Dunarene in domeniul gospodaririi si indeosebi a protectiei apelor Dunarii impotriva poluarii. - are ca obiectiv , utilizarea resurselor de apa ale Dunarii , prevenirea poluarii apelor sale, supravegherea calitatii lor.
In anul 1986 la Szeged in Ungaria s-a semnat Conventia privind protectia raului Tisa si a afluentilor sai - partile se obliga sa ia masuri prin intermediul unor organe competente , urmarind producerea si introducerea instalatiilor pentru protectia apei precum si a metodelor progresive impotriva poluarii.
Conventia privind protectia cursurilor de apa , transfrontaliere si a lacurilor internationale - Helsinki -1992.
Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea -Sofia -1994.
Are ca obiectiv gospodarirea durabila si echitabila a apelor, inclusiv pentru conservarea , imbunatatirea si utilizarea rationala a apelor de suprafata si a celor subterane, partile se obliga sa depuna eforturi pentru controlul pericolelor provocate de accidente cu substante periculoase pentru apa, inundatii si inghet pe fluviul Dunarea.
Conventia asupra dreptului relativ la utilizarea cursurilor de apa in alte scopuri decat navigatia - New York-1997.
Scopul este de a se permite utilizarea , punerea in valoare ,gestionarea si protejarea cursurilor de apa internationale, precum si promovarea utilizarii optime si durabile a acestora in beneficiul generatiilor viitoare.
12.DEFINITI APELE TRANSFRONTIERE SI IMPACTUL TRANSFRONTIER CONFORM PREVEDERILOR CONVENTIEI DE LA HELSINKI DIN ANUL 1992.
Apele trans-frontiere se pot defini ca fiind "orice apa de suprafata sau subterane care marcheaza frontierele dintre doua sau mai multe state , le traverseaza sau sunt localizate pe acestea , oriunde apele trans-frontiere se varsa in mare fara sa formeze estuare."
Impactul trans-frontier inseamna "orice efect negativ semnificativ asupra mediului rezultat dint-o schimbare in conditiile apelor transfrontiere, cauzata de o activitate umana a carei origine fizica este situata in intregime/partial intr-o zona aflata sub jurisdictia altei parti
13.CARE SUNT PRINCIPIILE DUPA CARE SE CONDUC PARTILE CONVENTIEI DE LA HELSINKI DIN ANUL 1992, IN APLICAREA MASURILOR PRECONIZATE?
In luarea masurilor preconizate partile inteleg sa se conduca dupa urmatoarele principii:
1. Principiul precautiunii-actiunea de evitare a impactului potential transfrontier nu va putea fi amanata din cauza faptului ca cercetarea stiintifica nu a explicat pe deplin legatura cauzala dintre aceste substante pe de o parte si impactul potential transfrontier pe de alta parte.
2. Principiul poluatorul plateste- in baza caruia costurile masurilor de prevenire , control si reabilitarii se suporta de catre poluator.
3. Principiul gospodaririi durabile a resurselor de apa , a fluviilor si a lacurilor nationale , internationale si trans frontiere.
.CARE SUNT CATEGORIILE DE NORME JURIDICE PRIVIND PROTECTIA MARII TERITORIALE SI A APELOR MARITIME INTERIOARE?
- Un grup de norme ce reglementeaza operatiile de amestecare a petrolului cu apa in situatiile de balastrare sau curatare a navelor si restrictiile in operatiunile de descarcare si transferare a hidrocarburile din tancurile petroliere.
- Norme care stabilesc zone prohibitive pentru operatiunile de descarcare si transfer de produse poluante de la o nava la alta sau de la nava la uscat.
- Norme care reglementeaza dreptul de inspectare a navelor banuite de a fi adus prejudicii mediului marin , drept recunoscut organelor statului riveran in spatiul marin supus jurisdictiei sale si reglementat ca obligatie de a reclama navele vinovate tuturor statelor in marea libera.
- Norme referitoare la pescuit si la conservarea resurselor vii ale marii.
16.REGLEMNTARI NATIONALE IN LEGATURA CU PROTECTIA MEDIULUI MARIN.
- Legea nr. 17/7-August 1990 cu modificarile si completarile ulterioare.
*Apele maritime interioare suprafetele de apa situate intre tarmul marii si liniile de baza, liniile drepte care unesc liniile cele mai avansate ale tarmului , inclusiv ale tarmului dinspre larg al insulelor , ale locurilor de acostare , amenajarilor hidrotehnice si ale altor instalatii portuare permanente.
*Marea teritoriala fasia de mare adiacenta tarmului ori dupa caz , apelor maritime interioare, avand latimea de 12 mile marine(22224metri) masurata de la liniile de baza.
*Zona contigua fasia de mare adiacenta marii teritoriale care se intinde spre largul marii pana la distanta de 24 de mile marine(44448metri) masurata de la liniile de baza.
*Zona economica exclusiva instituita intre spatiul marin al tarmului romanesc la M Neagra , situat dincolo de limita apelor marii teritoriale si adiacent acestora , in care Romania isi exercita drepturile suverane si jurisdictia asupra resurselor naturale ale fundului marii , subsolului acestuia si coloanei de apa de deasupra , precum si in ceea ce priveste diferitele activitati legate de explorarea , exploatarea, protectia , conservarea mediului si gestionarea acestora.
- Legea imputerniceste organele romane competente sa stabileasca norme si sa ia masuri pentru protejarea si conservarea mediului marin , pentru prevenirea , reducerea si mentinerea sub control a poluarii acestuia, si sa asigure aplicarea lor in porturi , in apele maritime teritoriale, in marea teritoriala, si in zona economica exclusiva.
Aceste masuri privesc:
- evacuarile de substante poluante provenind din surse terestre, prin atmosfera sau scufundare;
- poluarea de catre nave;
- poluarea facuta de instalatiile utilizate pentru explorarea si exploatarea resurselor naturale de pe fundul marii si subsolul ei;
Cand sunt motive temeinice sa se creada ca o nava folosita in scopuri comerciale a produs o poluare in apa maritima interioara , organele competente au dreptul:
a)sa ceara explicatii navei in legatura cu faptele ce i se imputa;
b)sa inspecteze nava in cazul in care explicatiile ii sunt refuzate sau vadit mincinoase;
c)sa retina nava si sa aresteze echipajul intentand o actiune judiciara;
Este interzisa in marea noastra teritoriala si in apele maritme interioare:
a)orice nava care are la bord arme nucleare sau orice alte arme de distrugere in masa;
b)lansarea , imbarcarea, debarcarea de tehnica militara , scafandri, submarine, instalatii in masura sa faca cercetari acvatice sau subacvatice;
c)imbarcarea, debarcarea de marfuri , stupefiante si substante psihotrope , fonduri banesti sau persoane;
d)poluarea deliberata si grava , de orice natura a apei, a mediului marin, a spatiului aerian de deasupra apei sau afectarea deliberata a ecosistemelor marine;
Daca o nava apartinand unui alt stat surprinsa facand activitati de cercetare sau explorare a resurselor romanesti fara aprobarea autoritatilor romane ea poate fi urmarita si dincolo de marea noastra interioara cu conditia ca urmarirea sa inceapa in marea noastra teritoriala si sa fie neintrerupta.
20.NOTIUNEA DE ARIE NATURALA PROTEJATA CATEGORII DE ARII NATURALE PROTEJATE.
- Prima lege pentru ocrotirea naturii , in baza careia sunt declarate monumente ale naturii "Floarea de colt" si "Nufarul termal" a fost adoptata in anul 1930, iar in anul 1935 a fost infiintat primul parc national din Romania in M-tii Retezat.
- Monumentele naturii - sunt speciile de plante si animale rare sau periclitate, arbori izolati, formatiuni si structuri geologice de interes stiintific sau peisagistic. Rezervatiile naturale, monumentele naturii , precum si alte bunuri ale patrimoniului natural , formeaza aria naturala protejata. - Notiune -
- Aria naturala protejata se poate defini ca fiind zona terestra ,acvatica si/sau subterana ,cu perimetrul legal stabilit si avand un regim special de ocrotire si conservare , in care exista specii de plante si animale salbatice , elemente si formatiuni biogeografice , peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare economica, stiintifica sau culturala deosebita.
- Ariile naturale protejate din reteaua naturala pot fi:
1)De interes national -constituite in scopul de a se proteja habitatele naturale si seminaturale de interes national , precum si specii indigene de flora si fauna.
2)De interes comunitar-constand in arii de protectie speciala de conservare, care constituie reteaua ecologica Natura2000 , instituita prin Directiva92/43CEE privind conservarea habitatelor naturale , a faunei si florei salbatice.
- Categorii de arii naturale protejate
a)Categorii stabilite la nivel national :rezervatii stiintifice, parcuri nationale, monumente ale naturii, rezervatii naturale si parcuri naturale.
b)Categorii stabilite prin reglementari internationale : situri naturale ale patrimoniului natural universal , zone umede de importanta internationala , rezervatii ale biosferei, arii speciale de conservare si arii de protectie speciala avifaunistica.
Instituirea acestor arii naturale protejate se face in raport de fiecare caz , prin lege , hotarare a guvernului sau hotarare a consiliilor judetene sau locale.
21.ADMINISTRAREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE SI A CELORLALTE BUNURI DIN PATRIMONIUL NATURAL.
Administrarea parcurilor nationale, parcurilor naturale, a siturilor de interes comunitar si a ariilor de protectie speciala avifaunistica, se realizeaza in structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridica aflate in subordinea si/sau coordonarea Agentiei Nationale pentru Arii Naturale Protejate si Conservarea Biodiversitatii.
*Stabilirea modalitatilor de administrare a ariilor naturale protejate revine:
- Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile si Academiei Romane pentru ariile naturale protejate declarate prin legi si prin hotarari de Guvern
- Autoritatilor administratiei publice locale , pentru ariile naturale protejate declarate prin hotarari ale acestora .
*Administrarea propriu zisa se realizeaza prin structuri de administratie special constituite , sau prin custozi , in cadrul ariilor naturale protejate situate pe terenuri proprietatea persoanelor fizice sau juridice.
*Custozii sunt persoane fizice sau juridice care au instruirea , calificarea si mijloacele necesare pentru aplicarea masurilor de ocrotire si conservare a ariilor naturale.
*Calitatea de custode se obtine prin incheierea unui contract.
In conformitate cu dispozitiile prevazute in OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului , in ariile naturale protejate sunt interzise:
- desfasurarea programelor , proiectelor si activitatilor care contravin planurilor de management sau regulamentelor ariilor naturale protejate.
- schimbarea destinatiei terenurilor , pasunatul si amplasarea de stane , activitati comerciale de tip ambulant , fara aprobarea structurilor de administrare.
- distrugerea sau degradarea panourilor informative si indicatoare , constructiile , imprejurimile , barierele , placile stalpii, semnele de marcaj aflate in inventarul ariilor naturale protejate.
- aprinderea si folosirea focului deschis, abandonarea deseurilor, accesul cu mijloace motorizate, exploatarea oricaror resurse minerale neregenerabile.
22.REGIMUL JURIDIC AL REZERVATIEI BIOSFEREI DELTA DUNARII.
*Crearea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" este rezultatul lansarii de catre UNESCO in anul 1971 a programului Omul si Natura. Activitatea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii se desfasoara in temeiul Legii nr82/1993 privind constituirea Rezervatiei si a statutului propriu.
*Rezervatia este inscrisa pe lista Patrimoniului natural mondial , UNESCO, 1991 si este declarata ca zona umeda de importanta internationala , ca habitat pentru pasarile acvatice (Conventia de la Ramsar, 1971)
*Rezervatia Biosferei Delta Dunarii are o suprafata de 5800km² , din care Delta Dunarii propriu zisa are o suprafata de 4178km² din care cea mai mare parte ,3446km², pe teritoriul Romaniei si (82%) , restul de 732 km²in Ucraina.
*Are peste 400 de lacuri de diferite marimi cu cea mai compacta si intinsa zona de stufaris din lume , are 30 de tipuri de ecosisteme si peste 5300 de specii de flora si fauna.
- Conform art.2 din Legea nr82/1993 prin rezervatie a biosferei se intelege: "zona geografica cu suprafete de uscat si de ape , in care exista elemente si formatiuni fizico-geografice , specii de plante si de animale care ii confera o importanta biogeografica , ecologica si estetica deosebita, cu valoare de patrimoniu natural national si universal , fiind supusa unui regim special de administrare in scopul protectiei si conservarii acesteia prin dezvoltarea asezarilor umane si organizarea activitatilor economice in corelare cu capacitatea de suport a mediului deltaic si a resurselor sale naturale".
-Rezervatia biosfera Delta Dunarii cuprinde :- Delta Dunarii - Complexul lagunar Razelm-Sinoe-Dunarea maritima pana la cotul Pisicii , sectorul Isaccea -Tulcea cu zona inundabila , saraturile Murighiol-Plopu si litoralul M Negre de la bratul Chilia pana la Capul Midia, inclusiv marea teritoriala pana la izobata de 20m, in vest podisul Dobrogei cu zonele umede si palustre este intinsa pe teritoriul judetelor Tulcea , Constanta , Galati, suprafetele terestre si acvatice inclusiv terenurile aflate permanent sub ape, existente in perimetrul Rezervatiei , impreuna cu resursele naturale pe care le genereaza constituie patrimoniul natural al Romaniei si face parte din domeniul public de interes national.
De la aceste prevederi fac exceptie: - terenurile din perimetrul Rezervatiei care sunt proprietatea privata a persoanelor fizice, cele care sunt in proprietate publica sau privata a unit-teritorial administrative, terenurile ocupate de amenajarile agricole si piscicole care sunt adm de CJ Tulcea.
*Zonarea rezervatiei si desfasurarea diferitelor activitati . este delimitat de trei categorii de zone:
a)Zonele cu regim de protectie integrala .- se stabilesc prin HG la propunerea consilierului stiintific al adm rezervatiei , cu avizul Academiei Romane si al Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile si cuprind:
- formatiuni fizice si biologice care au valoare universala exceptionala dpdv stiintific sau estetic, habitatele speciilor de animale si vegetale amenintate care au valoare universala exceptionala dpdv stiintific sau al conservarii lor, siturile naturale care au valoare exceptionala dpdv stiintific , istoric, estetic sau conservativ, aceste zone se afla in administrarea directa a Administratie Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii, in aceste zone se pot desfasura activitati care au urmatoarele obiective:- cercetarea evolutiei zonei, mentinerea si conservarea calitatilor acesteia, monitorizarea principalilor parametri ce definesc starea de evolutie , cercetarea biologica a zonei , realizarea actiunilor de paza si control asupra zonei.
b)Zonele tampon - cuprind suprafete de teren sau ape care inconjoara zonele cu regim de protectie integrala, au acelasi regim ca cel al zonelor pe care le protejeaza.
c)Zonele economice-sunt constituite din suprafete ale Rezervatiei ramase dupa delimitarea celor doua zone mentionate mai sus, in aceste zone in baza acordurilor , autorizatiilor de mediu si a permiselor emise de Adm Rezervatiei , se pot desfasura activitati economico-sociale traditionale, turism si alte activitati specifice.
*Pt. refacerea anumitor portiuni din zonele tampon si zonele economice se pot constitui zone de reconstructie ecologica in care se pot executa lucrari de renaturare.
*Concesionarea valorificarii resurselor piscicole din zonele apartinand domeniului public de interes national se face prin licitatie publica.
*Populatia cu domiciliul in perimetrul rezervatiei poate recolta gratuit 2 tone de stuf si papura pt. nevoi gospodaresti, poate pescui fara taxe cu mijloace proprii traditionale , o cantitate de peste destinata consumului propriu in perioadele si din speciile admise.
24.PROTECTIA ATMOSFEREI IN DREPTUL INTERN. Documente de baza:
OUG Nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protectia mediului; OUG Nr. 243 din 28 noiembrie 2000 privind protectia atmosferei;
ART. 1(OUG 243)
(1) Prezenta ordonanta de urgenta are ca scop stabilirea cadrului juridic privind prevenirea, eliminarea, limitarea deteriorarii si ameliorarea calitatii atmosferei, in scopul evitarii efectelor negative asupra sanatatii omului si mediului, asigurandu-se astfel alinierea la normele juridice internationale si la reglementarile comunitare.
(2) Reglementarea activitatilor care afecteaza sau care pot afecta calitatea atmosferei, direct sau indirect, desfasurate de persoane fizice si juridice, si strategia nationala in domeniu urmaresc asigurarea dreptului fiecarei persoane la un mediu de calitate.
ART. 2 Regimul juridic al protectiei atmosferei are la baza respectarea principiului de abordare integrata a protectiei mediului.
ART. 3 (1) Principalele obiective ale strategiei nationale privind protectia atmosferei sunt urmatoarele:
a) mentinerea calitatii aerului inconjurator in zonele in care se incadreaza in limitele prevazute de normele in vigoare pentru indicatorii de calitate;
b) imbunatatirea calitatii aerului inconjurator in zonele in care nu se incadreaza in limitele prevazute de normele in vigoare pentru indicatorii de calitate;
c) adoptarea masurilor necesare pentru limitarea pana la eliminare a efectelor negative asupra mediului, inclusiv in context transfrontier;
d) indeplinirea obligatiilor asumate prin acordurile si tratatele internationale la care Romania este parte si participarea la cooperarea internationala in domeniu.
(1^1) Strategia nationala privind protectia atmosferei se adopta prin hotarare a Guvernului.
(2) Strategia se reactualizeaza periodic de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si se adopta prin hotarare a Guvernului.
ART. 7 Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, care este cea mai inalta autoritate de decizie si control in domeniul protectiei atmosferei, are urmatoarele atributii si responsabilitati:
a) elaboreaza si promoveaza strategia nationala in domeniul protectiei atmosferei si controleaza aplicarea Planului national de actiune in domeniul protectiei atmosferei, ca parte integranta a strategiei si politicilor nationale de protectie a mediului;
b) coordoneaza si controleaza respectarea si punerea in aplicare a dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta, precum si a celorlalte acte normative de punere in aplicare a acesteia, in toate sectoarele de activitate;
c) elaboreaza, avizeaza, promoveaza si, dupa caz, aproba actele normative, precum si masurile necesare pentru aplicarea unitara pe teritoriul Romaniei a prevederilor privind protectia atmosferei, stabilite prin legislatia Uniunii Europene si prin conventiile internationale privind protectia atmosferei la care Romania este parte;
d) coordoneaza Sistemul national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului, care include Sistemul national de monitorizare a calitatii aerului si Sistemul national de inventariere a emisiilor de poluanti atmosferici;
e) coordoneaza elaborarea si reactualizarea normelor si reglementarilor privind calitatea aerului;
f) coordoneaza elaborarea si reactualizarea normelor si reglementarilor privind emisiile de poluanti in atmosfera;
g) coordoneaza la nivel national participarea la programele Uniunii Europene de asigurare a calitatii datelor;
h) aproba metodologiile pentru evaluarea calitatii aerului si a emisiilor de poluanti in atmosfera, coordoneaza si controleaza aplicarea acestora;
i) aproba metodologiile de determinare a concentratiilor poluantilor in aerul inconjurator, incluzand metode, echipamente, retele si laboratoare;
j) stabileste, prin institutii specializate, metode pentru asigurarea acuratetei masuratorilor si pentru verificarea mentinerii acesteia in acord cu standardele europene si internationale privind asigurarea calitatii;
k) evalueaza calitatea aerului inconjurator si dispune luarea de masuri pentru ameliorarea si mentinerea acesteia, dupa caz, prin intermediul organelor sale descentralizate si al institutiilor specializate;
l) coordoneaza programele de asigurare a calitatii datelor privind calitatea aerului inconjurator, provenite din Sistemul national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului;
m) asigura accesul publicului la informatiile privind calitatea atmosferei, in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare;
n) raporteaza datele in conformitate cu prevederile legislatiei Uniunii Europene si cu prevederile conventiilor internationale privind protectia atmosferei la care Romania este parte.
PLANUL NATIONAL DE ACTIUNE PENTRU PROTECTIEA ATMOSFEREI (HG738/2004)
Cuprinde metodele de indeplinire a obiectivelor din Strategia nationala privind protectia atmosferei; Are in vedere:
- actiunile viitoare din Programul Sectorial de Mediu;
- evaluarea calitatii aerului pe baza valorilor limita si de prag in concordanta cu standardele U.E.
Pentru evaluarea calitatii aerului a fost creat (SNEGICA)-Sistemul National de Evaluare si Gestionare Integrata a Calitatii Aerului care cuprinde:
a. Sistemul National de Monitorizare a Calitatii Aerului (SNMCA);
b. Sistemul National de Inventariere a Emisiilor de Poluanti in Atmosfera (SNIEPA).
Rezultatele evaluarii se aduc la cunostinta publicului si se raporteaza la U.E. de catre APC din domeniu (Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile);
Prin ordin al ministrului se elaboreaza Lista cu Zonele si Aglomerarile in care nivelurile poluantilor plus o marja de toleranta sunt mai mari sau mai mici decat valorile limita, ori intre aceste valori;
Daca exista aglomerari in care se constata ca nivelurile de poluanti depasesc pragurile de alerta se elaboreaza Planul de Gestiune Integrata a Calitatii Aerului - pe baza acestui plan se elaboreaza Planul de Actiune pentru Protectia Atmosferei, ca parte integranta din Planul de Protectie a Mediului.
Titularii de activitati ce constituie surse de poluanti au obligatia:
o sa solicite si sa obtina Autorizatia de Mediu;
o sa participe la programele de reducere a emisiilor de poluanti
o sa se supuna procedurilor legale de prevenire, eliminare sau reducere a emisiilor
In zonele unde sunt depasite valorile limita se emit studii de evaluare a impactului asupra mediului si se stabilesc valori mai restrictive decat cele din planuri.
Obligatii ale persoanelor fizice si juridice:
o Sa respecte reglementarile privind protectia atmosferei;
o Sa adopte masuri tehnologice adecvate antipoluanti;
o Sa imbunatateasca peformantele tehnologice ale instalatiilor in scopul reducerii emisiilor;
o Sa asigure diminuarea sau incetarea activitatilor poluante.
25.REGLEMENTARI NATIONALE PRIVIND PROTECTIA STRATULUI DE OZON.
REGULI NATIONALE PRIVIND PROTECTIA STRATULUI DE OZON
Conform Legii nr.84/1993 Romania a aderat la
- Conventia privind protectia stratului de ozon, adoptata la Viena la 22 martie 1985;
- Protocolul privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987,
Si a acceptat - Amendamentul la Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, adoptat la cea de-a doua reuniune a partilor, de la Londra, din 27 - 29 iunie 1990.
Ca urmare, a fost infiintat: Comitetul National pentru Protectia Stratului de Ozon - organism interministerial, fara personalitate juridica, aflat in coordonarea APC pentru Protectia Mediului. Atributii principale:
Analizeaza si propune Guvernului Romaniei, spre aprobare oportunitatea aderarii Ro. la actele internationale privind stratul de ozon;
Propune elaborarea Programului National de Cercetare Stiintifica si Tehnologica privind stratul de ozon;
Aproba tehnologia si standardele tehnice in activitatile care cad sub incidenta Protocolului de la Montreal.
Prin ordine ale conducatorului APCPPM se elaboreaza norme in vederea reducerii emisiilor de substante care duc la diminuarea stratului de ozon.
26.PROTECTIA ATMOSFEREI PE PLAN INTERNATIONAL. In domeniul luptei impotriva poluarii aerului prezinta interes unele rezolutii , directive si programe;
-1968-Declaratia de principiu asupra luptei impotriva poluarii aerului , adoptata de Consiliul de Ministri ai Consiliului Europei.
*Declaratia preconizeaza trei metode in scopul reducerii poluarii aerului si anume;
a)instalatiile fixe susceptibile de a cauza o crestere a poluarii aerului sa functioneze numai pe baza emiterii unei autorizatii individuale , care sa specifice conditiile de instalare , constructie, exploatare;
b)instalatiile care nu sunt susceptibile de a produce cresteri ale poluarii dar care pot provoca o concentratie insemnata de poluanti sa fie obligate de a instala filtre astfel incat sa nu se inregistreze maximum de emisie poluanta.
c)Vehiculele cu motor si aparatele fabricate in serie care utilizeaza combustibili prin a caror ardere rezulta emisii poluante , sa fie supuse unor controale riguroase care sa aiba ca obiect starea tehnica a acestora.
-1979-Geneva- Conventia si Rezolutia asupra poluarii atmosferice transfrontiere la mare distanta si Declaratia privind tehnologiile de fabricatie putin poluante sau fara deseuri , reutilizarea deseurilor - statele parti se angajeaza sa limiteze , sa reduca in mod treptat si sa previna poluarea atmosferica transfrontiera pe distante lungi.
-1985-Viena- Conventia pentru protectia stratului de ozon - statele parti se angajeaza sa protejeze sanatatea umana si mediul inconjurator impotriva efectelor adverse care rezulta / pot rezulta din activitati umane care modifica sau ar putea modifica stratul de ozon.
-1987-Montreal- Protocolul privind substantele care epuizeaza stratul de ozon - statele parti se obliga sa reduca cu 50% nivelul calculat al consumului de substante aflate sub control cuprinse in grupa -I- din Anexa A .Se interzice importul de substante controlate din statele care nu sunt parti in protocol , si expertul lor in astfel de state. Protocolul prevede pentru tarile mai putin dezvoltate un decalaj de 10 ani in eliminarea substantelor prevazute fata de tarile dezvoltate ale lumii.
-1992- Rio de Janeiro - Conventia -cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climaterice - reprezinta un angajament al statelor semnatare de a realiza un plafon minimal al gazelor cu efect de sera in atmosfera astfel incat sa previna interventiile periculoase ale omului in sistemul climatic.
-1997-Protocolul de la Kyoto -prevede restructurarea productiei de cloroflorocarbon astfel incat sa reduca substantial emisiile de antropice de gaze cu efect de sera in atmosfera la nivelul anului 1990 in perioada 2008/2012, partile se obliga sa formuleze programe adecvate pt. a imbunatati calitatea factorilor interni de emisii , a ameliora schimbarile climatice si a facilita adaptarea la aceste schimbari.
27.PROTECTIA SPATIULUI EXTRAATMOSFERIC , AL LUNII SI A CELORLALATE CORPURI CERESTI.
- Au fost incheiate mai multe conventii si tratate internationale care constituie obiectul dreptului spatial;
-1967- Moscova - Tratatul privind principiile care guverneaza activitatea statelor in exploatarea si folosirea spatiului extraatmosferic, a Lunii si a celorlalte corpuri ceresti.
Inca din primul art., tratatul consacra principiul potrivit caruia explorarea si exploatarea spatiului extraatmosferic , al Lunii si al celorlalte corpuri ceresti se vor face in mod liber de catre toate statele, in conditii de egalitate, fara nici-o discriminare, si in scopuri pasnice.
Spatiul extraatmosferic si corpurile ceresti sunt bunuri care apartin patrimoniului universal al umanitatii, in art. IV , statele parti ale tratatului se obliga sa nu amplaseze pe orbita in jurul pamantului nici-un obiect purtator de arme nucleare sau orice alte feluri de arme de distrugere in masa.
Sunt interzise stabilirea de baze, instalatii si fortificatii militare, experimentarea oricarui tip de arme si efectuarea de manevre militare.
Statul care lanseaza un obiect in spatiul extraatmosferic, sau pe un corp ceresc poarta raspunderea internationala pentru daunele cauzate de acesta pe pamant , in atmosfera sau in spatiul extraatmosferic. Daca lansarea obiectului spatial este facuta de o organizatie internationala raspunderea statelor se dubleaza , in sensul ca pe de o parte raspunde organizatia dar si statele parti la tratat.
Explorarea si exploatarea spatiului extraatmosferic si a corpurilor ceresti trebuie astfel facute incat sa se evite contaminarea lor daunatoare si producerea unor schimbari nocive in mediul terestru prin introducerea de materiale ori substante extraterestre,Statul care lanseaza un obiect spatial ramane proprietar asupra acestuia nu numai pe perioada cat se afla pe un corp ceresc ci si atunci cand revine pe pamant. Daca un astfel de obiect sau parti componente ale sale cade/cad pe teritoriul altui stat , pe baza datelor de identificare transmise de statul proprietar , primul stat este obligat sa le returneze. Daca obiectul sau parti componente ale acestuia cade /cad intr-o zona nesupusa jurisdictiei nationale a unui stat , atunci statele parti la Tratat au obligatia sa colaboreze pentru identificarea si returnarea lui catre statul proprietar pe baza datelor de identificare transmise de acesta.
29.AVIZUL, ACORDUL SI AUTORIZATIA DE MEDIU.
Dupa efectuarea evaluarilor de mediu pentru anumite planuri si programe , aprobarea acestora este conditionata de existenta avizului de mediu.
Solicitarea si obtinerea avizului de mediu sunt obligatorii in cazul in care titularii de activitati urmeaza sa deruleze sau sa fie supusi unei proceduri de vanzare a pachetului majoritar de actiuni , vanzare de active, fuziune , divizare, concesionare, dizolvare urmata de lichidare si lichidare conform legii.
Autoritatea competenta pentru protectia mediului emite, avizul de mediu pentru planuri si programe, avizul de mediu pentru stabilirea obligatiilor de mediu si avizul de mediu pentru produse de uz fitosanitar(sanatatea plantelor).Avizul de mediu are o valabilitate de 2 ani incepand cu data la care a fost emis.
Acordul de mediu- este emis de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului in urma analizei si a acceptarii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. AM este un act tehnico-juridic eliberat in scris, prin care se stabilesc conditiile de realizare a proiectului dpdv al protectiei mediului, cu luarea in considerare a observatiilor pertinente facute de public pe tot parcursul evaluarii impactului asupra mediului. Solicitarea si obtinerea acordului de mediu este obligatorie pt proiecte publice sau private de investitii si modificarea substantiala a celor existente, inclusiv pentru proiectele de dezafectare , aferente activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului.
Pentru proiectele de activitati care se supun evaluarii impactului asupra mediului autoritatile publice pentru protectia mediului emit dupa caz , acord de mediu sau acord integral de mediu. Activitatile si/sau instalatiile cu impact asupra mediului , precum si proiectele de investitii noi sau modificarea celor existente sunt incadrate dupa impactul acestora asupra mediului astfel:
- activitati cu impact nesemnificativ (pt. care nu se emite acord de mediu)
-activitati cu impact redus asupra mediului (pt. care se emit doar autorizatii de mediu, iar proiectele aferente acestor activitati care vizeaza investitiei noi, modificarea celor existente , sunt supuse unei proceduri simplificate de avizare de mediu pentru obtinerea acordului unic) .
- activitati si/sau instalatii cu impact semnificativ asupra mediului pentru care se emit acorduri de mediu sau dupa caz , acorduri integrate de mediu.
- Autoritatile competente pentru protectia mediului percep taxe pentru emiterea acordului de mediu , care se depun la Fondul pentru mediu. Acordul de mediu este un act de reglementare care se emite numai pentru promovarea si aprobarea investitiei si se elibereaza in paralel cu celelalte acte de reglementare emise de autoritatile competente.
Autorizatia de mediu Este necesara solicitarea si obtinerea autorizatiei de mediu pentru desfasurarea activitatilor existente cat si pentru inceperea unor activitati noi pentru care s-a obtinut acordul de mediu. Autorizatia de mediu se elibereaza dupa obtinerea celorlalte avize, acorduri , autorizatii , dupa caz , ale autoritatilor competente.
- Acordul avizul si autorizatia de mediu se elibereaza numai daca proiectele / programele pt conformare privind activitatile existente prevad eliminarea consecintelor negative asupra mediului. Avizul, acordul si autorizatia de mediu sunt supuse revizuirii in cazul in care apar elemente noi cu impact asupra mediului , necunoscute la data emiterii lor.
- Acordul si autorizatia de mediu se suspenda in cazul nerespectarii prevederilor pe care le cuprind sau ale programelor pentru conformare , dupa o somatie prealabila cu termen. Suspendarea se mentine pana la eliminarea cauzelor care au determinat-o , dar nu mai mult de 6 luni. Dupa expirarea termenului de suspendare , autoritatea competenta pentru protectia mediului dispune oprirea executiei proiectului sau incetarea activitati , atunci cand nu s-au indeplinit conditiile stabilite in somatie .Dispozitiile de suspendare precum si cele de incetare a proiectului sau activitati sunt executorii.
Acordul integrat si autorizatia integrata de mediu - Au fost introduse pentru activitatile si/sau instalatiile noi si cele existente cu impact semnificativ asupra mediului. In acest scop autoritatea competenta pentru protectia mediului are obligatia sa ia masurile necesare pt. ca:
a)orice instalatie noua sa fie data in functiune numai cu autorizatia integrata de mediu.
b)sa nu se produca nici-o poluare semnificativa.
c)autorizarea instalatiilor existente sa fie in conformitate cu prevederile legale.
La eliberarea acordului si/sau autorizatiei integrate de mediu , autoritatile competente trebuie sa tina seama in stabilirea valorilor limita de emisie pentru anumiti poluanti susceptibili de a fi evacuati de instalatia respectiva , de cele mai bune tehnici privind conditiile de exploatare in situatiile in care mediul risca sa fie afectat de pornirea instalatiei , de emisiile fugitive de disfunctionalitati de oprirea temporara sau definitiva a exploatarii. Periodic autoritatea competenta pentru protectia mediului reexamineaza si actualizeaza daca este necesar , conditiile de emitere a autorizatiei integrate de mediu. Acordare autorizatiei integrate de mediu poate fi refuzata in cazul neindeplinirii conditiilor prevazute de lege,refuzul se motiveaza si va fi comunicat in termen de 30 de zile de la depunerea documentatiei.
Titularul activitatii are obligatia sa ia toate masurile de prevenire a poluarii , sa asigure ca nici-o poluare importanta nu va fi cauzata , sa evite producerea de deseuri, sa utilizeze energia in mod eficient , sa ia masurile necesare pentru prevenirea accidentelor si limitarea consecintelor acestora. Neindeplinirea de catre titularul activitatii a obligatiilor prevazute de lege constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda sau ca sanctiune complementara pana la inchiderea activitatii respective.
30.PRINCIPIILE SI CONDITIILE DESFASURARII ACTIVITATII NUCLEARE IN ROMANIA.
In Romania activitatile nucleare se pot desfasura in conditii de siguranta nucleara de protectie a personalului expus profesional , a populatiei , a mediului inconjurator si a proprietatii , cu riscuri minime, in scopuri exclusiv pasnice , in regim de autorizare , numai de persoanele juridice sub controlul si indrumarea statului.
Cad sub incidenta prevederilor Legii - cadru nr. 111/1996 , urmatoarele activitati si surse.
a)Cercetarea , proiectarea, detinerea, amplasarea , constructia , montajul , punerea in functiune de proba , exploatarea , modificarea , conservarea, dezafectarea , importul si exportul instalatiilor nucleare .
b)Mineritul si prepararea minereurilor de uraniu si toriu.
c)Producerea , furnizarea, inchirierea , manipularea , transferul , depozitarea temporara sau definitiva , tranzitul , importul si exportul materialelor radioactive si a depozitelor generatoare de radiatii ionizante.
d)Furnizarea si utilizarea aparaturii de control dozimetric si a mijloacelor containerizare al materialelor radioactive.
e)Producerea , furnizarea , inchirierea, transferul, detinerea , exportul , importul materialelor , dispozitivelor si echipamentelor nucleare.
f)Detinerea , transferul, importul si exportul informatiilor nepublicate , aferente materialelor , dispozitivelor si echipamentelor pertinente pentru proliferarea armelor nucleare si a altor dispozitive nucleare explozive.
g)Realizarea produselor si serviciilor destinate instalatiilor nucleare.
*Legea interzice pe teritoriul Romaniei, cercetarea, experimentarea, dezvoltarea , fabricarea, importul , exportul , tranzitul, detinerea, sau detonarea de arme nucleare sau a oricarui dispozitiv exploziv nuclear. Este interzis importul deseurilor radioactive cu exceptia situatiilor in care importul decurge nemijlocit din prelucrarea in afara teritoriului tarii , a unui export anterior autorizat de deseuri radioactive , inclusiv combustibil nuclear ars, in baza prevederilor unor acorduri internationale la care Romania este parte.
31.COOPERAREA INTERNATIONALA IN DOMENIUL FOLOSIRII PASNICE A ENERGIEI NUCLEARE.
- Conventia raspunderii civile in domeniul energiei nucleare -Paris-1960.
- Conventia asupra raspunderii civile in materie de pagubenucleare.-Viena-1963.
- Protocolul lor comun de aplicare. - Viena-1998.
*Dauna nucleara-decesul sau vatamarea corporala a unei persoane , orice deteriorare a bunurilor , care provin sau rezulta din proprietatile radioactive ori dintr-o combinare a acestor proprietati si a proprietatilor toxice , explozive sau a altor proprietati periculoase ale unui combustibil nuclear , ale produselor sau deseurilor radioactive care se afla intr-o instalatie nucleara.
*Accident nuclear-orice fapt sau succesiune de fapte care avand aceeasi origine cauzeaza o dauna nucleara. Exploatantul unei instalatii nucleare raspunde pentru orice dauna nucleara care s-a dovedit a fi cauzata de un accident nuclear;
a)survenit in aceasta instalatie.
b)implicand un material nuclear care provine din instalatie sau este produs in aceasta si care s-a produs;
1.inainte ca raspunderea pentru accidente nucleare sa fi fost asumata in temeiul unui contract scris.
2.in absenta unor prevederi exprese ale unui asemenea contract.
3.daca materialul nuclear este destinat unui reactor utilizat de un mijloc de transport cu sursa de energie , inainte ca persoana autorizata sa exploateze acest reactor , sa fi preluat materialul nuclear.
4.daca acest material a fost trimis unei persoane aflate pe teritoriul unui stat ne-contractant , inainte sa fi fost descarcat in mijlocul de transport prin intermediul caruia a ajuns pe teritoriul statului ne-contractant.
c)implicand un material nuclear trimis acelei instalatii , in conditiile prevazute de lege.
*Raspundere solidara-a mai multor exploatanti , daca este imposibil sa se determine cu certitudine care este partea din dauna nucleara imputabila fiecaruia. Raspunderea exploatantului pentru orice dauna nucleara este obiectiva.
*Exonerarea exploatantului de obligatia repararii daunei suferite de o persoana daca aceasta face dovada ca dauna nucleara a rezultat , in totalitate sau in parte , din neglijenta grava a victimei care a actionat gresit sau a omis sa actioneze , cu intentia de a cauza o dauna. Exploatantul nu raspunde pentru dauna nucleara cauzata de un accident nuclear rezultand direct din acte de conflict armat , razboi civil sau insurectie cu exceptia cazului cand legea statului pe teritoriul caruia se afla instalatia prevede altfel, precum si atunci cand dauna nucleara este consecinta producerii unui fenomen natural catastrofal. Dupa accidentul de la Cernobil , un grup de experti guvernamentali din 62 de state membre ale Agentiei Internationale pentru Energie Atomica si reprezentanti a 10 organizatii internationale , s-au reunit la Viena in anul 1986 pentru a redacta textul a 2 conventii internationale in domeniul sigurantei nucleare .
- Conventia privind notificarea rapida a unui accident nuclear.
- Conventia cu privire la asistenta in caz de accident nuclear sau urgenta radiologica.
Romania a aderat la aceste Conventii prin Decretul nr. 223/1990- conform primei Conventii, statele parti se obliga sa-si notifice reciproc, in mod direct sau prin intermediul Agentiei Internationale pt Energie Atomica orice accident nuclear produs pe teritoriul sau , care a produs sau este pe cale sa produca o degajare transfrontiera de substante radioactive, susceptibila sa produca daune pe teritoriul altor state.
Instalatiile si activitatile vizate de Conventie sunt:
- orice reactor nuclear oriunde ar fi situat, materiale din ciclul de combustibili nucleari sau instalatie de tratare a deseurilor radioactive.
- producerea , utilizarea depozitarea , stocarea si transportul radioizotopilor folositi in agricultura , industrie , medicina, precum si in scopuri stiintifice si de cercetare.
Statul pe teritoriul caruia s-a produs accidentul nuclear trebuie sa furnizeze informatii despre:
- momentul producerii accidentului, localizarea exacta, instalatia vizata, caracteristicile generale ale degajarii radioactive, conditiile meteorologice si hidrologice din zona, masurile luate si prognoze privind comportarea in timp a degajarilor de substante radioactive.
*In cadrul celei de-a doua Conventii , partile se obliga ca in astfel de situatii sa-si asigure reciproc asistenta , care poate consta in mijloace tehnice , personal specializat , sau diverse ajutoare. *Daca asistenta consta in mijloace tehnice specifice , statul are obligatia de a le recupera dupa perioada de asistenta .
Conventia privind protectia fizica a materialelor nucleare si a instalatiilor nucleare-Viena-1980. *Ratificata de Romania prin Legea nr. 78/1993.
*s-au prevazut faptele care constituie infractiuni , inclusiv faptele care constituie fapte de terorism nuclear.
*statele se obliga ca in caz de furt , furt calificat sau orice alt mod de dobandire ilicita a materialelor si instalatiilor nucleare sa si acorde reciproc asistenta pentru recuperarea lor si pentru retrimiterea catre statul proprietar.
Fiecare stat parte este competent sa judece infractiunile prevazute de Conventie atunci cand:
- acestea au fost comise pe teritoriul sau , la bordul unei nave sau aeronave inmatriculate pe teritoriul sau;
- cand autorul prezumat al infractiunii este cetatean al altui stat si statul victima nu il extradeaza.
- cand autorul prezumat al infractiunii este cetatean al sau , iar acesta se sustrage urmaririi cercetarii sau judecarii penale , gasindu-se in alt stat si este extradat.
Conventia privind securitatea nucleara-Viena-1994. - ratificata de Romania prin Legea nr. 43/1995, obiectivele conventiei sunt:
1.atingerea si mentinerea unui nivel ridicat de securitate nucleara in intreaga lume, prin intarirea masurilor la nivel national si prin cooperare tehnica in domeniul securitatii nucleare.
2.stabilirea si mentinerea unui sistem eficient de protectie in instalatiile nucleare, impotriva riscurilor radiologice potentiale, in scopul protejarii indivizilor, societatii si mediului inconjurator impotriva efectelor nocive ale radiatiilor ionizante emise de aceste instalatii.
3.prevenireaaccidentelor care au consecinte radiologice si atenuarea urmarilor lor acolo unde s-ar produce astfel de accidente.
32.CONTROLUL INTERNATIONAL AL ARMELOR NUCLEARE.
Din primele norme cu caracter conventional privind legile si obiceiurile conflictelor armate au fost declarate ca inacceptabile folosirea anumitor tipuri de arme pe timp de razboi , acestea au efecte nelimitate in timp si spatiu , un caracter net nediscriminatoriu , ne-facand distinctie intre obiectivele civile si cele militare , intre partile din conflict si cele din afara conflictului , de unde rezulta ca acestea trebuie interzise , imediat dupa folosirea primei bombe atomice (Litle boy)si semnarea Cartei ONU , existand teama ca aceasta arma ar putea fi folosita din nou , Adunarea Generala a ONU (in anul 1946) a stabilit o comisie pentru a se ocupa de problemele ridicate de descoperirea energiei atomice si pentru a propune eliminarea din arsenalele nationale a armelor atomice si a tuturor armelor de distrugere in masa.
Folosirea armei nucleare incalca prevederile Conventiei de la Sankt Petersburg din anul 1868 care prevede ca scopul razboiului este numai slabirea fortei militare a inamicului precum si a prevederilor Conventiei de la Haga din anul 1907, care interzice utilizarea de arme, proiectile sau materii de orice natura a pricinui suferinte inutile , prevederile Conventiei de la Geneva din anul 1948 cu privire la genocid , ale Cartei ONU, precum si ale dreptului international umanitar.
*Tratatul privind interzicerea experientelor cu arma nucleara in atmosfera, in spatiul cosmic si sub apa-Moscova-1963.
Ratificat de Romania prin Decretul nr686/1963 , fiecare stat parte se obliga sa interzica , sa previna, si sa nu efectueze nici-un fel de explozii experimentale cu arma nucleara si nici alte explozii nucleare in orice loc aflat sub jurisdictia sa sau sub controlul sau.
- In atmosfera dincolo de limitele sale , inclusiv spatiul cosmic , sub apa inclusiv apele teritoriale si marea libera.
- In orice alt mediu , daca o asemenea explozie este insotita de caderi radioactive dincolo de limitele frontierelor teritoriale ale statului sub jurisdictia sau controlul caruia se efectueaza o asemenea explozie.
*tratatul se refera astfel si la sol , deosebit de contaminat de caderile radioactive din stratosfera care ating pamantul in cateva luni , de unde continua sa emita radiatii deosebit de periculoase si are 2 scopuri:
a)de a constitui o masura de dezarmare.
b)de a impiedica poluarea mediului inconjurator.
*tratatul nu diferentiaza aplicatiile pasnice ale exploziilor nucleare de cele militare, dpdv al poluarii mediului nu are nici-o relevanta natura exploziilor.
*Tratatul privind spatiul exterior -1967-A fost deschis spre semnare la Moscova, Londra , Washington - partile se obliga sa nu amplaseze pe orbita in jurul pamantului nici-un obiect purtator de arme nucleare sau orice alte arme de distrugere in masa si sa nu stabileasca baze militare pe corpurile ceresti.
*Tratatul privind interzicerea armelor nucleare in America Latina - Ciudad de Mexico-1967-statele parti se obliga sa foloseasca instalatii si materiale nucleare in scopuri exclusiv pasnice si sa interzica in jurisdictia lor experimentarea , folosirea , achizitionarea si orice alta forma de posesie a armelor nucleare.
*Tratatul de neproliferare a armelor nucleare -Geneva-1968- interzice incurajarea sau incitarea sub orice forma , a unui stat care nu poseda arme nucleare , sa le fabrice sau sa le obtina in orice mod , fara sa interzica folosirea energiei nucleare.
*Tratatul cu privire la interzicerea amplasarii de arme nucleare si alte arme de distrugere in masa pe fundul marilor si oceanelor si in subsolul lor.-Moscova-Londra-Washington-1971.
*Protocolul si Conventia cu privire la interzicerea utilizarii in scopuri militare sau in orice alte scopuri ostile a tehnicilor de modificare a mediului inconjurator1977
*Tratatul de interzicere totala a experientelor nucleare-New York-1996.-parti SUA, China, Franta, Rusia, Marea Britanie. India si Pakistanul nu au semnat acest tratat.
33.CONTROLUL INTERNATIONAL AL CELORLALTE ARME DE DISTRUGERE IN MASA IN AFARA CELOR NUCLEARE.
A)Armele bacteriologice-constau in utilizarea organismelor vii sau a produselor lor toxice pentru cauzarea mortii , unei incapacitati sau vatamari omului, animalelor ori distrugerii ale recoltelor. Ad gen ONU in anul 1969 a calificat aceste arme ca fiind arme de distrugere in masa, deoarece folosite impotriva unor regiuni intinse sau unor orase mari provoaca pierderi imense de vieti omenesti, fara nici-o discriminare.
B)Armele chimice - inca din anul 1874 , in declaratia adoptata la Bruxelles asupra legilor razboiului se interzice folosirea otravurilor, documentul a ramas fara forta juridica nefiind semnat de nici-un stat.
*1899-Haga-declaratia privitoare la interzicerea folosirii proiectilelor care au ca unic scop raspandirea de gaze axfisiante sau vatamatoare.
*1925- Geneva-protocolul referitor la interzicerea folosirii in razboi a gazelor axfisiante, toxice sau similare si a mijloacelor bacteriologice de lupta.
*1993-Geneva - Conventia privind interzicerea dezvoltarii producerii, stocarii si utilizarii armelor chimice si distrugerea acestora.
C)Armele incendiare-se pot defini conform celui de al treilea protocol ca fiind arme sau munitii destinate in principal incendierii bunurilor sau provocarii de arsuri persoanelor prin flacara , caldura sau combinatia intre ele, produse prin reactia unei substante chimice lansata asupra obiectivului prin diferite dispozitive. In anul 1980 Ad gen a ONU prin Conventia privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca producand efecte traumatice excesiv sau care ar lovi fara discriminare.
D)Armele laser care produc orbirea-arma interzisa in virtutea dreptului international umanitar.
E)Minele antipersonal - sunt definite ca fiind proiectate sa explodeze in prezenta , apropierea sau in contactul cu o persoana si care este destinata sa scoata din lupta , sa raneasca sau sa ucida mai multe persoane, nu intra in aceasta categorie minele construite sa explodeze in contact cu un vehicul sau cu un obiect neinsufletit.
*1980-Geneva- Conventia privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca producand efecte traumatice excesive sau ar lovi fara discriminare-fiecare parte este raspunzatoare pentru toate minele , armele -capcana- si se angajeaza sa le indeparteze sa le mute , sa le distruga sau sa le intretina.
*1997- Oslo- Conventia privind interzicerea folosirii , stocarii , producerii si transportului minelor antipersonal si distrugerea lor - partile se obliga ca niciodata , in nici-o imprejurare , sa nu foloseasca , sa nu puna la punct , sa nu produca , stocheze , conserva sau transfera catre oricine direct sau indirect mine anti personal.
34.PARTICULARITATILE ELEMENTELOR RASPUNDERII CIVILE DELICTUALE
Scopul raspunderii delictuale: sanctioneaza o conduita reprobabila, antisociala a subiectelor de drept, persoane fizice sau juridice, care prin faptele lor licite sau ilicite (comisive sau omisive) produc pagube mediului;
Subiecte indreptatite la repararea daunelor aduse mediului: - mediul este o valoare ocrotita prin normele de drept; el nu este si nu poate fi cel care sa ceara o reparatie;
Prin urmare, in dreptul intern, aceste subiecte pot fi
- statul;
- o unitate administrativ-teritoriala;
- persoana fizica sau juridica (publica sau privata) careia i s-a produs un prejudiciu prin nerespectarea regulilor de protectie a mediului;
In dreptul international, subiectul poate fi:
- statul, daca mediul lezat se afla in limitele teritoriale si de jurisdictie nationala;
- comunitatea internationala, in ansamblu, atunci cand mediul lezat este bun al acestei comunitati;
Elementele constitutive ale raspunderii delictuale:
In dreptul civil:
savarsirea unei fapte ilicite;
producerea unui prejudiciu prin fapta ilicita;
existenta unui raport de cauzalitate: fapta-prejudiciu;
culpa autorului faptei ilicite;
daca faptuitorul este persoana fizica, acesta trebuie sa aiba capacitate delictuala in momentul comiterii faptei.
Este necesara indeplinirea cumulativa a elementelor, indiferent daca se raspunde pentru fapta proprie sau pentru fapta altuia, ori pentru prejudiciul cauzat prin fapta lucrului sau a animalului aflat in grija.
Particularitati:
In dreptul mediului, faptele cauzatoare de prejudicii pot fi atat ilicite cat si licite;
- pentru faptele ilicite raspunderea este subiectiva, bazata pe existenta culpei;
- pentru faptele licite raspunderea este obiectiva, bazata pe ideea de risc si de garantie fiind in afara oricarei culpe.
Deci, in dreptul civil regula este cea a raspunderii subiective, in timp ce in dreptul mediului regula este raspunderea obiectiva, raspunderea subiectiva fiind o exceptie.
In dreptul civil exista situatii care exclud caracterul ilicit al faptei (inlatura raspunderea delictuala), astfel:
- starea de legitima aparare;
- starea de necesitate;
- indeplinirea unei indatoriri de serviciu;
- exista consimtamantul victimei;
- exercitarea unui drept.
In plus, mai pot fi: cazul de forta majora si cazul fortuit.
In dreptul mediului se aplica circumstantiat:
- starea de necesitate: - potrivit C.Pen. art.45 alin.3 nu se considera stare de necesitate daca persoana care a actionat putea si trebuia sa prevada ca prin fapta sa va cauza urmari mult mai mari decat cele care care s-ar fi produs daca pericolul nu era inlaturat. Ex.viitura si depozitul de materiale toxice
forta majora are un caracter exceptional: - in cazul prejudiciilor ca urmare a activitatilor nucleare, raspunderea operatorului este inlaturata:
- daca paguba este ca urmare a unor acte de conflict armat, razboi civil sau insurectie armata;
- daca se dovedeste ca paguba se datoreaza victimei care a actionat gresit sau a omis sa actioneze.
- abuzul de drept : comiterea unor acte de folosinta intensiva a solurilor; tratamente indelungate cu substante fitosanitare; aplicarea nerationala a irigatiilor.
In D.M. se considera ca niciun drept subiectiv, al niciunei persoane nu poate fi considerat exercitat conform scopului si finalitatii sale daca mediul a fost prejudiciat.
Privind prejudiciul, ca element esential al raspunderii delictuale:
- in D.Civ. acesta consta in rezultatul suferit de o persoana ca urmare a faptei ilicite savarsite de o alta persoana ori ca urmare a faptei unui animal sau lucru pentru care este tinuta a raspunde o anumita persoana;
- in DM prejudiciul consta in vatamarea sau atingerea adusa mediului inconjurator;
Prejudiciul = dauna ecologica: presupune atat paguba suferita de om cat si cea suferita de mediu;
Daca in dreptul civil exista principiul reparatiunii in natura, sau prin echivalent banesc,
in DM acest principiu nu se aplica deoarece daunele aduse mediului, in majoritatea cazurilor au caracter ireversibil;
De aici, obligatia cu privire la plata unei sume de bani care, arareori acopera integral cheltuielile pentru refacerea echilibrului ecologic.
Si in DM prejudiciul trebuie sa fie cert, dar in DM este cert atat prejudiciul actual, cat si cel viitor, daca este sigur ca se va produce si sunt suficiente elemente pentru a-i determina intinderea.
Raportul de cauzalitate:
In DM este foarte greu de stabilit:
anumite prejudicii pot fi rezultatul faptelor a mai multor persoane - pluralitatea de cauze; conditie:
- este necesar ca toate faptele persoanelor respective sa aiba un scop unic si sa cauzeze acelasi prejudiciu.
Culpa-elementul subiectiv al raspunderii civile (in Dr.civ. este regula):
In DM este exceptia deoarece: este foarte greu de dovedit datorita poluantilor, modului de actiune, timpului, etc.
Capacitatea delictuala: In DM se aplica aceleasi reguli ca si in D.Civ.
39.RASPUNDEREA , REGLEMENTATA DE LEGEA VANATORII SI A PROTECTIEI ASUPRA VANATULUI
Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage raspunderea contraventionala, civila sau penala, dupa caz. In astfel de situatii raspunde Autoritatea Publica Centrala pentru Protectia Mediului daca victima dovedeste ca Autoritatea privind Protectia Mediului nu a luat masurile necesare pentru prevenirea producerii pagubei, iar victima a luat toate masurile in acest scop procedura de acordare a despagubirilor se aproba prin Hotarare de Guvern.
*pentru pagubele aduse culturilor agricole , silvice si animalelor domestice de catre exemplarele din speciile de fauna de interes cinegetic, se acorda despagubiri.
*pentru pagubele cauzate de vanatul din speciile admise la vanat raspunde gestionarul fondului de vanatoare.
*pentru pagubele cauzate de vanatul care nu este admis la vanatoare, raspunderea revine unitatilor centrale in vederea luarii masurilor de protectie.
*obligatiile gestionarilor fondurilor de vanatoare
- sa asigure paza si protectia vanatului
- sa asigure hrana
- sa creeze posibilitatea hibernarii in conditiile normale ale unor specii de animale
- sa permita exercitarea vanatorii
40.PARTICULARITATILE RASPUNDERII CONTRAVENTIONALE IN DREPTUL MEDIULUI.
Pf si pj care desfasoara activitati potrivnice normelor de protectia mediului ori nu-si indeplinesc obligatiile legale ce decurg din raporturile de drept al mediului, raspund contraventional, proportional cu gradul de poluare cauzat, cu consecintele si periculozitatea sociala a faptei.
Avand in vedere obiectul protejat aceste fapte constituie incalcari ecologice iar sanctiunile contraventionale sunt sanctiuni specifice care atrag raspunderea, atat a persoanelor fizice, cat si juridice.
Conform OUG 195/2005 constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 7.500 lei (RON) la 15.000 lei (RON), pentru persoane fizice, si de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON), pentru persoane juridice, incalcarea prevederilor legale referitoare la:
Referitor la prescriptie: cauza care inlatura raspunderea contraventionala, Conf. art. 13 din OG2/2001
(1) Aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie in termen de 6 luni de la data savarsirii faptei.
(2) In cazul contraventiilor continue termenul prevazut la alin. (1) curge de la data constatarii faptei. Contraventia este continua in situatia in care incalcarea obligatiei legale dureaza in timp.
Conf. ART. 14 din OG2/2001: (1) Executarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie daca procesul-verbal de constatare a contraventiei nu a fost comunicat contravenientului in termen de o luna de la data aplicarii sanctiunii.
In DM in legatura cu prescriptia aplicarii sanctiunii, nici OUG 195/2005 si nici legile speciale care o completeaza nu prevad termene.
Prin urmare, in DM este oportun sa se admita inca o exceptie de la prevederile OG 2/2001, adica:aplicarea sanctiunii contraventionale sa nu fie supusa vreunei prescriptii
41.RASPUNDEREA PENALA IN DREPTUL MEDIULUI.
Specificul angajarii raspunderii penale este determinat de natura obiectului ocrotit de lege, a carui atingere este adusa printr-o abatere grava savarsita cu vinovatie, cu un grad ridicat de periculozitate.
Clasificarea infractiunilor ecologice:
dpdv al subiectului:
cu subiect simplu;
cu subiect calificat, atunci cand infractorul a avut o anumita calitate privind protectia mediului, sau anumite obligatii pe care le-a incalcat printr-o infractiune;
dpdv al laturii subiective, infractiunile pot fi comise:
din intentie;
din culpa
sub raportul obiectului:
infractiuni la adresa elementelor biotice;
infractiuni la adresa elementelor abiotice.
Infractiuni ce privesc componentele distincte ale mediului si au la origine actiuni poluante. Codul penal actual prevede la:
Art. 279 Detinerea, portul, confectionarea, transportul, precum si orice operatie privind circulatia armelor si munitiilor sau functionarea atelierelor de reparat arme, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 8 ani.
Art. 279^1 Nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive
Primirea, detinerea, folosirea, cedarea, modificarea, instrainarea, dispersarea, expunerea, transportul sau deturnarea materialelor nucleare ori a altor materii radioactive, precum si orice alte operatiuni privind circulatia acestora, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 302^2 Nerespectarea dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri.
Efectuarea oricaror operatiuni de import de deseuri ori reziduuri de orice natura sau de alte marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul inconjurator, precum si introducerea, in orice mod, sau tranzitarea acestora pe teritoriul tarii, fara respectarea dispozitiilor legale, se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
Art. 311 Infectarea apei . Infectarea prin orice mijloace a surselor si retelelor de apa, daca este daunatoare sanatatii oamenilor, animalelor sau plantelor, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amenda.
Viitorul cod penal va avea un capitol distinct - Infractiuni ecologice.
43.RASPUNDEREA OBIECTIVA SI SUBIECTIVA A STATELOR.
RS: are caracter de exceptie datorita dificultatilor in dovedirea culpei;
RO: este consacrata in mai multe documente internationale, mai ales in domeniul nuclear:
Conventia de la Viena - 1963, privind raspunderea civila pentru daune nucleare
Conventia de la Paris - 1960, privind energia nucleara
Conventiile de la Viena si Paris prevad ca exploatantul instalatiei nucleare raspunde obiectiv pentru orice paguba nucleara cauzata de un accident nuclear survenit la instalatia sa, sau prin folosirea materiei prime nucleare ori din depozitarea deseurilor radioactive
Conventia de la Bruxelles - 1962 referitoare la raspunderea operatorilor de nave nucleare. Proceduri:
La alegerea R actiunea pentru obtinerea reparatiei poate fi depusa la tribunalul statului care a emis licenta/la tribunalul statului pe teritoriul caruia s-a produs accidentul
Conform Conventiilor (1960,62,63) dreptul de a intenta actiunea se prescrie in termen de 10 ani de la data producerii accidentului;
Hotararile definitive pronuntate de un tribunal competent sunt recunoscute pe teritoriul oricarui stat in afara cauzelor cand hotararea a fost obtinuta fraudulos, sau exploatantului nu i s-a dat posibilitatea sa se apere.
44.RASPUNDEREA PENTRU DAUNE ADUSE PATRIMONIULUI COMUN AL UMANITATII SI RASPUNDEREA PENTRU CRIME SI DELICTE INTERNATIONALE
Patrimoniul comun al umanitatii este format din:
Fundul marilor si oceanelor dincolo de limitele jurisdictiei nationale a statelor; Spatiul extraatmosferic; Antarctica
Raspunderea este obiectiva, conform:
- Conventiei de la Geneva - 1958, privind Marea Libera;
- Tratatului de la Moscova 1967, semnat la Moscova, Londra si Washington, cu privire la utilizarea spatiului cosmic, in urmatorii 60 de ani
- Conventiei de la Londra - 1972, privind poluarea marina prin scufundarea navelor;
Raspunderea pentru crime si delicte internationale: Structura raspunsului:
Definitia crimei internationale: "Violarea grava a unei obligatii internationale privind protectia si conservarea mediului, cum este aceea care interzice "poluarea masiva a aerului si marilor"
Exemple de crime internationale;
Delictul international de poluare consta in incalcarea obligatiei statelor de a nu polua elementele de mediu.
Raspunderea penala si apoi materiala a statelor;
Raspunderea pentru delictele internationale este asemanatoare raspunderii contraventionale din dreptul intern.
45.RJ INTERN AL PRODUSELOR SI SUBSTANTELOR TOXICE DE ORICE NATURA(DE ORICE FEL). In acest caz avem:
*Regimul juridic al substantelor si preparatelor chimice periculoase Sunt supuse reglementarilor prevazute de lege , producerea , detinerea sau orice activitate privind circulatia produselor, subst. si preparatelor toxice, cultivarea in scop de prelucrare a plantelor care contin subst. toxice, experimentarea subst. toxice, precum si clasificarea, etichetarea si ambalarea subst. si preparatelor chimice periculoase
a) Produse si substante toxice. Prin poluarea, detinerea sau orice activitatii privind circulatia produselor sau substantelor toxice se inteleg dupa caz: fabricarea; prepararea; experimentarea; conditionarea; livrarea; procurarea; folosirea; ambalarea; transportul; depozitarea temporara sau definitiva; manipularea; importul si exportul acestor produse si substante.
Toate aceste activitati sunt supuse unu regim special de gestionare, fiind expuse diverselor riscuri si pericole care pot da nastere oricand unor accident grave cu consecinte deosebite asupra vietii si sanatatii oamenilor, a florei si faunei, precum si asupra calitatii mediului in general. Lista substantelor toxice si a plantelor care contin substante toxice se stabileste de catre Ministerul Sanatatii si Familiei , activitatile cu produsele si substantele toxice vizate de lege pot fi desfasurate de agentii economici in scop: medical; sanitar veterinar; industrial; agricol; silvic; de invatamant; de cercetare stiintifica si comerciala pe baza autorizatiei de functionare eliberata de autoritatile prevazute de lege , si a acordului si/sau autorizatiei integrate de mediu.
Autorizatia pt. cultivarea plantelor care contin substante toxice se elibereaza de autoritatea publica centrala pt. sanatate la cererea unitatilor din Ministerul Agriculturii , Alimentatiei si Padurilor, autorizatia poate fi retrasa daca se constata ca agentul economic nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege, agentii economici autorizati sunt obligati sa se inregistreze in termen de 10 zile la politia mun. Bucuresti sau la consiliile judetene, la incetarea activitatii agentul economic este obligat sa depuna autorizatia in termen de 30 zile la autoritatea emitenta si sa comunice acest lucru unitatii de politie unde a fost inregistrat.
Pentru elaborarea strategiei si a programelor de actiune s-a infiintat Registrul National al Substantelor Chimice Potential Toxice.
b) Substante si preparate chimice periculoase. In cadrul categoriei mari a substantelor toxice , producerea , utilizarea si/sau comercializarea substantelor si preparatelor chimice considerate periculoase au un rj special la baza caruia stau urmatoarele principii:
- principiul asigurarii unui nivel de protectie adecvat pentru om si mediu.
- principiul liberei circulatii a bunurilor.
- principiul progresului tehnic.
Sunt considerate substante si preparate periculoase cele ;explozive;oxidante;extrem de inflamabile si foarte inflamabile;substantele si preparatele toxice si foarte toxice;substantele si preparatele nocive, corosive, iritante, sensibilizate, cancerigene.
Nerespectarea conditiilor prevazute de lege cu privire la comercializare atrage dupa caz, raspunderea contraventionala sau penala.
46.ADMINISTRAREA SI GESTIONAREA DESEURILOR DE ORICE NATURA.
Se au in vedere utilizarea proceselor si metodelor care nu pun in pericol sanatatea populatiei si a mediului , autoritatile competente autorizand si controland valorificarea si eliminarea deseurilor in astfel de conditii , incat sa nu prezinte riscuri pentru sanatatea populatiei si pentru apa , aer, sol, fauna si flora , sa nu produca poluare fonica sau miros neplacut, sa nu afecteze peisajele sau zonele protejate.
Conditiile generale pentru stabilirea amplasamentelor , amenajarea acestora functionarea instalatiilor pentru tratarea si eliminarea deseurilor se stabilesc prin HG
Potrivit dispozitiilor legale in functie de natura deseurilor depozitele se clasifica in ;
- depozite pentru deseuri periculoase
- depozite pentru deseuri nepericuloase
- depozite pentru deseuri inerte
Conform acelorasi dispozitii legale nu se accepta la depozitare
a)deseuri lichide
b)deseurile explozive, corosive, oxidante, foarte inflamabile sau inflamabile
c)deseurile periculoase sau alte deseuri chimice periculoase de la unitati medicale sau veterinare
d)anvelope uzate intregi, cu exceptia celor uzate taiate si acelor folosite ca materiale in constructii
e)orice alt tip de deseu care nu indeplineste criteriile de acceptare prevazute de lege.
Autoritatea centrala pentru protectia mediului are obligatia sa elaboreze strategia nationala privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate care este parte integranta din strategia nationala privind gestionarea deseurilor. Aceasta strategie cuprinde masuri referitoare la colectarea selectiva , reciclarea, compostarea , producerea de biogaz si/sau recuperarea materialelor si energiei in vederea realizarii obiectivelor prevazute de lege. Controlul privind colectarea si operatiunile de transport in cazul deseurilor periculoase se efectueaza de catre organele prevazute de lege si are in vedere originea si destinatia lor.
47.REGIMUL DE IMPORT AL SUBSTANTELOR PERICULOASE SI AL REEZIDURILOR(DESEURILOR)DE ORICE NATURA(FEL).
Conform articolului 26, paragraful 2 din Conventia de la Basel la care Romania este parte, partea Romana declara ca importul si depozitarea pe teritoriul sau national a deseurilor periculoase si altor deseuri nu se pot face decat cu autorizatia prealabila a autoritatilor romana competente si anume:
- Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile
- Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.
48.TRANSPORTUL PESTE FRONTIERA AL DESEURILOR SI MARFURILOR PERICULOASE.
Prin Legea nr. 6/1991 Romania a aderat la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora, document de importanta deosebita pentru pastrarea calitatii mediului inconjurator, fiind considerat cea mai ampla reglementare in domeniul gestionarii deseurilor , cu arie mare de aplicare, semnat si respectiv ratificat , de majoritatea statelor lumii.
Partile la Conventie trebuie sa adopte masurile necesare pentru a asigura;
- ca producerea de deseuri periculoase sau alte reeziduri este redusa la minimum.
- punerea in functionare a unor instalatii adecvate de eliminare.
- transportul peste frontiera va fi efectuat astfel incat sanatatea omului si a mediului inconjurator vor fi protejate impotriva efectelor nocive ce ar putea rezulta.
- partile nu vor autoriza exportul de deseuri periculoase sau de alte reeziduri catre un stat care nu este parte la Conventie sau importul da astfel de deseuri intr-un stat care nu este parte.
*transportul peste frontiera va fi autorizat de parti numai daca:
a)statul exportator nu are capacitatea tehnica si instalatiile necesare pentru eliminarea deseurilor respective intr-un mod eficient si rational din punct de vedere ecologic.
b)deseurile sunt solicitate ca materii prime pentru reciclare sau recuperare in industria statului importator.
c)transportul se conformeaza si altor criterii convenite de parti cu conditia de a nu contraveni obiectivelor Conventiei.
Este considerat a fi trafic ilicit orice deplasare transfrontiera a unor deseuri periculoase sau a altor reziduuri daca s-a efectuat;
a)fara hotararea expresa a tuturor statelor interesate, conform prevederilor conventiei;
b)fara consimtamantul unui anume stat interesat sau cu consimtamantul obtinut prin declaratie falsa sau frauda.
c)incalcarea prevederilor Conventiei si a principiilor generale ale dreptului international.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1543
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
