Recomandarea comitetului de ministri ai statelor membre, referitoare la regulile penitenciare europene

RECOMANDAREA COMITETULUI DE MINISTRI AI STATELOR MEMBRE, REFERITOARE LA REGULILE PENITENCIARE EUROPENE

Preambul

Partea I

Principii fundamentale

1.       Toate persoanele private de libertate vor fi tratate prin respectarea drepturilor omului.

2.       Persoanele private de libertate îsi pastreaza toate drepturile care nu le-au fost retrase prin lege, în urma deciziei de condamnare la pedeapsa cu închisoarea sau  de arestare preventiva.

3.       Restrictiile impuse persoanelor private de libertate trebuie sa se reduca la strictul necesar si vor fi proportionale cu obiectivele legitime pentru care au fost impuse.

4.       Conditiile de detentie care încalca drepturile omului nu pot fi justificate prin lipsa de resurse.

5.       Viata în închisoare trebuie sa se apropie cât mai mult posibil de aspectele pozitive ale vietii din exteriorul penitenciarului.

6.       Fiecare perioada de detentie trebuie sa fie gestionata astfel încât sa faciliteze reintegrarea persoanelor private de libertate în societatea libera.

7.       Cooperarea cu serviciile sociale externe si participarea societatii civile la viata din penitenciar trebuie încurajate pe cât posibil.

8.       Personalul din penitenciar desfasoara o importanta misiune a serviciului public, iar angajarea, pregatirea si conditiile de munca ale acestuia trebuie sa-i permita sa ofere un nivel ridicat de asistenta detinutilor.

9.       În mod regulat, toti detinutii trebuie sa faca obiectul unei inspectii guvernamentale si unui control exercitat de o autoritate independenta.

Domeniu de aplicare

10.       1. Regulile penitenciare europene se aplica persoanelor plasate în arest preventiv de catre o autoritate judiciara sau persoanelor private de libertate în urma unei condamnari.

2. În principiu, persoanele plasate în arest preventiv de catre o autoritate judiciara si cele private de libertate în urma unei condamnari nu pot fi închise decât în închisori sau în stabilimente rezervate detinutilor din ambele categorii.

3. Regulile se aplica si urmatoarelor persoane:

a. detinutilor care se afla într-un penitenciar, indiferent de motiv;

b. persoanelor care au fost plasate în arest preventiv de catre o autoritate judiciara sau au fost private de libertate ca urmare a condamnarii si care pot, din orice motiv, sa fie încarcerate în alte locuri.

4. Toate persoanele încarcerate într-un penitenciar sau care se afla în conditiile mentionate la paragraful 10.3.b sunt considerate „detinuti”, în conformitate cu aceste Reguli.

11.        1. Copii cu vârsta sub 18 ani nu vor fi încarcerati în penitenciare pentru adulti, ci în institutii special concepute în acest scop.

2. Totusi, daca în conditii exceptionale copiii sunt încarcerati în astfel de penitenciare, situatia si nevoile acestora trebuie sa fie reglementate prin reguli speciale.

12.        1. Persoanele care sufera de afectiuni psihice si a caror sanatate mentala este incompatibila cu detentia în penitenciar trebuie sa fie trimise într-o institutie special conceputa în acest sens.

2. Totusi, daca în conditii exceptionale sunt închise astfel de persoane în penitenciare, situatia si nevoile acestora trebuie sa fie reglementate prin reguli speciale.

13.        Regulile de fata trebuie sa fie aplicate cu impartialitate, fara discriminari bazate pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau de alt tip, nationalitate, nivel social, apartenenta la o minoritate nationala, avere, locul nasterii sau de alt tip.

Partea a II-a

Conditii de detentie

Depunere

14.        1. Nici o persoana nu poate fi depusa sau retinuta într-un penitenciar, în calitate de detinut, fara un ordin valabil de încarcerare, în conformitate cu legislatia nationala.

15.        1. Pentru fiecare detinut nou depus, trebuie sa se înregistreze imediat urmatoarele:

1. date privind identitatea detinutului;
2. motivele condamnarii si numele autoritatii competente care a decis acest lucru;
3. data si ora depunerii;
4. lista obiectelor personale ale detinutului, care vor fi pastrate într-un loc sigur, în conformitate cu Regula 31;
5. toate ranile vizibile si plângerile anterioare de rele tratamente;
6. sub rezerva restrictiilor dictate de confidentialitatea medicala, orice informatie legata de starea de sanatate a detinutului, semnificativa pentru bunastarea fizica si psihica a detinutului respectiv sau a celorlalti.

2. La depunere, toti detinutii trebuie sa primeasca informatiile prevazute la Regula 30.

3. Imediat dupa depunere, trebuie sa fie facuta o înstiintare cu privire la detentia detinutului, în conformitate cu Regula 24.9.

16.       La cât mai scurt timp posibil de la depunere:

1. informatiile referitoare la starea de sanatate a detinutului trebuie sa fie completate cu un examen medical, în conformitate cu Regula 42;
2. regimul de siguranta aplicat detinutului trebuie sa fie stabilit în conformitate cu Regula 51;
3. gradul de risc al detinutului trebuie sa fie stabilit în conformitate cu Regula 52;
4. toate informatiile existente, cu privire la situatia sociala a detinutului, trebuie sa fie astfel evaluate încât sa trateze nevoile personale si sociale imediate ale acestuia;
5. masurile întreprinse în cazul detinutilor condamnati trebuie sa urmareasca aplicarea programelor, în conformitate cu Partea a VIII-a, din cadrul acestor Reguli.

Repartizare si spatii de detentie

17.       1. Detinutii trebuie sa fie repartizati, pe cât posibil, în penitenciare situate cât mai aproape de domiciliul sau centrul de reintegrare sociala al acestora.

2. La repartizare, se va tine cont de cerintele legate de urmaririle judiciare si anchetele penale, securitate si siguranta, precum si de necesitatea de a oferi regimuri potrivite tuturor detinutilor.

3. Pe cât posibil, detinutii vor fi consultati cu privire la repartizarea initiala si la  transferurile ulterioare, dintr-un penitenciar într-altul.

18.        1. Spatiile de detentie, în special cele destinate cazarii detinutilor pe timpul noptii, trebuie sa respecte demnitatea umana si intimitatea, si sa întruneasca standardele minime sanitare si de igiena, tinându-se cont de conditiile climatice si, în special, de suprafata de locuit, volumul de aer, iluminare, sursele de încalzire si ventilatie.

2. În toate cladirile în care detinutii trebuie sa locuiasca, sa munceasca sau sa convietuiasca:

a. ferestrele vor fi suficient de largi încât detinutii sa poata citi sau munci la lumina naturala, în conditii normale, si sa permita patrunderea aerului proaspat, exceptie facând spatiile în care exista sisteme adecvate de aer conditionat;

b. lumina artificiala trebuie sa corespunda standardelor tehnice recunoscute în domeniu;

c. un sistem de alarma trebuie sa permita detinutilor sa contacteze imediat personalul.

3. Conditiile minime, cu privire la aspectele la care au facut referiri paragrafele 1 si 2, vor fi stipulate în legislatia nationala.

4. Legislatia nationala trebuie sa prevada mecanisme care sa garanteze ca respectarea acestor conditii minime nu va fi încalcata în urma supraaglomerarii penitenciare.

5. În mod normal, detinutii trebuie sa fie cazati pe timpul noptii în celule individuale, exceptie facând cazurile în care se considera ca este în beneficiul lor sa împarta camera cu alti detinuti.

6. O celula va fi împartita numai daca este adaptata uzului colectiv si va fi ocupata numai de detinuti care sunt declarati apti pentru convietuire.

7. În masura în care este posibil, detinutilor trebuie sa li se acorde posibilitatea de a alege atunci când sunt constrânsi sa împarta celula pe timpul noptii.

8. Decizia de a repartiza un detinut într-un anumit penitenciar sau într-o anumita parte dintr-un penitenciar, trebuie sa tina cont de necesitatea de a separa:

a. arestatii preventiv, de condamnati;

b. barbatii, de femei;

c. detinutii tineri, de detinutii adulti.

9. Se pot face derogari de la dispozitiile paragrafului 8, cu privire la separatia detinutilor, cu scopul de a le permite acestora sa participe împreuna la activitatile organizate. Totusi, grupurile vizate trebuie sa fie separate întotdeauna pe timpul noptii, daca nu exista consimtamântul lor de a împarti camera de detentie si daca autoritatile penitenciarului considera ca masura nu este în beneficiul tuturor detinutilor respectivi.

10. Conditiile de cazare a detinutilor vor fi supuse unor masuri de securitate cât mai putin restrictive posibil, tinându-se cont de riscul de evadare, autoranire sau ranire a celorlalti.

Igiena

19.        1. În orice moment, toate spatiile dintr-un penitenciar trebuie sa fie mentinute  într-o stare adecvata.

2.  Celulele sau celelalte spatii destinate detinutilor trebuie sa fie curate.

3. Detinutii trebuie sa aiba acces la instalatii sanitare igienice, care sa le protejeze intimitatea.

4. Trebuie sa fie puse la dispozitia detinutilor spatii adecvate pentru baie sau dus, astfel încât detinutii sa le poata folosi la o temperatura adecvata, zilnic sau cel putin de doua ori pe saptamâna (sau mai frecvent daca este necesar), în conformitate cu regulile generale de igiena.

5. Detinutii vor respecta curatenia corporala si îsi vor pastra hainele si spatiul de detentie curate si în ordine.

6. Autoritatile penitenciare vor furniza detinutilor mijloacele necesare pastrarii curateniei, inclusiv obiecte de toaleta si menaj, precum si produse de întretinere.

7. Pentru a raspunde nevoilor speciale de igiena ale femeilor, se vor lua masuri speciale.

Îmbracaminte si lenjerie de pat

20.  1. Detinutii care nu au îmbracaminte personala adecvata trebuie sa primeasca haine adecvate din punct de vedere climatic.

2. Aceste haine nu trebuie sa fie nici degradante, nici umilitoare.

3. Îmbracamintea va fi mentinuta în conditii bune si va fi înlocuita atunci când este necesar.

4. Când un detinut obtine permisiunea de a iesi din penitenciar, acesta nu trebuie sa fie obligat sa poarte îmbracaminte care sa-i arate conditia de detinut.

21.  Fiecare detinut va avea pat separat si lenjerie de pat adecvata, care va fi întretinuta corect si înnoita la intervale de timp ce vor permite pastrarea sa într-o stare adecvata.

Regimul alimentar

22.        1. Detinutii trebuie sa beneficieze de un regim alimentar care sa tina cont de vârsta, stare de sanatate, conditie fizica, religie, cultura si de natura muncii pe care o presteaza.

2. Legislatia interna trebuie sa stabileasca criteriile de calitate ale regimului alimentar, precizând, în special, continutul energetic si proteic minimal.

3. Mâncarea trebuie sa fie pregatita si servita în conditii igienice.

4. Zilnic trebuie sa se asigure trei mese, la intervale de timp rezonabile.

5. Detinutii trebuie sa aiba acces în orice moment la apa potabila.

6. Medicul sau un/o asistent/a calificat/a trebuie sa prescrie modificarea regimului alimentar al unui detinut, daca aceasta masura se impune din motive medicale.

Consiliere juridica

23.        1. Toti detinutii au dreptul sa solicite consiliere juridica, iar autoritatile penitenciarului trebuie sa le faciliteze accesul la o astfel de consiliere.

2. Orice detinut are dreptul de a consulta pe cheltuiala sa un avocat, la alegere, în legatura cu orice problema juridica.

3. În cazurile în care legislatia prevede un sistem de consiliere judiciara gratuita, aceasta posibilitate trebuie sa fie adusa la cunostinta tuturor detinutilor de catre autoritatile penitenciarului.

4. Consultanta si alte comunicari, inclusiv corespondenta, purtate între un detinut si avocatul sau pe probleme juridice trebuie sa ramâna confidentiale.

5. În circumstante exceptionale, o autoritate juridica poate sa autorizeze o derogare de la principiul confidentialitatii, cu scopul de a preveni comiterea unor infractiuni grave sau încalcarea grava a sigurantei si securitatii penitenciarului.

6. Detinutilor trebuie sa li se permita accesul la documentele referitoare la procedurile judiciare care îi privesc sau vor fi autorizati sa le pastreze în posesia lor.

Contact cu exteriorul

24. 1. Detinutilor li se va permite sa comunice, cât de des posibil, prin corespondenta, telefon sau alte mijloace de comunicare cu familiile lor, terte persoane si reprezentantii organismelor exterioare, precum si sa primeasca vizite de la aceste persoane.

2. Orice restrictie sau supraveghere a comunicarilor si vizitelor, necesara în cadrul urmaririi si anchetei penale, mentinerii ordinii, securitatii si sigurantei, precum si prevenirii infractiunilor penale si protectiei victimelor – inclusiv în urma unui ordin specific dat de o autoritate judiciara – trebuie, totusi, sa permita un nivel minim acceptabil de contact.

3. Legislatia nationala trebuie sa specifice organismele nationale si internationale, precum si functionarii cu care detinutii pot comunica fara restrictii.

4. Modalitatile de realizare a vizitelor trebuie sa permita detinutilor sa mentina si sa dezvolte relatiile cu familiile, cât mai normal posibil.

5. Autoritatile penitenciarului vor ajuta detinutii sa mentina o legatura adecvata cu exteriorul, oferindu-le asistenta sociala în acest sens.

6. Detinutul trebuie sa fie informat imediat despre decesul sau îmbolnavirea grava a unei rude apropiate.

7. Ori de câte ori este posibil, detinutul trebuie sa fie autorizat sa paraseasca penitenciarul fie sub escorta, fie liber, pentru a vizita o ruda bolnava, pentru a participa la o înmormântare sau pentru alte motive umanitare.

8. Detinutilor trebuie sa li se permita sa-si anunte imediat familiile cu privire la încarcerare sau la transferul într-un alt penitenciar, precum si cu privire la o îmbolnavire sau vatamare grava.

9. Chiar daca detinutul solicita sau nu, autoritatile vor informa neîntârziat sotia/sotul detinutului/detinutei sau cea mai apropiata ruda ori o persoana desemnata în prealabil de catre detinut, cu privire la deces, îmbolnavirea sau vatamarea grava, sau transferul detinutului respectiv într-un alt penitenciar sau într-un spital.

10. Detinutii trebuie sa aiba posibilitatea de a se informa în mod regulat cu privire la problemele de interes public, prin realizarea unor abonamente la ziare, publicatii periodice sau de alt tip sau prin urmarirea emisiunilor de radio si televiziune, cu exceptia cazurilor în care o autoritate judiciara a pronuntat o interdictie, într-un caz individual, pentru o durata determinata de timp.

11. Autoritatile penitenciarului se vor asigura ca detinutii pot participa la vot, referendum si alte aspecte ale vietii publice, atâta timp cât dreptul lor de participare nu este restrictionat prin legislatia nationala.

12. Detinutilor li se va permite sa comunice cu mass-media, doar daca nu exista motive întemeiate care sa interzica acest lucru din ratiuni de mentinere a sigurantei,  interes public sau protectie a victimelor, a altor detinuti sau a personalului.

Regim penitenciar

25.    1. Regimul stabilit pentru toti detinutii trebuie sa asigure un program echilibrat de activitati.

2. Acest regim trebuie sa permita tuturor detinutilor sa petreaca în fiecare zi, în afara celulei, timpul necesar pentru a asigura un nivel suficient de contacte umane si sociale.

3. Un astfel de regim trebuie, de asemenea, sa raspunda nevoilor sociale ale detinutilor.

4. O atentie speciala trebuie acordata nevoilor detinutilor care au suferit violente fizice, mentale sau sexuale.

Munca

26.        1. Munca în penitenciar trebuie sa fie considerata ca un element pozitiv al regimului penitenciar si nu trebuie niciodata sa fie impusa ca o pedeapsa.

2. Autoritatile penitenciare trebuie sa depuna efortul de a oferi detinutilor o munca utila si corespunzatoare.

3. Aceasta munca trebuie sa permita, pe cât posibil, mentinerea sau cresterea capacitatii detinutului de a-si câstiga existenta dupa liberare.

4. În conformitate cu Regula 13, nici o discriminare de tip sexual nu trebuie sa fie exercitata la atribuirea unui tip de munca.

5. O activitate productiva care include formarea profesionala trebuie sa fie propusa detinutilor în masura sa profite de aceasta, în special tinerilor.

6. Pe cât posibil, detinutii trebuie sa poata alege tipul de munca pe care doresc sa-l presteze, în limitele unei selectii profesionale adecvate si ale exigentelor de ordine si disciplina.

7. Organizarea si metodele de lucru din penitenciare trebuie sa semene cât mai mult posibil cu cele din comunitate, cu scopul de a pregati detinutii pentru conditiile unei vieti profesionale normale.

8. Desi profitul financiar adus institutiei poate constitui un scop pentru ridicarea standardelor si îmbunatatirea calitatii pregatirii profesionale, interesele detinutilor nu trebuie sa fie subordonate acestui scop.

9. Munca detinutilor trebuie sa fie asigurata de catre autoritatile penitenciarului, cu sau fara concursul firmelor private, în interiorul sau exteriorul penitenciarului.

10. În orice caz, munca prestata de detinuti trebuie sa fie remunerata în mod echitabil.

11. Detinutilor li se va permite sa cheltuiasca cel putin o parte din câstiguri pentru achizitionarea de obiecte autorizate de uz personal si sa trimita o parte din câstiguri familiei.

12. Detinutii trebuie sa fie încurajati sa economiseasca o parte din câstigurile lor pe care o pot recupera la iesirea din penitenciar sau o pot folosi în alte scopuri permise.

13. Masurile aplicate în domeniul sanatatii si sigurantei trebuie sa asigure o protectie eficienta a detinutilor si nu pot fi mai putin riguroase decât cele aplicate muncitorilor în exterior.

14. Trebuie sa existe prevederi pentru asigurarea detinutilor împotriva accidentelor de munca, inclusiv a bolilor profesionale, la fel de favorabile ca cele mentionate în legislatie pentru muncitorii din exterior.

15. Numarul maxim de ore de lucru, pe zi si pe saptamâna, pentru detinuti trebuie sa fie stabilit în conformitate cu normele locale sau cu uzanta care reglementeaza angajarea muncitorilor liberi.

16. Detinutii trebuie sa aiba cel putin o zi de odihna pe saptamâna si timp suficient pentru educatie si alte activitati.

17. În masura în care este posibil, detinutii care muncesc trebuie sa fie inclusi în sistemele nationale de asigurari sociale.

Exercitii fizice si activitati recreative

27.        1. Toti detinutii trebuie sa aiba oportunitatea de a efectua cel putin o ora pe zi de exercitiu fizic în aer liber, daca timpul o permite.

2. În cazul în care vremea nu permite, detinutilor care doresc sa faca exercitii fizice trebuie sa li se propuna alternative.

3. Activitatile organizate corect - concepute pentru a promova mentinerea fizica a detinutilor si pentru a oferi posibilitati de recreere si antrenament fizic - vor constitui parte integranta a regimului penitenciar.

4. Autoritatile penitenciarului trebuie sa faciliteze acest tip de activitati prin furnizarea aparaturii si echipamentelor adecvate.

5. Autoritatile penitenciarului trebuie sa ia decizii speciale în vederea organizarii unor activitati speciale, pentru detinutii care au nevoi speciale.

6. Detinutilor trebuie sa li se propuna activitati recreative – în special sport, jocuri, activitati culturale, de petrecere a timpului – si trebuie sa fie autorizati sa le organizeze chiar ei, pe cât posibil.

7. Detinutilor trebuie sa li se permita sa se reuneasca în timpul antrenamentelor de exercitii fizice si sa participe la activitatile recreative.

Educatie

28.        1. Toate penitenciarele trebuie sa ofere detinutilor acces la programe de învatamânt cât mai complete, care sa raspunda nevoilor individuale, tinând cont de aspiratiile acestora.

2. Trebuie sa se acorde prioritate detinutilor care nu stiu sa citeasca sau socoteasca, precum si celor care nu au urmat cursuri de scolarizare elementara sau formare profesionala.

3. O atentie deosebita se va acorda educarii tinerilor detinuti si a celor cu nevoi speciale.

4. Din punct de vedere al regimului penitenciar, scolarizarea trebuie sa fie la fel de importanta ca si munca, iar detinutii nu trebuie sa fie penalizati financiar sau de alt gen, pentru participarea la activitatile educative.

5. Fiecare penitenciar trebuie sa aiba o biblioteca destinata tuturor detinutilor, care sa dispuna de un fond suficient de resurse variate, de tip recreativ sau educativ, de carti si alte materiale de suport.

6. Acolo unde este posibil, biblioteca penitenciarului trebuie sa fie organizata cu ajutorul unei biblioteci publice.

7. În masura în care este posibil, educatia detinutilor trebuie:   

a. sa fie integrata în sistemul national de învatamânt si formare profesionala, astfel încât dupa liberare, acestia sa îsi poata continua procesul de învatamânt si formare profesionala;

b. trebuie sa se desfasoare sub auspiciile institutiilor de învatamânt din exterior.

Libertate de opinie, constiinta si religie

29.        1. Detinutilor trebuie sa li se respecte libertatea de gândire, a constiintei si a religiei.

2. Regimul penitenciar trebuie sa fie organizat astfel încât sa permita detinutilor sa-si manifeste religia si convingerile, sa participe la slujbe sau la întruniri, sa primeasca vizitele reprezentantilor religiei lor si sa aiba carti sau publicatii cu caracter religios sau spiritual.

3. Detinutii nu pot fi obligati sa practice anumite religii sau sa aiba anumite convingeri, sa participe la slujbe sau reuniuni religioase, la practici cu caracter religios sau sa accepte vizita unui reprezentant al unei religii.

Informare

30.        1. La depunere sau ori de câte ori este necesar, toti detinutii trebuie sa fie informati în scris sau oral, într-o limba pe care o înteleg, cu privire la regulamentul disciplinar, drepturile si obligatiile pe care le au în penitenciar.

2. Detinutii trebuie sa fie autorizati sa aiba în posesie versiunea scrisa a informatiilor care le-au fost comunicate.

3. Detinutii vor fi informati cu privire la toate procedurile judiciare în care sunt implicati si, daca sunt condamnati, cu privire la durata pedepsei si posibilitatile de liberare conditionata.

Obiecte personale ale detinutilor

31.        1. Obiectele care nu pot ramâne în posesia detinutilor, conform regulamentului interior, vor fi pastrate de catre administratia penitenciara într-un loc sigur.

2. Detinutii ale caror obiecte personale sunt preluate, trebuie sa semneze într-un inventar întocmit în consecinta.

3. Se vor lua masuri pentru pastrarea în bune conditii a bunurilor mentionate.

4. Daca se considera necesara distrugerea unui anumit obiect, acest lucru trebuie consemnat si adus la cunostinta detinutului.

5. Detinutii trebuie sa aiba dreptul, sub rezerva restrictiilor si regulilor referitoare la igiena, ordine si siguranta, sa-si cumpere sau sa obtina obiecte, inclusiv alimente si bauturi, la preturi care nu vor fi superioare celor practicate în exterior.

6. Daca în momentul depunerii un detinut poseda medicamente, medicul unitatii va decide asupra administrarii acestora.

7. În cazul în care detinutilor li se permite sa pastreze obiectele personale, autoritatile penitenciarului vor lua masuri care sa permita pastrarea acestora în siguranta.

Transferul detinutilor

32.        1. Atunci când detinutii sunt mutati într-un penitenciar sau în alte locuri, cum ar fi tribunal sau spital, acestia vor fi expusi cât mai putin privirii publice,   luându-se masuri pentru a le proteja anonimatul.

2. Este interzisa deplasarea detinutilor în mijloace de transport cu aerisire sau iluminare improprie sau în conditii care sa le produca suferinte fizice, umilitoare.

3. Transportul detinutilor trebuie sa fie efectuat pe cheltuiala si sub controlul autoritatilor publice.

Liberarea detinutilor

33.        1. Toti detinutii vor fi liberati fara întârziere, atunci când înceteaza mandatul de executare a pedepsei sau atunci când un tribunal sau alta autoritate ordona liberarea acestora.

2. Data si ora liberarii vor fi consemnate.

3. Toti detinutii vor beneficia de dispozitii care sa le faciliteze reintegrarea în societate, dupa liberare.

4. La liberare, detinutului i se vor înapoia obiectele personale si banii care au fost pastrati, exceptie facând cazurile în care s-a autorizat retragerea unor sume de bani, trimiterea unor obiecte în afara institutiei sau distrugerea vreunui obiect din motive sanitare.

5. Detinutul trebuie sa semneze o chitanta pentru obiectele si banii returnati.

6. Atunci când liberarea este prestabilita, detinutilor li se va face un control medical, în conformitate cu Regula 42, cât mai aproape de data liberarii.

7. Vor fi luate decizii pentru ca detinutii liberati sa aiba documente si acte de identitate si sa primeasca ajutor la gasirea unei locuinte adecvate si a unui loc de munca.

8. Detinutilor liberati li se vor da imediat mijloace de subzistenta, îmbracaminte potrivita anotimpului si suficiente mijloace pentru a ajunge la destinatie.

Femei

34.        1. În plus fata de prevederile specifice ale acestor reguli, autoritatile trebuie sa respecte nevoile detinutelor femei, acordând o atentie deosebita nevoilor fizice, profesionale, sociale si psihologice, în momentul luarii unor decizii care afecteaza aspectele detentiei lor.

2. Trebuie sa se întreprinda eforturi deosebite pentru a permite accesul la servicii speciale detinutilor care au nevoi speciale, cum sunt cele mentionate la Regula 25.4.

3. Detinutelor li se va permite sa nasca în afara penitenciarului, dar în cazul în care un copil se naste în penitenciar, conducerea penitenciarului va oferi suportul si facilitatile necesare.

Copiii

35.        1. În cazul exceptional în care copiii cu vârsta sub 18 ani sunt încarcerati într-un penitenciar pentru adulti, autoritatile se vor asigura ca, în afara de serviciile disponibile tuturor detinutilor, copiii detinuti vor avea acces la serviciile sociale, psihologice si educationale, la învatamânt religios si la programe recreative sau la echivalentul acestora, care sunt disponibile copiilor din comunitate.

2. Toti detinutii copii, cuprinsi în procesul de învatamânt obligatoriu, vor avea acces la acesta.

3. Se va acorda asistenta suplimentara copiilor liberati din penitenciar.

4. În cazurile exceptionale în care copii sunt încarcerati într-un penitenciar pentru adulti, acestia vor fi cazati într-o zona separata de cea frecventata de adulti, exceptie facând cazurile în care acest lucru nu este în interesul copilului.

Copiii mici

36.        1. Copii mici pot ramâne în penitenciar alaturi de un parinte detinut, numai daca este în interesul lor. Ei nu vor fi considerati „detinuti”.

2. Atunci când un copil mic poate ramâne în penitenciar cu unul dintre parinti, trebuie sa existe o cresa cu personal calificat, unde copilul poate ramâne atunci când parintele participa la o activitate la care nu este permis accesul copiilor mici.

36.        3. Trebuie creata o infrastructura speciala cu scopul de a-i proteja pe copii mici.

Detinuti de alte nationalitati

37.        1. Detinutii de alte nationalitati vor fi informati imediat, cu privire la dreptul de a lua legatura cu reprezentantii diplomatici sau consulari ai tarii lor si de a beneficia de mijloace rezonabile pentru stabilirea acestui gen de comunicare.

2. Detinutii care provin din state ce nu au reprezentanta diplomatica sau consulara în tara de detentie, refugiatii sau apatrizii vor beneficia de aceleasi facilitati si vor avea permisiunea sa se adreseze reprezentantului diplomatic al statului care se ocupa de interesul lor sau oricarei autoritati nationale sau internationale a caror misiune este cea de a proteja interesele respective.

3. Autoritatile penitenciare trebuie sa coopereze strâns cu acesti reprezentanti diplomatici sau consulari, în interesul detinutilor straini care pot avea nevoi speciale.

4. Detinutilor de alta nationalitate li se vor facilita informatiile specifice de consiliere judiciara.

5. Detinutii straini trebuie sa fie informati cu privire la posibilitatea de a solicita transferul într-o alta tara, în vederea executarii pedepsei.

Minoritati etnice sau lingvistice

38.        1. Se vor face pregatiri speciale care sa întâmpine nevoile detinutilor ce apartin unor minoritati etnice sau lingvistice.

2. Pe cât posibil, practicile culturale ale diferitelor grupuri vor fi permise în penitenciar.

3. Dificultatile lingvistice vor fi depasite cu ajutorul interpretilor competenti si în toate penitenciarele vor fi furnizate brosuri scrise în mai multe limbi straine.

Partea a III-a

Sanatate

Asistenta medicala

39. Autoritatile penitenciarului trebuie sa protejeze sanatatea tuturor detinutilor depusi.

Organizarea asistentei medicale în penitenciar

40.        1. Serviciile medicale acordate în penitenciar vor fi organizate în strânsa legatura cu sistemul medical al administratiei locale sau generale din stat.

2. Politica de sanatate din penitenciar va fi integrata în politica nationala de sanatate, fiind compatibila cu aceasta.

3. Detinutii vor avea acces la serviciile de sanatate din reteaua nationala, fara discriminare în ceea ce priveste situatia lor judiciara.

4. Serviciile medicale din penitenciare vor cauta sa depisteze si sa trateze orice afectiune fizica sau psihica, precum si deficientele care pot cauza suferinte detinutilor.

5. În acest scop, fiecare detinut trebuie sa beneficieze de asistenta medicala, de tip chirurgical si psihiatrica, inclusiv de cea existenta în comunitate.

Personalul medical

41.        1. Fiecare penitenciar va dispune cel putin de serviciile unui medic generalist.

2. Se vor lua masurile necesare pentru ca în cazurile de urgenta, la orice ora, un medic specialist sa fie disponibil imediat.

3. Penitenciarele în care nu exista un medic generalist, angajat cu norma întreaga, trebuie sa fie vizitate în mod regulat de un medic cu jumatate de norma.

4. În fiecare penitenciar va exista personal instruit în asistenta medicala.

5. Toti detinutii vor avea acces la îngrijirile unui stomatolog si oftalmolog.

Obligatiile medicului

42.        1. Medicul sau un/o asistent/a calificat/a trebuie sa vada si sa consulte fiecare detinut cât mai repede posibil de la depunere, în afara de cazurile în care acest lucru nu este absolut necesar.

2. Medicul sau un/o asistent/a calificat/a trebuie sa-i examineze pe detinuti la cerere, înainte de liberare si în timpul detentiei, cât mai des posibil.

3. Atunci când examineaza un detinut, medicul sau asistentul/a trebuie sa acorde o importanta deosebita la:

a. respectarea regulilor normale, referitoare la confidentialitatea medicala;

b. diagnosticarea afectiunilor fizice sau psihice si la luarea masurilor impuse de tratament si de necesitatea continuarii tratamentului medical existent;

c. înstiintarea sau semnalarea autoritatilor competente, cu privire la orice semn care denota o crestere a gradului de violenta;

d. simptomele de abstinenta în consumul de droguri sau alcool;

e. identificarea problemelor psihologice sau a tensiunilor emotionale  provocate pe timpul privarii de libertate;

f. izolarea detinutilor suspecti de boli infectioase sau contagioase si acordarea tratamentului adecvat;

g. asigurarea ca detinutii purtatori ai virusului HIV nu sunt izolati doar din acest motiv;

h. consemnarea afectiunilor fizice sau mentale care pot împiedica reintegrarea dupa liberare;

i. stabilirea capacitatii de a munci si de a depune efort fizic, în cazul fiecarui detinut;

j. cooperarea cu serviciile din comunitate în vederea continuarii oricarui tratament medical sau psihiatric dupa liberare, daca detinutul îsi da consimtamântul în acest sens;

43.        1. Medicul se va ocupa de supravegherea sanatatii fizice si psihice a detinutilor si îi va vedea, în conditiile si cu periodicitatea prevazute în standardele spitalicesti, pe toti detinutii bolnavi, pe cei care raporteaza ca sunt bolnavi sau raniti, precum si pe cei care îi atrag atentia în mod special.

2. Medicul sau un/o asistent/a medical/a trebuie sa acorde o atentie speciala detinutilor care se afla în camere de izolare, trebuie sa-i viziteze zilnic, sa le ofere cu promptitudine asistenta medicala si tratament, la cerere sau la cererea personalului penitenciar.

3. Medicul va prezenta un raport directorului atunci când considera ca sanatatea fizica sau mentala a unui detinut este sau va fi afectata negativ de continuarea detentiei sau de conditiile de detentie, inclusiv de conditiile izolarii.

44. Medicul sau o autoritate competenta va efectua inspectii regulate, iar daca este necesar va strânge informatii prin alte mijloace si va sfatui directorul penitenciarului cu privire la:

a.     cantitatea, calitatea, pregatirea si distribuirea alimentelor si a apei;

b.     igiena si curatenia penitenciarului si a detinutilor;

c.      grupurile sanitare, încalzire, iluminare, aerisire;

d.     calitatea si curatenia hainelor si a lenjeriilor de pat.

45.        1. Directorul va lua în considerare rapoartele si sfaturile medicului sau ale autoritatii competente mentionate la Regulile 43 si 44, iar daca aproba recomandarile formulate, va lua masurile necesare pentru aplicarea lor.

2. Daca recomandarile facute de medicul generalist nu sunt de competenta directorului sau daca directorul nu este de acord cu ele, acesta le va supune imediat spre examinare unui for superior, întocmind si un raport personal.

Prevederi referitoare la asistenta medicala

46.        1. Detinutii bolnavi care necesita tratament special vor fi transferati în institutii specializate sau în spitale civile, daca acest gen de îngrijiri nu se acorda în penitenciar.

2. Acolo unde penitenciarul dispune de spital propriu, acesta va fi dotat în mod adecvat si va avea personal calificat, în masura sa asigure îngrijirile si tratamentul adecvat detinutilor transferati acolo.

Sanatate psihica

47.        1. Penitenciarele sau sectiile specializate vor fi astfel organizate încât sa permita observarea si tratamentul detinutilor care sufera de afectiuni psihice sau tulburari mentale, conform dispozitiilor de la Regula 12.

2. Asistenta medicala în mediul penitenciar va asigura tratament psihiatric tuturor detinutilor care necesita o astfel de terapie, acordând o atentie speciala prevenirii suicidelor. 

Alte aspecte

48.        1. Detinutii nu trebuie sa fie supusi unor experimente fara consimtamântul lor.

2. Trebuie sa fie interzise experimentele care îi implica pe detinuti si pot provoca probleme psihice, suferinte morale sau de alt fel, care atenteaza la sanatatea lor. 

Partea a IV-a

Ordine

Aspecte generale

49.        În penitenciar, ordinea trebuie sa mentinuta prin respectarea cerintelor de securitate, siguranta si disciplina, si asigurarea unor conditii de viata care sa respecte demnitatea umana a detinutilor, prin oferirea uni program complet de activitati, în conformitate cu Regula 25.

50 Cu conditia sa respecte ordinea si siguranta, detinutilor li se va permite sa se asocieze pentru a discuta probleme referitoare la conditiile de detentie, fiind încurajati sa comunice cu autoritatile penitenciarului, în acest sens.

Siguranta

51.        1. Masurile de siguranta aplicate individual detinutilor trebuie sa corespunda unor cerinte minime care sa asigure siguranta detentiei.

2. Siguranta asigurata prin mijloace fizice si tehnice va fi suplimentata cu masuri dinamice de siguranta, furnizate de echipa de interventie care trebuie sa-i cunoasca foarte bine pe detinuti.

3. Imediat dupa depunere, fiecare detinut va fi evaluat pentru a se stabili:

a. riscul pe care l-ar reprezenta pentru comunitate, în eventualitatea unei evadari;

b. riscul de tentativa de evadare pe cont propriu sau cu ajutorul unor complici din exterior.

4. Fiecare detinut va fi supus imediat unui regim siguranta corespunzator riscului identificat.

5. Nivelul de siguranta trebuie sa fie evaluat în mod regulat pe durata detentiei unui detinut.

Securitate

52.        1. Imediat dupa depunere, detinutii vor fi evaluati pentru a se stabili daca reprezinta un risc pentru siguranta celorlalti detinuti, a personalului din penitenciare, a vizitatorilor sau chiar pentru ei însisi.

2. Se vor lua masuri care sa asigure siguranta detinutilor, a personalului din penitenciar si a vizitatorilor, care sa reduca la minimum riscul de violenta si de producere a unor evenimente ce ar putea reprezenta o amenintare pentru siguranta.

3. Trebuie sa se depuna toate eforturile posibile pentru ca detinutii sa participe la activitatile zilnice în siguranta.

4. Detinutii trebuie sa aiba posibilitatea de a contacta personalul în orice moment, inclusiv noaptea.

5. Legislatia nationala referitoare la siguranta si sanatate trebuie sa se aplice în aceeasi masura si în penitenciare.

Masuri speciale de siguranta sporita sau de izolare

53.        1. Recurgerea la masuri speciale de siguranta sporita sau la masuri de securitate nu va fi autorizata decât în conditii exceptionale.

2. Trebuie sa se stabileasca proceduri clare care vor fi aplicate cu ocazia recurgerii la astfel de masuri, pentru toti detinutii.

3. Natura acestor masuri, durata si motivele pentru care pot fi aplicate vor fi stabilite prin legislatia nationala.

4. Aplicarea acestor masuri va fi aprobata, pentru fiecare caz în parte, de catre o autoritate competenta, pentru o perioada determinata de timp.

5. Medicul va vizita zilnic toti detinutii supusi masurilor speciale de siguranta sporita sau de protectie si va recomanda directorului penitenciarului încetarea sau schimbarea acestor masuri, daca este necesar din punct de vedere medical.

6. Orice decizie de prelungire a perioadei de aplicare a unor astfel de masuri trebuie sa obtina o noua aprobare din partea autoritatii competente.

7. Astfel de masuri vor fi aplicate indivizilor si nu grupurilor de detinuti.

8. Orice detinut supus unor astfel de masuri are dreptul de a face plângere, în conformitate cu procedura prevazuta la Regula 70.

Perchezitii si controale

54.        1. Se vor stabili proceduri detaliate, pe care personalul trebuie sa le respecte atunci când perchezitioneaza:

a.          spatiile în care muncesc, locuiesc si se întrunesc detinuti;

b.          detinuti;

c.          vizitatorii si obiectele acestora;

d.          membrii personalului.

2. Situatiile în care aceste perchezitii sunt necesare si natura lor trebuie sa fie definite în legislatia nationala.

3. Personalul trebuie sa fie instruit sa întreprinda aceste masuri într-o maniera care sa detecteze si sa previna orice tentativa de evadare sau de contrabanda, respectând în acelasi timp demnitatea si obiectele personale ale detinutilor.

4. Persoanele perchezitionate nu vor fi umilite de procesul de perchezitionare.

5. Persoanele vor fi perchezitionate doar de catre membrii personalului de acelasi sex.

6. Personalul penitenciar nu poate efectua perchezitii asupra cavitatilor corporale ale detinutilor.

7. În cadrul unei perchezitii, numai medicul poate efectua examinari intime.

8. Toti detinutii trebuie sa asiste la perchezitionarea obiectelor personale, cu exceptia cazurilor în care tehnicile perchezitiei sau existenta unui potential pericol interzic acest lucru. 

9. Obligatia de a proteja securitatea si siguranta trebuie sa fie pusa în balanta cu respectarea intimitatii vizitatorilor. 

10. Asupra procedurilor pentru vizitatorii oficiali, cum ar fi avocati, asistenti sociali, medici etc., se va conveni cu organizatiile pe care acestia le reprezinta, pentru a se asigura un echilibru între siguranta, protectie si dreptul la confidentialitate.

Infractiuni penale

55.        Un presupus act infractional comis în penitenciar trebuie sa fie cercetat ca si cum ar fi fost comis în exterior, în conformitate cu legislatia nationala.

Disciplina si sanctiuni

56.        1. Procedurile disciplinare vor constitui mecanisme de ultim resort.

2. Atunci când este posibil, autoritatile penitenciarului vor folosi mecanisme restaurative si de mediere pentru a solutiona disputele cu detinutii sau dintre acestia.

57.        1. Doar comportamentul care constituie o amenintare pentru ordine, siguranta si securitate poate fi definit ca „abatere disciplinara”.

2. Legislatia nationala va stabili:

a. actiunile sau inactiunile detinutilor care constituie abateri disciplinare;

b. procedurile care trebuie sa urmate în domeniul disciplinar;

c. tipul si durata sanctiunilor care pot fi impuse;

d. autoritatea competenta care poate impune sanctiuni;

e. instanta la care detinutul poate apela pentru recurs si procedura de apel.

58.        Orice încalcare a regulilor de disciplina de catre un detinut trebuie sa fie imediat raportata autoritatii competente, care va întreprinde investigatia neîntârziat.

59. Detinutii acuzati de comiterea unor abateri disciplinare trebuie:

a. sa fie imediat informati, într-o limba pe care o înteleg, detaliat, cu privire la acuzatia ce li se aduce;

b. sa dispuna de timp si mijloace suficiente care sa le permita pregatirea apararii;

c. sa fie autorizati sa se apere singuri sau printr-un reprezentant legal, în conformitatea cu legislatia;

d. sa poata aduce martori, sa-i poata interoga sau acestia sa poata fi interogati de alte persoane;

e. sa beneficieze de asistenta gratuita a unui interpret daca nu înteleg sau nu vorbesc limba folosita în tipul audierilor.

60.        1. Orice pedeapsa impusa dupa condamnare pentru o abatere disciplinara se va aplica conform legii.

2. Severitatea oricarei pedepse trebuie sa fie proportionala cu gravitatea abaterii.

3. Sanctiunile colective, pedepsele corporale, izolarea într-o celula întunecata si alte forme de sanctiuni inumane sau degradante vor fi interzise.

4. Sanctiunea nu poate consta în interzicerea totala a contactelor cu familia.

5. Izolarea nu poate fi considerata sanctiune decât în cazuri exceptionale si pentru o perioada definita de timp, cât mai scurta posibil.

6. Mijloacele de constrângere nu vor fi niciodata folosite ca sanctiuni.

61.        Un detinut gasit vinovat de comiterea unei abateri disciplinare trebuie sa poata intenta recurs în fata unei instante superioare, competente si independente.

62. Nici un detinut nu va putea ocupa în penitenciar o functie sau un post care sa-i confere puteri disciplinare.

Sanctiuni duble

63 Un detinut nu va fi niciodata pedepsit de doua ori pentru aceeasi fapta sau pentru acelasi comportament.

Folosirea fortei

64.        1. Personalul din penitenciar nu va folosi forta împotriva detinutilor decât în cazuri de legitima aparare, tentativa de evadare, rezistenta activa sau pasiva la un ordin si, în toate cazurile, ca ultim resort.

2. Utilizarea fortei trebuie sa se efectueze la nivelul minim necesar si sa fie impusa pentru o perioada de timp cât mai scurta posibil. 

65. Recurgerea la forta trebuie sa fie reglementata prin proceduri speciale, în care sa se precizeze inclusiv:

a. diversele tipuri de recurgere la forta, care pot fi folosite;

b. situatiile în care se poate folosi fiecare tip de forta;

c. membrii personalului împuterniciti sa faca uz de diversele tipuri de forta;

d. nivelul de autoritate ce trebuie solicitat înainte de folosirea fortei;

e. rapoartele care trebuie completate de fiecare data când se recurge la folosirea fortei.

66. Personalul care intra în contact direct cu detinutii va fi instruit în tehnici care sa ofere posibilitatea sa-i constrânga pe detinutii agresivi, facând uz minim de forta.

67.        1. Personalul altor servicii de mentinere a ordinii nu trebuie sa intervina asupra detinutilor în interiorul penitenciarului, decât în circumstante exceptionale.

2. Se va semna un acord formal între autoritatile penitenciarului si orice serviciu de mentinere a ordinii, daca aceste acorduri nu sunt reglementate prin lege.

3. Un astfel de acord va stipula:

a. circumstantele în care membrii unui serviciu de mentinere a ordinii pot intra în penitenciar sa rezolve un conflict.

b. autoritatea de care dispune serviciul de mentinere a ordinii în interiorul penitenciarului si relatiile cu directorul penitenciarului;

c. diversele tipuri de recurgere la forta pe care membrii acestor servicii le pot aplica;

d. circumstantele în care fiecare tip de forta poate fi folosit;

e. nivelul de autoritate solicitat înainte de folosirea fortei;

f. raportul care trebuie sa fie completat dupa fiecare caz de recurgere la forta.

Mijloace de constrângere

68.        1. Folosirea lanturilor si a obiectelor din fier este interzisa.

2. Catusele, camasile de forta si alte instrumente de constrângere corporala nu vor fi folosite decât:

a. daca este necesar, ca masura de precautie împotriva evadarii pe perioada transferului, cu conditia sa fie îndepartate atunci când detinutul compare în fata unei autoritati judiciare sau administrative, în cazul în care acea autoritate nu decide contrariul;

b. la ordinul directorului, daca alte metode de control esueaza, pentru a proteja detinutul împotriva autoranirii, pentru a-i proteja pe ceilalti sau pentru a preveni daune aduse împotriva proprietatii; se prevede ca în astfel de cazuri directorul sa informeze imediat medicul si sa raporteze cazul unei autoritati penitenciare superioare.

3. Mijloacele de constrângere nu vor fi aplicate o perioada de timp mai lunga decât cea necesara.

4. Modul de folosire a mijloacelor de constrângere va fi specificat în legislatia nationala.

Arme

69.        1. Personalul din penitenciar nu va purta niciodata arme letale în perimetrul penitenciarului, decât în cazuri de urgenta.

2. Este interzis ca persoanele care intra în contact direct cu detinutii sa poarte alte arme, inclusiv bastoane de cauciuc, în perimetrul penitenciarului, cu exceptia cazurilor în care acestea sunt necesare pentru mentinerea securitatii si sigurantei, în cazul unui incident particular.

3. Personalul va fi dotat cu armament numai dupa ce a fost instruit cu privire la întretinerea si folosirea acestuia.

Cereri si reclamatii

70.        1. Detinutii au dreptul sa formuleze cereri si reclamatii, individual sau în grup, directorului penitenciarului sau oricarei alte autoritati competente.

2. Daca problema poate fi rezolvata prin mediere, se va recurge în primul rând la aceasta.

3. Daca o cerere sau o reclamatie este respinsa, motivele respingerii trebuie comunicate detinutului în cauza, iar acesta va avea dreptul de a introduce recurs în fata unei autoritati independente.

4. Detinutii nu trebuie sa fie pedepsiti pentru ca au facut cereri sau reclamatii.

5. Autoritatea competenta trebuie sa tina cont de toate reclamatiile scrise ale familiilor detinutilor, referitoare la încalcari ale drepturilor detinutilor.

6. Nici o plângere a reprezentantului juridic sau a unei organizatii care apara drepturile populatiei penitenciare nu poate fi depusa în numele unui detinut, daca cel în cauza se opune.

7. Detinutii trebuie sa aiba dreptul de a solicita un aviz juridic, cu privire la procedurile de realizare a plângerilor si apelurilor interne, precum si serviciile unui avocat, daca este necesar.

Partea a V-a

Conducerea si  personalul

Penitenciarul, parte a administratiei publice

71. Penitenciarele se vor afla sub responsabilitatea autoritatilor publice si vor fi separate de armata, politie si cercetarea penala.

72.        1. Penitenciarele vor fi gestionate într-un context etic, care recunoaste obligatia de a trata detinutii cu omenia si respectul cuvenit oricarei fiinte umane.

2. Personalul va avea o idee foarte clara asupra scopului sistemului penitenciar. Conducerea va arata întelegere cu privire la atingerea eficienta a acestui scop.

3. Responsabilitatile personalului le vor depasi pe cele ale unor simpli gardieni si vor tine cont de nevoia de a facilita reintegrarea detinutilor în societate dupa executarea pedepsei, printr-un program de suport si asistenta.

4. Personalul îsi va desfasura activitatea, respectând standarde profesionale si personale ridicate.

73. Autoritatile penitenciare vor acorda o mare importanta respectarii regulilor aplicabile personalului.

74. O atentie speciala se va acorda relatiei dintre personalul din penitenciar care intra în contact direct cu detinutii si detinutii aflati în custodie.

75. În orice circumstanta personalul trebuie sa se comporte si sa-si îndeplineasca sarcinile astfel încât sa constituie un exemplu si o influenta pozitiva asupra detinutilor, si sa suscite respectul acestora.

Selectionarea personalului de penitenciar

76.           Personalul trebuie sa fie selectionat cu grija, instruit corespunzator în cadrul formarii initiale si continue, retribuit asemenea lucratorilor profesionisti, cu un statut pe care societatea civila sa îl respecte.

77.           La selectionarea noului personal, autoritatile penitenciarului trebuie sa puna accent pe integritatea, calitatile umane, competentele profesionale ale candidatilor, precum si pe aptitudinile cerute pentru efectuarea muncii complexe care îi asteapta.

78.           Membrii personalului de penitenciar trebuie sa fie în mod normal angajati pe o durata nelimitata de timp, în calitate de agenti sau functionari publici si vor beneficia, în consecinta, de siguranta locului de munca, cu conditia sa aiba un comportament adecvat, sa dea dovada de eficienta, sa aiba o stare de sanatate fizica si psihica buna si sa aiba un nivel adecvat de studii.

79.           1. Remunerarea trebuie sa fie suficienta pentru a atrage si mentine personal competent.

2. Avantajele sociale si conditiile de munca vor fi stabilite în functie de natura astringenta a muncii efectuate în cadrul unui serviciu de mentinere a ordinii.

80 De fiecare data când se impune angajarea personalului cu jumatate de norma, aceste criterii trebuie sa se aplice în masura în care sunt pertinente.

Formarea personalului penitenciar

81.           1. Înainte de începerea activitatii, personalul va urma un curs de pregatire generala si de specialitate, sustinând teste teoretice si practice.

2. Administratia se va asigura ca, de-a lungul carierei, personalul îsi va mentine si îmbunatati cunostintele si competentele profesionale, frecventând cursuri de formare continua si perfectionare, organizate la intervale de timp adecvate.

3. Personalul care urmeaza sa lucreze cu anumite grupuri specifice de detinuti, cum ar fi femei, minori, detinuti cu afectiuni psihice etc., trebuie sa primeasca o formare speciala, adaptata atributiilor specializate.

4. Pregatirea întregului personal va include instruire în normele internationale si regionale ale drepturilor omului, în special în Conventia Europeana asupra Drepturilor Omului si Conventia pentru Prevenirea Torturii si a Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante, precum si în aplicarea Regulilor Penitenciare Europene.

Sisteme de gestiune penitenciara

82.           Personalul va fi selectionat si numit în mod egal, fara discriminari bazate pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau altele, de origine sociala sau nationala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, locul nasterii sau altele.

83.           Autoritatile penitenciare trebuie sa promoveze metode de organizare si sisteme proprii de gestiune a personalului, care:

a. sa asigure o conducere a penitenciarelor la standarde ridicate, respectând instrumentele internationale si regionale cu privire la drepturile omului;

b. sa faciliteze buna comunicare între penitenciare si între diferitele categorii de personal din penitenciare, având în vedere cooperarea serviciilor, interne si externe, în special în ceea ce priveste reintegrarea detinutilor.

84.           1. Fiecare penitenciar va avea un director adecvat din punct de vedere al personalitatii, competentelor administrative, pregatirii si experientei.

2. Directorii vor fi angajati numai cu norma întreaga si se vor dedica exclusiv îndatoririlor oficiale.

3. Autoritatile penitenciare se vor asigura ca în orice moment, fiecare penitenciar va fi plasat sub întreaga responsabilitate a directorului, a directorului adjunct sau a altui functionar, autorizat în acest sens.

4. Daca un director are în responsabilitatea sa mai multe penitenciare, fiecare dintre acestea va avea la conducere un functionar responsabil.

85. Barbatii si femeile trebuie sa fie reprezentati în mod echilibrat, în rândul personalului de penitenciar.

86. Se va conveni ca administratia sa consulte personalul în privinta problemelor generale si, în special, a celor legate de conditiile de munca.

87.        1. Se vor lua masuri în vederea încurajarii unei bune comunicari între conducere, membrii personalului, serviciile exterioare si detinuti.

2. Directorul, directorul adjunct si majoritatea personalului din penitenciar trebuie sa vorbeasca limba pe care o vorbesc detinutii, în marea lor majoritate, sau o limba înteleasa de majoritatea acestora.

88. Regulile penitenciare europene se vor aplica integral în tarile în care exista penitenciare administrate de societati private.

Personal de specialitate

89.        1. Pe cât este posibil, personalul trebuie sa cuprinda un numar suficient de specialisti, cum ar fi: psihiatri, psihologi, asistenti sociali, educatori, instructori tehnici, profesori sau monitori de educatie fizica si sport.

2. Personalul auxiliar angajat cu jumatate de norma si voluntarii trebuie sa fie încurajati sa contribuie, în masura în care este posibil, la activitatile desfasurate cu detinutii.

Sensibilizarea publicului

90.        1. Autoritatile penitenciare trebuie sa informeze constant publicul, cu privire la rolul jucat de sistemul penitenciar si munca întreprinsa de personalul de penitenciar, astfel încât sa se înteleaga mai bine importanta contributiei sale în cadrul societatii.

2. Autoritatile penitenciare trebuie sa încurajeze membrii societatii civile sa intervina în mod voluntar în penitenciare, daca se considera necesar.

Cercetare si evaluare

91. Autoritatile penitenciare trebuie sa sustina un program de cercetare si evaluare a scopului penitenciarului, a rolului pe care acestea îl are într-o societate democratica si a masurii în care sistemul penitenciar îsi atinge scopul.

Partea a VI-a

Inspectie si control

Inspectie guvernamentala

92. Penitenciarele vor fi inspectate în mod regulat de catre un organism guvernamental, pentru a se vedea daca sunt administrate în conformitate cu normele juridice nationale si internationale, si dispozitiile acestor reguli.

Control independent

93.        1. Conditiile de detentie si modalitatea în care sunt tratati detinutii trebuie sa fie controlate de catre unul sau mai multe organisme independente, iar concluziile acestora trebuie sa fie facute publice.

2. Aceste organisme independente de control trebuie sa fie încurajate sa coopereze cu organismele internationale abilitate prin lege sa viziteze detinutii.

Partea a VII-a

Arestatii preventiv

Statutul arestatilor preventiv

94.        1. În conformitate cu regulile de fata, termenul „arestat preventiv” desemneaza detinutii care au fost plasati în detentie provizorie de catre o autoritate judiciara, înainte de a fi judecati sau condamnati.

2. Un stat poate alege ca detinutii care si-au recunoscut vina si au fost condamnati la pedeapsa cu închisoarea, însa recursul în apel nu a fost definitiv respins, sa fie considerati arestati preventiv.

Abordarea arestatilor preventiv

95.        1. Regimul arestatilor preventiv nu trebuie sa fie influentat de posibilitatea ca acestia sa fie condamnati pentru comiterea unei infractiuni penale.

2. Regulile din aceasta parte ofera garantii suplimentare în favoarea arestatilor preventiv.

3. În raporturile cu arestatii preventiv, autoritatile trebuie sa se ghideze dupa regulile aplicabile ansamblului de detinuti si sa permita preventivilor sa participe la activitatile prevazute prin regulile de fata.

Spatii de detentie

96.           Pe cât posibil, arestatii preventiv trebuie sa aiba posibilitatea de a locui într-o celula individuala, exceptie facând cazurile în care este în beneficiul acestora sa fie cazati împreuna cu alti detinuti necondamnati sau în care un tribunal a ordonat în mod special criteriile de cazare.

Îmbracaminte

97.        1. Arestatii preventiv vor avea posibilitatea sa poarte hainele personale, daca acestea sunt adecvate pentru penitenciar.

2. Arestatii preventiv care nu au haine personale adecvate, trebuie sa primeasca haine, diferite de o eventuala uniforma purtata de detinutii condamnati.

Consiliere juridica

98.           1 Arestatii preventiv trebuie sa fie informati explicit cu privire la dreptul lor de a solicita asistenta juridica.

2. Se vor face toate înlesnirile necesare pentru ca arestatii preventiv sa fie sprijiniti în a-si pregati apararea si în a se întâlni cu avocatul lor.

Contacte cu lumea exterioara

99.           1 Cu exceptia cazurilor în care o autoritate judiciara emite o interdictie pentru o anumita perioada de timp, arestatii preventiv:

a. trebuie sa primeasca vizite si sa poata comunica cu familiile lor si cu alte persoane, în aceleasi conditii ca si detinutii condamnati;

b. pot primi vizite suplimentare si pot avea acces suplimentar la alte forme de comunicare;

c. trebuie sa aiba acces la carti, ziare si alte mijloace de informare.

Munca

100. 1. Arestatilor preventiv li se va oferi posibilitatea sa munceasca, dar fara a fi obligati, în acest sens.

2. Daca un arestat preventiv alege sa munceasca, toate dispozitiile de la Regula 26, inclusiv cele legate de remunerare, trebuie sa i se aplice.

Accesul la regimul detinutilor condamnati

101.        Daca un arestat preventiv solicita permisiunea de a urma regimul pentru detinutii condamnati, autoritatile penitenciare trebuie sa-i satisfaca cererea, în masura în care este posibil.

Partea a VIII-a

Obiectivul regimului detinutilor condamnati

102. 1. În plus fata de regulile care se aplica tuturor detinutilor, regimul condamnatilor va fi conceput astfel încât sa le ofere posibilitatea de a duce o viata responsabila si lipsita de infractionalitate.

2. Privarea de libertate constituie o pedeapsa în sine si, astfel, regimul condamnatilor nu trebuie sa agraveze suferinta inerenta detentiei.

Aplicarea regimului condamnatilor definitiv

103. 1. Regimul pentru detinutii condamnati va fi aplicat în cel mai scurt timp de la depunerea în penitenciar a unei persoane cu statut de detinut condamnat, cu exceptia cazurilor în care a fost aplicat înainte.

2. În cel mai scurt timp de la depunere, se va redacta un raport complet cu privire la detinutul condamnat, care va contine situatia personala, proiectele de executare a pedepsei care îi sunt propuse si strategia de pregatire pentru liberare.

3. Detinutii condamnati vor fi încurajati sa participe la elaborarea propriului program de executare a pedepselor.

4. În masura în care este posibil, astfel de programe vor include:

a. munca;

b. educatie;

c. alte activitati;

d. pregatire pentru liberare.

5. Regimul detinutilor condamnati poate include si o activitate sociala, cum ar fi interventia medicilor si a psihologilor.

6. Va exista un sistem de „concediu penitenciar”, ca parte integranta a regimului general pentru detinutii condamnati.

7. Detinutii care sunt de acord cu acesta vor fi inclusi într-un program de justitie restaurativa si de reparare a infractiunilor pe care le-au comis.

Aspecte organizationale privind încarcerarea detinutilor condamnati

104.        1. În masura în care este posibil si în conformitate cu Regula 17 trebuie sa se efectueze o repartizare a diferitelor categorii de detinuti în diversele penitenciare sau parti distincte ale aceluiasi penitenciar, în vederea facilitarii gestionarii deferitelor regimuri.

2. Vor exista proceduri pentru stabilirea si revizuirea proiectelor individuale ale detinutilor, în urma analizarii pertinente a dosarelor, consultarii aprofundate a membrilor personalului implicat si, în masura în care este posibil, cu participarea detinutilor în cauza.

3. Fiecare dosar va cuprinde rapoartele întocmite de personalul care raspunde direct de detinutul respectiv.

Munca detinutilor condamnati

105.        1. Un program sistematic de munca va contribui la atingerea obiectivelor urmarite prin regimul detinutilor condamnati.

2. Detinutii condamnati care nu au ajuns la vârsta normala de pensionare pot fi supusi obligatiei de a munci, tinându-se cont de aptitudinile fizice si psihice ale acestora, constatate de catre medic.

3. Daca detinutii condamnati sunt supusi obligatiei de a munci, conditiile de munca trebuie sa fie conforme cu normele si supravegherea aplicate în exterior.

4. Atunci când detinutii condamnati participa la programe educative sau de alt gen în timpul orelor de lucru, ca parte a regimului lor planificat, acestia vor fi remunerati ca si când ar fi muncit.

5. În cazul detinutilor condamnati, o parte din remuneratia sau economiile lor poate fi destinata repararii daunelor pe care le-au produs, daca un tribunal decide acest lucru sau daca detinutul îsi da acordul.

Educatia detinutilor condamnati

106.            1. Un program educational sistematic, cu obiective de mentinere a cunostintelor, îmbunatatire a nivelului general de educatie a detinutilor si al perspectivelor de a duce o viata responsabila, lipsita de infractiuni, va constitui o parte esentiala în cadrul regimului detinutilor condamnati.

2. Toti detinutii condamnati vor fi încurajati sa participe la programele educationale si de formare.

3. Programele educationale ale detinutilor condamnati trebuie sa fie adaptate la durata perioadei de încarcerare.

Liberarea detinutilor condamnati

107.        1. Detinutii condamnati vor fi asistati la momentul oportun si înainte de liberare, prin proceduri si programe special concepute, astfel încât sa le permita sa parcurga perioada de trecere de la viata din penitenciar la o viata în cadrul colectivitatii, în care sa respecte legislatia nationala.

2. În cazul detinutilor cu pedepse de lunga durata, vor fi luate masuri pentru a li se asigura o întoarcere progresiva la viata în mediu liber.

3. Acest scop poate fi atins în penitenciar printr-un program de pregatire pentru liberare sau printr-o liberare conditionata, sub supraveghere, însotite de o asistenta sociala eficienta.

4. Autoritatile penitenciare vor lucra în strânsa cooperare cu serviciile sociale si organismele care sprijina detinutii liberati sa-si gaseasca un loc în comunitate, sa se întoarca în viata de familie si sa gaseasca un loc de munca.

5. Reprezentantii acestor servicii sau organisme sociale vor avea acces în penitenciare si la detinuti, în vederea pregatirii acestora pentru liberare si planificarii asistentei postpenale.

Partea a IX-a

Revizuirea regulilor

108. Regulile penitenciare europene trebuie sa fie revizuite cu regularitate.