REZERVA ASCENDENTILOR PRIVILEGIATI

REZERVA ASCENDENTILOR PRIVILEGIATI

CARACTERIZARE GENERALA

Daca defunctul nu lasa descendenti, sau toti acestia sunt renuntatori sau nevrednici, in baza principiului prioritatii clasei de mostenitori, este chemata de lege la mostenire clasa a II-a formata din ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati ori descendentii acestora din urma pana la gradul al IV-lea inclusiv. Din aceasta clasa mixta, doar ascendentii privilegiati, adica tatal si mama, sunt mostenitori rezervatari[1]. Fratii si surorile defunctului si descendentii lor pana la gradul al IV-lea inclusiv, desi fac parte tot din clasa a II-a de mostenitori legali, nu beneficiaza de rezerva succesorala; ei pot fi exheredati prin liberalitatile facute de catre defunct sau in mod direct .

Temeiul juridic il gasim in prevederile art. 843 C. civ., care prevede ca ,,liberalitatile prin acte intre vii sau prin testament, nu pot trece peste jumatatea bunurilor, daca din lipsa de descendenti, defunctul lasa tata si mama sau peste trei sferturi, daca lasa numai pe unul dintre parinti".

Art. 843 C. civ. se referea numai la parintii din casatorie si la mama din afara casatoriei, tatal natural, care si-a recunoscut voluntar copilul, cat si adoptatorul[3] neavand nici un drept in succesiunea copilului, deci nici dreptul la rezerva .

Art. 843 C. civ. a fost modificat prin adoptarea unei legi interpretative, Legea nr. 134/1947, astfel ca in sistemul legislativ actual, categoria ascendentilor privilegiati, avand calitatea de mostenitor rezervatar cuprinde:

a) tatal si mama din casatoria carora s-a nascut cel care lasa mostenirea (art. 670 si art. 671 C. civ.);

b) mama din afara casatoriei in baza art. 678 C. civ., care stabileste ca ,,succesiunea copilului natural, mort fara posteritate, se cuvine mamei sale, si, in lipsa mamei sale, rudelor ei cele mai apropiate";

c) tatal din afara casatoriei, in conditiile in care si-a stabilit filiatia, potrivit art. 53-61 C. fam., dar si in temeiul art. 678 C. civ. si 669 C. civ. combinate cu art. 63 C. fam., care dispune: ,,copilul din afara casatoriei a carui filiatie a fost stabilita prin recunoastere sau prin hotarare judecatoreasca are fata de parintele si rudele acestuia, aceeasi situatie ca si situatia legala a unui copil din casatorie".

d) adoptatorii din adoptia cu efecte depline, in baza art. 79 C. fam.

In privinta copilului adoptat cu efecte depline, legaturile de rudenie dintre acesta si parintii lui naturali inceteaza la data incuviintarii adoptiei, astfel incat acestia nu mai pot veni la mostenirea copilului lor natural, neavand nici un drept de rezerva. In cazul in care adoptia se desface, parintii naturali redobandesc drepturile parintesti (beneficiind prin urmare si de calitatea de mostenitor rezervatar in privinta succesiunii copilului natural), cu exceptia cazului cand instanta nu a decis o alta masura de protectie a copilului (art. 22 alin. 4 din O.U.G. nr. 25/1997). In cazul nulitatii adoptiei, drepturile adoptatorului se desfiinteaza in mod retroactiv, iar parintii firesti redobandesc drepturile parintesti, inclusiv pe cele succesorale.

e) adoptatorii din adoptia cu efecte restranse, incuviintata inainte de intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 25/1997, vin numai la succesiunea adoptatului si a rudelor acestuia (art. 77 si art. 79 C. fam.). In cazul adoptiei cu efecte restranse, legaturile de rudenie intre adoptat si parintii sai firesti se pastreaza, astfel incat, la moartea adoptatului, vor avea calitatea de parinti atat adoptatorii, cat si parintii firesti.

Parintii vitregi nu au drept legal la succesiunea legala a copilului vitreg, deoarece intre acestia nu exista relatii de rudenie.

In concluzie, termenul ,,parinti" din cuprinsul art. 843 C. civ., desemneaza pe tatal si mama defunctului, fie ca descendentul s-a nascut din casatorie sau din afara casatoriei, precum si parintii adoptivi, indiferent daca adoptia este cu efecte depline sau ce efecte restranse.

2. INTINDEREA SI PARTICULARITATILE REZERVEI ASCENDENTILOR PRIVILEGIATI

Art. 843 C. civ., care constituie sediul materiei in acesta privinta, avea initial urmatorul continut: ,,liberalitatile prin acte intre vii sau prin testament nu pot trece peste jumatatea bunurilor daca, din lipsa de copii, defunctul lasa tata si mama, sau numai pe unul dintr-insii".

Legiuitorul stabilea, deci, ca dimensiunea rezervei parintilor sa fie la o jumatate din mostenire, fie ca defunctul lasa pe tatal si pe mama sa, fie ca lasa numai pe unul dintre acestia.

Acesta dispozitie mai putin inspirata a legiuitorului de la 1865 a fost de natura sa creeze dificultati in practica judecatoreasca si controverse in literatura juridica mai veche, in cazul in care la moartea defunctului era in viata numai un parinte, iar acesta era chemat la mostenire in concurs cu colateralii privilegiati (frati ori surori ai defunctului) sau descendentii acestora.

Principiul consacrat de Codul civil roman este ca rezerva cuvenita eredelui, fiind o parte din mostenirea legala, va trebui sa fie mai mica sau cel mult egala cu portiunea sa succesorala legala. In acesta ipoteza, potrivit art. 673 C. civ., drepturile succesorale cuvenite singurului parinte supravietuitor in concurs cu colateralii privilegiati sunt stabilite la 1/4 din mostenire, iar potrivit art. 843 C. civ. in redactarea sa initiala, rezerva era de 1/2 din mostenire pentru un singur parinte.

Inadvertenta dintre cele doua texte a fost inlaturata prin modificarea continutului art. 843 C. civ. de catre Legea cu caracter interpretativ nr. 134/1947, care stabilea continutul actual al art. 843 C. civ.: ,,liberalitatile intre vii sau din cauza de moarte nu vor putea depasi 1/2 din mostenire daca defunctul, in lipsa de descendenti, lasa atat pe tatal cat si pe mama lui, sau 3/4 din mostenire daca lasa numai pe unul dintre parinti".

Prin modificarea art. 843 C. civ. s-a urmarit sa se elimine o inadvertenta a Codului civil, prin care rezerva pentru unul sau ambii parinti avea o cota invariabila de 1/2 din succesiune, in timp ce dreptul succesoral al unui parinte in concurs cu colateralii privilegiati era de 1/4 din succesiune.

Art. 843 C. civ., in noua sa redactare, impiedica ca rezerva parintilor sa poata depasi in intindere portiunea succesorala la care are dreptul, potrivit legii. Efectele sunt nu numai de natura cantitativa, dar si calitativa, rezerva cuvenita ascendentilor privilegiati pastrandu-si caracterul colectiv numai in situatia in care descendentii privilegiati nu vin in concurs cu colateralii privilegiati .

In ceea ce priveste intinderea rezervei succesorale, in practica se pot intalni doua situatii:

Ø      Daca defunctul lasa un parinte, rezerva acestuia este egala ca intindere cu portiunea succesorala legala care i se cuvine, adica un sfert din mostenire. Este situatia in care se intalneste exceptia de la regula, rezerva facand obiectul atribuirii individuale;

Ø      Daca defunctul lasa doi parinti, rezerva este de 1/2 din mostenire, fiind atribuita colectiv parintilor si impartita in mod egal.

Ca si in cazul rezervei descendentilor, se pune problema daca prin ,,parinti lasati" legea intelege pe cei care se afla in viata la deschiderea succesiunii sau pe cei care vin efectiv la mostenire, nefiind renuntatori sau nevrednici.

Intr-o opinie , ramasa singulara in literatura de specialitate, se considera ca la stabilirea cuantumului rezervei ascendentilor privilegiati se va tine seama si de parintii renuntatori sau nevrednici, iar renuntarea sau nevrednicia unuia dintre ei va avea drept efect ca singurul parinte aflat in viata sa aiba drept la intreaga rezerva de o jumatate din mostenire. Aceasta solutie nu ridica nici o dificultate in cazul in care parintii vin singuri la mostenire, fie fiindca defunctul nu a lasat colaterali privilegiati, fie fiindca toti acestia au renuntat la mostenire sau au fost inlaturati de la ea ca nevrednici.

Exceptie de la regula enuntata mai sus face cazul defunctul a lasat doi parinti, iar acestia vin in concurs cu colateralii privilegiati, situatie in care renuntarea la mostenire a tatalui sau a mamei - ca si, pentru identitate de motive, nevrednicia oricaruia dintre ei -, profita, potrivit legii, exclusiv colateralilor privilegiati, astfel incat parintele care vine efectiv la mostenire va culege 1/4 din aceasta, iar colateralii privilegiati (si descendentii acestora) 3/4 din mostenire (art. 671 si art. 673 C. civ.).

In consecinta, in opinia de mai sus, caracterul rezervei parintilor va fi colectiv daca ambii parinti sunt in viata si nu vin in concurs cu colateralii privilegiati (fixitatea rezervei parintilor) si individual in cazul in care vin in concurs cu colateralii privilegiati, iar un parinte este predecedat, renuntator sau nevrednic (variabilitatea cotei rezervei parintilor).

Majoritatea autorilor[8] au considerat ca, la fel ca si in cazul rezervei descendentilor si pentru aceleasi motive, la stabilirea cuantumului rezervei ascendentilor privilegiati se va tine seama de parintele care vine efectiv la mostenire, nu si de acela care este nevrednic sau renuntator. Aceasta regula se aplica indiferent daca parintele care vine efectiv la mostenire vine sau nu vine in concurs cu colateralii privilegiati .

Mentionam ca in cazul adoptiei cu efecte restranse, cand se pastreaza legaturile de rudenie intre adoptat si parintii sai firesti, la mostenirea adoptatului pot veni atat parintii adoptatori, cat si parintii firesti, astfel incat, daca numai unul dintre acestia vine la mostenire, rezerva va fi de 1/4, iar daca la mostenire vin doi sau mai multi parinti, rezerva lor va fi de 1/2 din mostenire si se va imparti intre ei in mod egal.

Asa cum am mai spus, colateralii privilegiati nu se bucura de dreptul la rezerva si, prin urmare, ei pot fi exheredati in mod direct sau indirect. Daca acestia vin la mostenire impreuna cu ascendentii privilegiati, dreptul de a cere reductiunea liberalitatilor excesive pana la limita cotitatii disponibile apartine, in cazul de fata, doar parintilor, astfel incat, daca nu este depasita cotitatea disponibila, liberalitatile nu vor fi supuse reductiunii chiar daca cota cuvenita colateralilor privilegiati se diminueaza, povara liberalitatilor fiind suferita exclusiv de catre mostenitorii nerezervatari. Aceasta solutie este neindoielnica, desi nu se poate sprijini pe vreun text, caci ea decurge din principiul ca reducere liberalitatilor se poate face numai in interesul mostenitorilor rezervatari. Dat fiind caracterul relativ al rezervei, mostenitorii nerezervatari nu se pot bucura de rezerva nici chiar pe cale indirecta[10].

In sfarsit, trebuie amintit ca, in cazul in care toti parintii ar fi renuntatori sau nevrednici, rezerva este retroactiv desfiintata, caci ea nu poate exista decat in folosul unor mostenitori rezervatari.