Rolul procurorului in respectarea drepturilor procesuale ale minorului in Romania

Rolul procurorului in respectarea drepturilor procesuale ale minorului in Romania

Constitutia Romaniei a ridicat la nivel de principiu protectia ,,copiilor si tinerilor', in art.45 garantand libera dezvoltare a personalitatii umane, interzicerea exploatarii minorilor sau folosirea la activitati care le pun in primejdie viata si interzicerea angajarii minorilor sub 15 ani etc.

De asemenea, Constitutia Romaniei, in articolele 130 alin.1 si 131 alin.1, stabileste ca, in activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor, procurorii desfasurandu-si activitatea potrivit principiului impartialitatii, controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei.

In acelasi sens, Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, prevede in art. 62, printre alte atributii ale Ministerului Public:

- verificarea respectarii legii la locurile de detinere preventiva si de executare a pedepselor;

- apararea drepturilor si intereselor minorilor.

Aceste atributii, enuntate generic, sunt particularizate prin dispozitii speciale, prevazute in Codul penal, de procedura penala, in Codul de procedura civila si in alte acte normative.

Ministerul Public, avand si o competenta judiciara, atributiile procurorilor in ceea ce priveste apararea drepturilor si intereselor minorilor, se exercita prin mijloace judiciare, sau complementare activitatii judiciare, cum sunt:

-actiunile civile adresate instantelor judecatoresti in temeiul art. 45 din Codul de procedura civila;

- participarea la judecarea cauzelor penale si civile in care sunt implicati minori, sau persoane puse sub interdictie.

- exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in conditiile prevazute de lege.

Art. 480 din Codul de procedura penala, stabileste ca: "urmarirea si judecarea infractorilor minori, precum si punerea in executare a hotararilor privitoare la acestia se fac potrivit procedurii obisnuite, cu completarile si derogarile specifice".

Astfel, procurorului ii revin atributii speciale referitor la persoanele chemate in fata sa, la audierea inculpatului minor care nu a implinit 16 ani; in acest sens, la orice ascultare sau confruntare a minorului, daca organul de urmarire penala considera necesar, citeaza pe delegatul autoritatii tutelare, precum si parintii, iar cand este cazul, pe tutore, curator, sau persoana in ingrijirea ori supravegherea careia se afla minorul. La prezentarea materialului de urmarire penala, procurorul este obligat sa citeze persoanele aratate mai sus.

O componenta importanta a conditiilor ce trebuie indeplinite pentru finalizarea, in cadru legal, a urmaririi penale, este obligativitatea intocmirii anchetei sociale; ea reprezinta un element caracteristic in cadrul procedurii speciale de urmarire a minorilor, cu caracter complementar, fata de procedura obisnuita.

Art. 484 alin. 1 din Codul de procedura penala astfel cum el a fost modificat arata ca judecarea cauzei privind o infractiune savarsita de minor se face in prezenta acestuia, cu exceptia cazului cand se sustrage, iar la judecarea cauzei se citeaza, in afara de parti, autoritatea tutelara si parintii, iar daca este cazul, tutorele, curatorul, persoana in ingrijirea ori supravegherea careia se afla minorul si serviciul de protectie a victimelor si de reintegrare sociala a infractorilor, precum si alte persoane a caror prezenta este considerata necesara de catre instanta.

Cat priveste compunerea instantei, participarea procurorului la cauzele de acest gen este obligatorie (art.315 alin.1 din Codul de procedura penala) la toate termenele de judecata. Nerespectarea acestei cerinte, obligatorie potrivit legii, atrage

sanctiunea nulitatii absolute prevazute la art.197 alin.2 din Codul de procedura penala.

Exercitarea recursului in interesul legii:

Potrivit art. 329 din Codul de procedura civila si art. 414² din Codul de procedura penala, Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie direct, sau la cererea ministrului de justitie, pentru a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul tarii, poate sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra unor chestiuni de drept care au primit o solutionare diferita din partea instantelor de recurs.

In ceea ce priveste masurile preventive si masurile procesuale Codul de procedura penala contine dispozitii speciale referitoare la drepturile proprii si regimul special pentru minorii retinuti sau arestati preventiv.

Respectarea drepturilor si a regimului special, prevazute de lege pentru minorii retinuti sau arestati preventiv este asigurata, pe langa controlul exercitat de un judecator anume desemnat, si prin vizitarea locurilor de detinere preventiva de catre procuror, care urmareste printre altele, tinerea minorilor separat de majori.

Cazurile de retinere in care procurorul apreciaza ca aceasta masura inceteaza de drept, sunt clarificate si solutionate in cursul actiunii de verificare. De asemenea, atunci cand se constata incetata de drept masura arestarii preventive, procurorul sesizeaza instanta de judecata care are obligatia sa dispuna punerea de indata in libertate a celui arestat.

Legea nr.211/2004, in scopul asigurarii protectiei victimelor infractiunilor reglementeaza unele masuri de informare a victimelor infractiunilor cu privire la drepturile acestora, precum si consilierea psihologica, asistenta juridica gratuita si compensatie financiara de catre stat a victimelor unor infractiuni. Referitor la informare, procurorul, printre altii, are obligatia de a incunostinta victimele infractiunilor cu privire la:

a) serviciile si organizatiile care asigura consiliere psihologica sau orice alte forme de asistenta a victimei, in functie de necesitatile acesteia;

b) organul de urmarire penala la care pot face plangere;

c) dreptul la asistenta juridica si institutia unde se pot adresa pentru exercitarea acestui drept;

d) conditiile si procedura pentru acordarea asistentei juridice gratuite;

e) drepturile procesuale ale persoanei vatamate, ale partii vatamate si ale partii civile;

f) conditiile si procedura pentru a beneficia de dispozitiile art. 86^1, 86^2, 86^4 si 86^5 din Codul de procedura penala, precum si de dispozitiile Legii nr. 682/2002 privind protectia martorilor;

g) conditiile si procedura pentru acordarea compensatiilor financiare de catre stat.

La data de 1 ianuarie 2005 au intrat in vigoare Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului si Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adoptiei.

Daca inainte de aparitia acestor legi principalele masuri de protectie cu privire la minori erau luate de Comisiile pentru Protectia Copilului, prin noile legi a fost extinsa foarte mult competenta instantelor in aceasta materie si implicit competenta procurorului. Astfel, conform Legii nr.272/2004, participarea procurorului este obligatorie in toate cauzele ce au ca obiect:

a) stabilirea persoanei care exercita drepturile si indeplineste obligatiile parintesti in situatia in care copilul este lipsit, temporar sau permanent de ocrotirea parintilor sai;

b) stabilirea modalitatilor in care se exercita si se indeplinesc obligatiile parintesti;

c) decaderea totala sau partiala din exercitiul drepturilor parintesti;

d) redarea exercitiului drepturilor parintesti.

De asemenea, procurorul este obligat sa participe in toate cauzele aflate pe rolul instantei ce au ca obiect instituirea protectiei alternative, care include:

- tutela;

- plasamentul, supravegherea specializata si adoptia;

In ceea ce priveste problematica consumului si traficului de droguri, Romania a inceput sa se confrunte cu acest flagel abia dupa 1989 cand, odata cu

deschiderea frontierelor si beneficiind de o pozitie geostrategica avantajoasa, ea a devenit o placa turnanta pentru acest fenomen. Atat tranzitul, cat si producerea, desfacerea si consumul, au devenit realitati cotidiene.

In aceste imprejurari, s-a remarcat ca tot mai multi tineri si copii au intrat in randul consumatorilor si al traficantilor.

Au fost adoptate o serie de acte normative care reglementeaza problematica traficului si consumului de droguri si, in acest context, minorilor li se acorda o atentie sporita. Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, reglementeaza distinct "protectia copilului impotriva consumului de droguri".

De asemenea, atat in Legea nr.143/2000 privind combaterea traficului si consumului de droguri, modificata prin Legea nr.522/2004 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, cat si in Codul penal, sunt dispozitii exprese care mentioneaza, printre altele, ca circumstanta agravanta "folosirea minorilor" la comiterea unor astfel de fapte.

In situatia in care tot mai multi minori, indiferent de calitatea pe care o au in procesul penal si civil, unde procurorul este competent sa intervina, sunt implicati, este extrem de importanta specializarea magistratilor, avand in vedere caracteristicile si particularitatile acestora.

Principiul specializarii judecatorilor si procurorilor este subliniat si in Strategia de reforma a sistemului judiciar 2005 - 2007 in cadrul sectiunii care se refera la "Justitia pentru minori".

Totodata, Legea nr.304/2004 privind organizarea judecatoreasca, stipuleaza posibilitatea infiintarii Tribunalelor specializate si obligativitatea infiintarii sectiilor sau completelor specializate.

In ceea ce priveste cauzele care sunt de competenta Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, sens in care ne referim si la infractiunile incriminate de Legea nr.143/2000, urmarirea penala in cauzele cu minori se efectueaza de procurori anume desemnati de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Este adevarat ca procurorul, in calitatea sa de garant al respectarii drepturilor minorilor, are un rol important in prevenirea si combaterea traficului si

consumului ilicit de droguri, dar subliniem rolul actorilor implicati in tot ceea ce inseamna preventie si ne referim atat la autoritatile statului cu responsabilitati in domeniu, cat si la organizatiile nonguvernamentale, care, impreuna au capacitatea de a oferi familiilor, copiilor si tinerilor, un real sprijin pentru a depasi situatiile de criza, care, de multe ori conduc la marginalizare si imping copii si adolescentii spre consumul de droguri.

Nu in ultimul rand, subliniem importanta cooperarii si colaborarii dintre toti factorii cu competente in domeniu, pentru ca nici o structura nu dispune singura, de mijloacele si mecanismele necesare pentru obtinerea unor rezultate de amploare.

Din analiza actelor normative, in vigoare, in materie, se desprinde concluzia ca procurorului si respectiv, Ministerului Public le revin atributii si competente extinse in ceea ce priveste apararea drepturilor si intereselor copiilor. Prin urmare rolul procurorului in acest domeniu trebuie sa se ridice la nivelul competentei sale.

In aceste conditii se impune cresterea rolului activ al procurorului in domeniu, intrucat, acesta este garantul respectarii intereselor generale ale societatii a ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor si respectiv a drepturilor si intereselor minorilor.