SEDINTELE DE JUDECATA

SEDINTELE DE JUDECATA

Activitatile premergatoare sedintelor de judecata.

Grefierul de sedinta preia dosarele de la arhiva, sub semnatura in registrul de termene, cu cel putin doua zile inaintea sedintei, intocmeste lista cauzelor si o afiseaza cu 24 de ore inaintea termenului de judecata. La inscrierea dosarelor pe lista se da intaietate cauzelor in care sunt arestati si celor cu privire la care legea prevede ca judecata se face de urgenta, tinandu-se seama de orele fixate pentru prezentarea persoanelor chemate in proces.

Completeaza condicile de sedinta cu dosarele completului din sedinta respectiva, in ordinea inscrisa in lista cauzelor. La Judecatoria Patarlagele se tin doua condici, una pentru cauzele penale si una pentru cauzele civile, sedintele fiind mixte,iar pentru dosarele ce se judeca in sedinta camerei de consiliu exista inca 2 condici separate, penal si civil.

Grefierul verifica daca au sosit la instanta si s-au atasat la dosare dovezile de inmanare ori de comunicare a citatiilor si a celorlalte acte de procedura, precum si relatiile si actele solicitate de presedintele completului de judecata; verifica legalitatea indeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare atasate la dosar si noteaza aceste date in citativ; informeaza presedintele completului de judecata despre deficientele constatate, pentru a se lua masurile necesare, dupa care preda dosarele completului de judecata.

Presedintele instantei asigura procurorului de sedinta, partilor, reprezentantilor partilor, avocatilor si celorlalte persoane prevazute de lege posibilitatea consultarii din timp a dosarelor.

Cand una din parti se afla in stare de arest, presedintele completului de judecata ia masuri ca aceasta sa isi poata exercita pe deplin, in tot cursul judecatii, dreptul de a examina actele dosarului si de a lua legatura cu aparatorul sau.

Activitatea in timpul sedintei de judecata.

Masuri pregatitoare.

Grefierul de sedinta se prezinta in sala de sedinta cu o jumatate de ora inainte de inceperea sedintei de judecata, pentru a pune la dispozitie dosarele spre consultare partilor interesate, dupa o prealabila verificare a identitatii si calitatii, si se ocupa de atasarea la dosare a ultimelor acte de procedura sau a corespondentei sosite la registratura.

Dupa inceperea sedintei de judecata, procurorul, partile, reprezentantii sau avocatii acestora pot studia dosarele numai cu incuviintarea presedintelui de complet.

Grefierul de sedinta verifica buna functionare a instalatiei de inregistrare a proceselor penale si a celei de amplificare, pentru apelul persoanelor chemate in fata instantei de judecata.

Sedinta de judecata

Grefierul de sedinta anunta publicului din sala intrarea completului de judecata.

Conform O.U.G. nr. 124/24.11.2004, pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul magistratilor si a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, "Cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta (.) se judeca de un singur judecator".

Accesul publicului in sala de sedinta este liber, in virtutea principiului oficialitatii sedintelor de judecata, si poate fi limitat numai in cazurile si in conditiile prevazute de lege.

Dupa aceea, presedintele completului anunta inceperea sedintei de judecat. Cauzele care se amana fara discutii sunt strigate la inceputul sedintei, in ordinea listei, daca toate partile legal citate sunt prezente si cer amanarea sau daca in cauza s-a solicitat judecata in lipsa.

Presedintele completului de judecata dispune strigarea cauzelor de catre grefierul de sedinta, in ordinea listei. Acesta anunta numarul de ordine al cauzei, numarul de dosar, dupa aceea, procedeaza la efectuarea apelul partilor si al celorlalte persoane citate, prin intermediul instalatiei de amplificare, constatand care din ele s-au prezentat.

Grefierul de sedinta face oral referatul cauzei, prezentand pe scurt obiectul pricinii si stadiul in care se afla judecata acesteia, comunica modul in care s-a indeplinit procedura de citare a persoanelor chemate la proces si daca s-au indeplinit celelalte masuri dispuse de instanta la termenele anterioare.

La cererea partilor instanta poate lasa cauza la urma, fixand o anumita ora cand dosarul va fi strigat din nou.

Daca nici una dintre parti nu se prezinta la strigarea cauzei, dosarul va fi lasat la sfarsitul sedintei cand se face o noua strigare, in ordinea listei. Pentru motive intemeiate, presedintele completului poate dispune luarea cauzelor intr-o alta ordine decat cea inscrisa pe lista de sedinta.

In baza art.304 Cod Proced. Penala, in timpul sedintei de judecata grefierul consemneaza in caietul de note urmatoarele: numarul dosarului, numarul de ordine din lista de sedinta, sustinerile orale din timpul sedintei, depunerile de cereri, acte si alte inscrisuri, masurile dispuse de instanta, precum si toate celelalte aspecte din desfasurarea procesului.

Acest caiet are o mare importanta, astfel notele luate de grefier sunt vizate de presedintele completului de judecata dupa terminarea sedintei de judecata, care, in prealabil, verifica continutul acestora si urmareste atasarea listei de sedinta la acest caiet. Caietul este numerotat si sigilat iar dupa terminarea acestuia, se depune la arhiva instantei unde se pastreaza timp de 3 ani.

Pe baza acest note, grefierul de sedinta intocmeste apoi actul procedural denumit incheiere de sedinta.

Toate cererile, actele si alte inscrisuri depuse in timpul sedintei sunt datate, vizate si semnate de presedintele completului de judecata.

In cazul in care se dispune amanarea judecatii cauzei, la fixarea noului termen si a orei de prezentare la instanta, presedintele completului tine seama de programarea si incarcatura sedintelor de judecata in functie de tabloul de termene, mentinandu-se continuitatea completului de judecata.

Sedinta de judecata poate fi suspendata pentru motive justificate. Durata suspendarii este anuntata de presedintele completului.

Daca instanta ramane in pronuntare, presedintele completului anunta in sedinta ziua si eventual ora stabilita pentru pronuntarea rezultatului deliberarii.

Sedinta de judecata a cauzelor penale.

Judecarea cauzelor in materie penala se face in fata instantei legal constituite si se desfasoara in sedinta publica, oral, nemijlocit si in contradictoriu.

Potrivit art.304 Cod Procedura Penala, sedinta penala este inregistrata cu mijloace tehnice.

In virtutea rolului sau activ si in vederea indeplinirii scopului procesului penal, presedintele completului poate dispune din oficiu orice masura procesuala care considera ca se impune, administrarea oricarei probe, impunerea oricareia dintre participatii la procesul penal a unor obligatii pentru a fi aduse la indeplinire chiar daca acestia se opun.

In cursul judecatii, intrebarile se pun prin intermediul presedintelui, care, numai in mod exceptional, poate incuviinta ca acestea sa fie adresate direct.

Dupa strigarea cauzei si apelul partilor, presedintele verifica identitatea inculpatului si procedura de citare a acestuia, conform art.318, alin.1 Cod Proced. Penala. Daca inculpatul este in stare de arest, presedintele completului verifica din oficiu, la prima infatisare, temeinicia luarii si mentinerii masurii arestarii, in baza art.300¹, alin.1 Cod Proced. Penala.

Presedintele completului ia masuri cu privire la martori, experti si interpreti, in sensul ca solicita martorilor prezenti sa paraseasca sala de judecata si de a nu se indeparta, pentru a inlatura posibilitatea ca martorii ascultati mai tarziu sa fie influentati de declaratiile martorilor ascultati mai inainte.

De asemenea, presedintele de complet solicita partii vatamate sa precizeze daca participa in proces ca parte vatamata sau se constituie parte civila, daca a suferit un prejudiciu; intreaba procurorul si partile daca au de ridicat exceptii de fond (de necompetenta, nulitatea urmaririi penale, neregularitatea actului de sesizare), daca propun administrarea de probe noi, sau daca au alte cereri (amanarea judecatii cauzei pentru lipsa de aparare, pentru citarea nelegala a partilor, pentru aspecte privind masurile preventive).

Etapa cercetarii judecatoresti este una dintre cele mai importante momente si se desfasoara, potrivit art.321-330 Cod Proced. Penala, intr-o ordine clara, si anume: inceperea cercetarii judecatoresti, ascultarea inculpatului si a coinculpatilor, ascultarea celorlalte parti, ascultarea martorilor, expertului sau interpretului.

Grefierul de sedinta da citire actului de sesizare a instantei. Dupa acest moment, presedintele de complet da explicatii inculpatului in ce consta invinuirea ce i se aduce, il lamureste asupra drepturilor pe care le are acesta (de a pune intrebari celorlalti inculpati, celorlalte parti, martorilor si de a da explicatii cand considera ca este necesar.

Se procedeaza apoi la audierea inculpatului, in baza art.323, alin.1 Cod Proced. Penala. Acesta este lasat sa spuna tot ce stie despre fapta si toate imprejurarile de fapt ce fac obiectul invinuirii, apoi i se pun intrebari de catre presedintele completului, procuror, partea vatamata, parte civila, partea responsabila civilmente, de catre ceilalti inculpati si de catre aparatorul inculpatului.

Dupa ascultarea inculpatului, se trece la audierea celorlalte parti (parti vatamate, responsabile civilmente), potrivit acelorasi dispozitii prevazute pentru ascultarea inculpatului - art.326 Cod Proced. Penala.

Instanta trecere la audierea martorilor. Martorii sunt introdusi pe rand in sala de sedinta, li se solicita actele de identitate si, dupa prestarea juramantului, se trece la audiere. Martorul este lasat sa declare tot ceea ce stie despre fapta, dupa care i se pot pune intrebari de catre instanta, procuror, de partea care l-a propus si apoi de celelalte parti.

In cazul in care unul sau mai multi martori lipsesc, instanta poate dispune motivat fie continuarea judecatii fie amanarea cauzei. Martorul care nu se prezinta nejustificat, poate fi adus in fata instantei silit printr-un mandat de aducere.

Cercetarea judecatoreasca se considera terminata o data cu epuizarea intregii probatiuni in cauza. Inainte de acest moment, presedintele completului pune intrebari procurorului si partilor daca mai au de dat explicatii sau daca mai au de formulat cereri noi in vederea completarii cercetarii judecatoresti.

In situatia in care nu sunt asemenea cererii, presedintele declara terminata cercetarea judecatoreasca.

Urmeaza apoi etapa dezbaterii judiciare, care este obligatorie si reprezinta acea parte a sedintei in care se da cuvantul procurorului si partilor pentru a-si expune punctul de vedere in legatura cu situatia de fapt si de drept rezultata in urma cercetarii judecatoresti, precum si in legatura cu orice alta problema ridicata de cauza.

Procurorul si fiecare parte isi argumenteaza concluziile motivat, combatand in acelasi timp punctele de vedere ale partilor adverse.

Ordinea in care instanta acorda cuvantul in cadrul dezbaterilor este obligatorie, spre diferenta de cercetarea judecatoreasca, si anume: procuror, partea vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente si inculpat.

Presedintele completului de judecata da apoi, obligatoriu, ultimul cuvant inculpatului. Inculpatul, la ultimul cuvant, are posibilitatea sa-si exprime pozitia de ansamblu asupra intregului proces, referindu-se la aspecte legate de solutionarea cauzei, la aplicarea pedepsei, poate releva fapte sau imprejurari noi, care pot duce la reluarea cercetarii judecatoresti.

Dupa incheierea sedintei de judecata, instanta delibereaza adoptand hotararea pe care o aduce la cunostinta prin pronuntare. Acest moment constituie actul final al judecatii in urma caruia instanta da o hotarare privind conflictul de drept penal dedus spre solutionare, conform art.343 Cod Proced. Penala.

Deliberarea consta in stabilirea existentei faptei si vinovatiei inculpatului, stabilirea pedepsei, a masurilor educative ori a masurii de siguranta cand este cazul, a computarii, retinerii si arestarii preventive, conform art.343, alin.2 Cod Proced. Penala. Completul delibereaza si asupra repararii pagubei produse prin infractiune., asupra masurilor preventive si asiguratorii, mijloacelor materiale de proba, cheltuielilor judiciare, precum si asupra oricarei alte probleme privind solutionarea justa a cauzei.

Instanta hotaraste prin sentinta asupra invinuirii aduse inculpatului, si pronunta, dupa caz: condamnarea, achitarea sau incetarea procesului penal, conform art.345 Cod Proced. Penala.

Ø      Condamnarea se pronunta daca instanta constata ca: fapta exista, fapta constituie infractiune, si a fost savarsita de inculpat.

Ø      Achitarea inculpatului se pronunta cand instanta constata existenta unuia din cazurile:

fapta nu exista,

fapta nu este prevazuta de legea penala,

fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni,

fapta nu a fost savarsita de inculpat,

faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii,

exista vreuna din cauzele care inlatura caracterul penal al faptei.

Ø      Incetarea procesului penal se pronunta in cazul in care instanta constata existenta urmatoarelor situatii:

lipsesc plangerea prealabila a persoanei vatamate, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o alta conditie prev. de lege, necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale,

au intervenit amnistia sau prescriptia, ori decesul faptuitorului,

a fost retrasa plangerea prealabila sau partile sau impacat, in cazul infractiunilor pentru care retragerea plangerii prealabile sau impacarea inlatura raspunderea penala,

s-a dispus inlocuirea raspunderii penale,

exista autoritate de lucru judecat.

In caz de condamnare, achitare sau incetare a procesului penal, instanta se pronunta prin aceeasi sentinta si asupra actiunii civile, in temeiul art.346, alin.1 Cod Proced. Penala.

Rezolvarea actiunii civile

In caz de condamnare, achitare sau incetare a procesului penal, instanta se pronunta prin aceeasi sentinta si asupra actiunii civile.

Cand achitarea s-a pronuntat pentru cazul prevazut in art. 10 alin. 1 lit. b¹ Cod Proced. Penala, ori pentru ca instanta a constatat existenta unei cauze care inlatura caracterul penal al faptei sau pentru ca lipseste vreunul dintre elementele constitutive ale infractiunii, instanta poate obliga la repararea pagubei materiale si a daunelor morale, potrivit legii civile.

Nu pot fi acordate despagubiri civile in cazul cand achitarea s-a pronuntat pentru ca fapta imputata nu exista, ori nu a fost savarsita de inculpat.

Instanta penala nu solutioneaza actiunea civila cand pronunta achitarea pentru cazul prevazut in art. 10 lit. b, ori cand pronunta incetarea procesului penal pentru vreunul din cazurile prevazute in art. 10 lit. f si j Cod Proced. Penala.

Instanta poate dispune disjungerea actiunii civile si amanarea judecarii acesteia intr-o alta sedinta, in cazul cand rezolvarea pretentiilor civile ar provoca intarzierea solutionarii actiunii penale.

Instanta, chiar daca nu exista constituire de parte civila, se pronunta asupra repararii pagubei materiale si a daunelor morale in cazurile prevazute in art. 17 Cod Proced. Penala, iar in celelalte cazuri numai cu privire la restituirea lucrului, desfiintarea totala sau partiala a unui inscris si restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunii.

Cheltuielile judiciare

In temeiul art.349 Cod Proced. Penala, instanta se pronunta prin hotarare si asupra cheltuielilor judiciare.   

Masuri cu privire la starea de libertate

Instanta are obligatia ca prin hotarare sa se pronunte cu privire la luarea, mentinerea sau revocarea masurii arestarii inculpatului.

In caz de achitare sau de incetare a procesului penal, instanta dispune punerea de undata in libertate a inculpatului arestat preventiv.

De asemenea, instanta dispune punerea de indata in libertate a inculpatului arestat preventiv, atunci cand pronunta:

a)      o pedeapsa cu inchisoare cel mult egala cu durata retinerii si arestarii preventive;

b)      o pedeapsa cu inchisoare, cu suspendarea conditionata a executarii ori cu suspendarea executarii sub supraveghere sau cu executare la locul de munca;

c)      amenda;

d)      o masura educativa.

Hotararea pronuntata in aceste cazuri cu privire la arestarea inculpatului, este executorie. Instanta comunica aceasta hotarare administratiei locului de detinere.

Inculpatul condamnat de prima instanta si aflat in stare de detinere este liberat de indata ce durata retinerii si a arestarii devin egale cu durata pedepsei pronuntate, desi hotararea nu este definitiva. Liberarea se dispune de administratia locului de detinere. In acest scop i se comunica, indata dupa pronuntarea hotararii, o copie dupa dispozitiv sau extras, care va cuprinde mentiunile prevazute in art. 140 alin. 3.

Cand in cursul urmaririi penale sau al judecatii, invinuitul sau inculpatul a fost liberat provizoriu pe cautiune, instanta va dispune restituirea sumei depuse drept cautiune, in cazurile prevazute de lege.

Masuri privind reparatiile civile

Instanta, in cazul cand admite actiunea civila, examineaza potrivit art. 163 si urmatoarele Cod Proced. Penala, necesitatea luarii masurilor asiguratorii privind reparatiile civile, daca asemenea masuri nu au fost luate anterior. Aceste dispozitii din hotarare privind luarea masurilor asiguratorii sunt executorii.

Cand instanta nu s-a pronuntat asupra actiunii civile potrivit art. 346 alin. ultim, masurile asiguratorii se mentin. Aceste masuri inceteaza de drept daca persoana vatamata nu introduce actiune in fata instantei civile in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a hotararii.

Cuprinsul hotararii

Hotararea prin care instanta penala solutioneaza fondul cauzei trebuie sa contina o parte introductiva, o expunere si dispozitivul.

Continutul partii introductive - practicaua

Partea introductiva cuprinde mentiunile prevazute in art. 305 si anume:

1. ziua, luna, anul si denumirea instantei;
2. mentiunea daca sedinta a fost sau nu publica;
3. numele si prenumele judecatorilor, procurorului si grefierului;
4. numele si prenumele partilor, aparatorilor si ale celorlalte persoane care participa in proces si care au fost prezente la judecata, precum si ale celor care au lipsit, cu aratarea calitatii lor procesuale si cu mentiunea privitoare la indeplinirea procedurii;
5. enuntarea faptei pentru care inculpatul a fost trimis in judecata si textele de lege in care a fost incadrata fapta;
6. inscrisurile care s-au citit in sedinta;
7. cererile de orice natura formulate de procuror, de parti si de ceilalti participanti la proces;
8. concluziile procurorului si ale partilor;
9. masurile luate in cursul sedintei.

Cand s-a redactat o incheiere de sedinta, potrivit dispozitiilor din art. 305, partea introductiva se limiteaza numai la urmatoarele mentiuni: denumirea instantei care a judecat cauza, data pronuntarii hotararii, locul unde a fost judecata cauza, precum si numele si prenumele membrilor completului de judecata, ale procurorului si ale grefierului, facondu-se mentiune ca celelalte date au fost trecute in incheierea de sedinta.

Continutul expunerii - considerentele

Expunerea cuprinde:

a. datele privind identitatea partilor;

2. descrierea faptei ce face obiectul invinuirii, cu aratarea timpului si locului unde a fost savarsita precum si incadrarea juridica data acesteia prin actul de sesizare;
3. analiza probelor care au servit ca temei solutionarea laturii penale a cauzei, cit si a celor care au fost inlaturate, motivarea solutiei cu privire la latura civila a cauzei, precum si analiza oricaror elemente de fapt pe care se sprijina solutia data in cauza.

In caz de condamnare, expunerea trebuie sa mai cuprinda fapta sau fiecare fapta retinuta de instanta in sarcina inculpatului, forma si gradul de vinovatei, circumstantele agravante sau atenuante, starea de recidiva, timpul ce se deduce din pedeapsa pronuntata si actele din care rezulta durata acesteia.

Daca instanta retine in sarcina inculpatului numai o parte din faptele ce formeaza obiectul invinuirii, se va arata in hotarare pentru care anume fapte s-a pronuntat condamnarea si pentru care incetarea procesului penal sau achitarea;

d. aratarea temeiurilor de drept care justifica solutiile date in cauza.

Continutul dispozitivului

Dispozitivul cuprinde datele privitoare la persoana inculpatului, solutia data de instanta cu privire la infractiune, indicandu-se, in caz de condamnare, denumirea acesteia si textul de lege in care se incadreaza, iar in caz de achitare sau de incetare a procesului penal, cauza pe care se intemeiaza potrivit art. 11, precum si solutia data cu privire la repararea pagubei materiale si a daunelor morale. Cand instanta face aplicarea art. 86^7 din Codul penal, dispozitivul va mentiona daca cel condamnat va executa pedeapsa in unitatea unde si desfasoara activitatea sau la alta unitate. Cand instanta face aplicarea art. 86^1 din Codul penal, dispozitivul va mentiona masurile de supraveghere prevazute in art. 86^3 alin. 1 din Codul penal, la care trebuie sa se supuna condamnatul, precum si obligatiile stabilite de instanta potrivit art. 86^3 alin. 3 din Codul penal.

Dispozitivul mai cuprinde, dupa caz, cele hotarate de instanta cu privire la:

a)      deducerea retinerii si arestarii preventive, indicandu-se partea din pedeapsa executata in acest mod;

b)      masurile preventive;

c)      masurile asiguratorii;

d)      cheltuielile judiciare;

e)      restituirea lucrurilor ce nu sunt supuse confiscarii;

f)        rezolvarea oricarei alte probleme privind justa solutionare a cauzei.

Cand instanta pronunta pedeapsa inchisorii sau pedeapsa inchisorii cu executarea la locul de munca, in hotarare se face mentiune ca persoana condamnata este lipsita de drepturile aratate in art. 71 din Codul penal, pe durata prevazuta in acelasi articol.

Dispozitivul cuprinde totdeauna mentiunea ca hotararea este supusa apelului sau, dupa caz, recursului, cu aratarea termenului in care poate fi exercitat si mentionarea datei cand hotararea a fost pronuntata si ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica.

Pronuntarea dispozitivului hotararii

Dispozitivul hotararii se pronunta potrivit art. 310 alin. 1 Cod Proced. Penala.

Dupa pronuntare, presedintele explica partilor prezente ca pot declara apel sau, dupa caz, recurs.

Comunicarea hotararii

Copii de pe dispozitivul hotararii se comunica partilor care au lipsit atat la judecata, cit si la pronuntare.

Inculpatului detinut sau aflat in vreuna dintre situatiile prevazute in art. 171 alin. 2, care a lipsit de la pronuntarea hotararii, i se comunica copia dispozitivului hotararii. De asemenea, copia dispozitivului hotararii se comunica administratiei locului de detinere.

Dupa redactarea hotararii, inculpatilor prevazuti in alineatul precedent li se comunica copii de pe aceasta.

CAILE DE ATAC ORDINARE

Hotararile supuse apelului

Sentintele pot fi atacate cu apel. Nu pot fi atacate cu apel:

a)      sentintele pronuntate de judecatorii privind infractiunile mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a);

b)      sentintele pronuntate de tribunalele militare privind infractiunile mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a) si infractiunile contra ordinii si disciplinei militare sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani;

c)      sentintele pronuntate de curtile de apel si Curtea Militara de Apel;

d)      sentintele pronuntate de sectia penala a Curtii Supreme de Justitie;

e)      sentintele de dezinvestire.

Incheierile date in prima instanta pot fi atacate cu apel numai o data cu fondul.

Apelul declarat impotriva sentintei se socoteste facut si impotriva incheierilor, chiar daca acestea au fost date dupa pronuntarea sentintei.

Persoanele care pot face apel

Pot face apel:

a)      procurorul, in ce priveste latura penala si latura civila;

b)      inculpatul, in ce priveste latura penala si latura civila. Impotriva sentintei de achitare sau de incetare a procesului penal, inculpatul poate declara apel si in ce priveste temeiurile achitarii sau incetarii procesului penal;

c)      partea vatamata, in cauzele in care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila, dar numai in ce priveste latura penala;*)

d)      partea civila si partea responsabila civilmente, in ce priveste latura civila;

e)      martorul, expertul, interpretul si aparitorul, cu privire la cheltuielile judiciare cuvenite acestora;

f)        orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei.

Termenul de declarare a apelului

ART. 363

Termenul de apel este de 10 zile, daca legea nu dispune altfel.

Pentru procuror termenul curge de la pronuntare. In cauzele in care procurorul nu a participat la dezbateri, termenul curge de la inregistrarea la parchet a adresei de trimitere a dosarului. Dupa redactarea hotararii, instanta este obligata sa trimita de indata dosarul procurorului, iar acesta este obligat sa-l restituie dupa expirarea termenului de apel.

Pentru partea care a fost prezenta la dezbateri sau la pronuntare, termenul curge de la pronuntare. Pentru partile care au lipsit atat la dezbateri, cit si la pronuntare, precum si pentru inculpatul detinut ori pentru inculpatul militar in termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei institutii militare de invatamant, ori pentru inculpatul internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-educativ, care au lipsit de la pronuntare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv.

In cazul prevazut in art. 362 lit. e), calea de atac poate fi exercitata de indata dupa pronuntarea incheierii prin care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare si cel mai tarziu in 10 zile de la pronuntarea sentintei prin care s-a solutionat cauza. Judecarea apelului se face numai dupa solutionarea cauzei, afara de cazul cand procesul a fost suspendat.

Sedinta de judecata a cauzelor civile.

Partile au indatorirea ca, in conditiile legii, sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligatia sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator, sa-si exercite drepturile procedurale conform dispozitiilor art. 723 alin. 1 Cod Proced. Civila, precum si sa-si probeze pretentiile si aparerile.

Presedintele completului, in tot cursul procesului, conduce desfasurarea acestuia, vegheaza la respectarea dispozitiilor legale si are puterea de a fixa termenele si de a ordona masurile necesare judecarii cererii. De asemenea, el are indatorirea sa faca respectate si sa respecte el insusi principiul contradictorialitatii si celelalte principii ale procesului civil.

In cazul in care partile nu sunt asistate sau reprezentate de avocat sau de mandatarii prevazuti la art. 68 alin. 5, judecatorul le da indrumari cu privire la drepturile si obligatiile ce le revin in proces.

Cu privire la situatia de fapt si motivarea in drept pe care partile le invoca in sustinerea pretentiilor si aparerilor lor, judecatorul este in drept sa le ceara acestora sa prezinte explicatii, oral sau in scris, precum si sa puna in dezbaterea lor orice imprejurari de fapt ori de drept, chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare.

Judecatorii au indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le considera necesare, chiar daca partile se impotrivesc.

In toate cazurile, judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii deduse judecatii.

Judecatorii sau partile pot pune intrebari martorilor sau expertilor numai prin mijlocirea presedintelui, care poate insa incuviinta ca acestia sa puna intrebarile direct

In fata primei instante judecatorii au datoria de a incerca impacarea partilor. In acest scop ei pot solicita infatisarea personala a partilor, chiar daca acestea sunt reprezentate.

(2) Daca partile se impaca, judecatorul va constata conditiile impacarii in cuprinsul hotararii pe care o va da. Dispozitiile art. 273 sunt aplicabile.

Daca partile se impaca, judecatorul va constata conditiile impacarii in cuprinsul hotararii pe care o va da.

La prima zi de infatisare instanta va putea da reclamantului un termen pentru intregirea sau modificarea cererii precum si pentru a propune noi dovezi. In acest caz, instanta dispune aninarea pricinii si comunicarea cererii modificate pieritului, in vederea facerii intimpinarii.

Cererea nu se socoteste modificata si nu se va da termen, ci se vor trece in incheierea de sedinta declaratiile verbale facute in instanta:

a)      cand se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii;

b)      cand reclamantul mareste sau micsoreaza catimea obiectului cererii;

c)      cand cere valoarea obiectului pierdut sau pierit;

d)      cand inlocuieste cererea in constatare printr-o cerere pentru realizarea dreptului sau dimpotriva, in cazul in care cererea in constatare poate fi primita.

e)      (3) Reclamantul va putea cere un termen pentru a depune intimpinare la cererea reconventionala si a propune dovezile in aparare.

Cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al pieritului, obiectul ei sau semnatura, va fi declarata nula.

Lipsa semnaturii se poate totusi implini in tot cursul judecatii. Daca pieritul invoca lipsa de semnatura, reclamantul va trebui sa semneze cel mai tarziu la prima zi de infatisare urmatoare, iar cand este prezent in instanta, in chiar sedinta in care a fost invocata nulitatea.

Este socotita ca prima zi de infatisare aceea in care partile, legal citate, pot pune concluzii.

Cererea reconventionala si introducerea unei alte persoane in judecata, care nu se vor fi facut inauntrul termenului prevazut de lege, se vor judeca deosebit, afara de cazul cand amindoua partile consimt sa se judece impreuna.

Exceptiile de procedura care nu au fost propuse in conditiile art. 115 si 132 Cod Proced. Civila nu vor mai putea fi invocate in cursul judecatii, afara de cele de ordine publica.

Instanta se va pronunta mai intui asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.

Exceptiile nu vor putea fi unite cu fondul dacit daca pentru judecarea lor este nevoie sa se administreze dovezi in legatura cu dezlegarea in fond a pricinii.

Dovezile care nu au fost cerute in conditiile art. 112, 115 si 132 Cod Proced. Civila nu vor mai putea fi invocate in cursul instantei, afara de cazurile:

a)      cand nevoia dovezii ar reiesi din dezbateri si partea nu o putea prevedea;

b)      cand administrarea dovezii nu pricinuieste aninarea judecatii;

c)      cand dovada nu a fost ceruta in conditiile legii, din pricina nestiintei sau lipsei de pregatire a partii, care nu a fost asistata sau reprezentata de avocat.

In cazul amanarii, partea este obligata, sub pedeapsa decaderii, sa depuna, cu cel putin 5 zile inainte de termenul sorocit pentru judecata, copii certificate de pe inscrisurile invocate.

Partea care a depus un inscris in copie certificata este datoare sa aiba asupra sa la sedinta originalul inscrisului sau sa-l depuna mai inainte in pastrarea grefei, sub pedeapsa de a nu se tine seama de inscris.

Daca partea potrivnica nu poate sa-si dea seama de exactitatea copiei fata cu originalul infatisat in sedinta, judecatorul va putea acorda un termen scurt, oblicind partea sa depuna originalul in pastrarea grefei.

In cazurile in care potrivit prevederilor Codului familiei, instanta de judecata urmeaza a asculta un copil minor, ascultarea se va face in camera de consiliu. Daca, fata de imprejurarile cauzei, instanta gaseste potrivit, ea va asculta copilul minor fora ca partile sau alte persoane sa fie de fata.

Dezbaterile urmate in sedinta se vor trece in incheierea de sedinta, care va fi semnata de judecatori si de grefier.

Daca, la orice termen sorocit pentru judecata, se infatiseaza numai una din parti, instanta, dupa ce va cerceta toate lucrarile din dosar si va asculta sustinerile partii, se va pronunta pe temeiul dovezilor administrate, putind primi exceptiile si aparerile partii care lipseste.

Termenul luat in cunostinta sau pentru care au fost trimise citatiile nu poate fi preschimbat decat pentru motive temeinice si cu citarea partilor. Citarea acestora se face in termen scurt, in camera de consiliu. Solutionarea cererii de preschimbare a termenului este de competenta presedintelui instantei, a vicepresedintelui instantei, a presedintelui de sectie ori a judecatorului care il inlocuieste. In cursul judecarii procesului cererea de preschimbare a termenului se solutioneaza de catre completul de judecata.

Aninarea judecatii in temeiul invoielii partilor nu se poate incuviinta dacit o singura data in cursul instantei.

Dupa o asemenea aninare, judecata, daca partile nu staruesc, va fi suspendata si nu va fi redeschisa dacit dupa plata sumelor prevazute de legea timbrului pentru redeschiderea pricinilor.

Instanta este obligata sa cerceteze daca aninarea ceruta de amandoua partile pentru un motiv anumit nu tinde la o aninare prin invoiala partilor; este socotita ca atare cererea de aninare la care cealalta parte s-ar putea impotrivi.

Cand constata ca desfasurarea normala a procesului este impiedicata din vina partii reclamante, prin neindeplinirea obligatiilor prevazute de lege ori stabilite la primirea cererii de chemare in judecata sau in cursul judecatii, instanta poate suspenda judecata, aratand in incheiere care anume obligatii nu au fost respectate. Dispozitiile art. 108^3 sunt aplicabile.

La cererea partii, judecata va fi reluata daca obligatiile la care se refera alin. (1) au fost indeplinite si, potrivit legii, aceasta poate continua.

Instanta va putea da un singur termen pentru lipsa de aparare, temeinic motivata.

Cand instanta refuza aninarea judecatii pentru acest motiv, va amina, la cererea partii, pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise.

Pricinile in care procedura este indeplinita si care nu se pot judeca din lipsa de timp vor fi aninate, la cererea uneia din parti, la un termen scurt pentru cand partile nu se vor mai cita. Aceste pricini vor fi judecate cu precadere.

Cand in fata instantei de judecata se pune in discutie competenta acesteia, ea este obligata sa stabileasca instanta competenta ori, daca este cazul, un alt organ cu activitate jurisdictionala competent.

Necompetenta este de ordine publica:

1. cand pricina nu este de competenta instantelor judecatoresti;

2. cand pricina este de competenta unei instante de alt grad;

3. cand pricina este de competenta unei alte instante de acelasi grad si partile nu o pot inlatura;

In cazul declararii necompetentei, dovezile administrate in instanta necompetenta raman castigate judecatii si instanta competenta nu va dispune refacerea lor dacit pentru motive temeinice.

Nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai multor instante.

Aceasta exceptie se va putea ridica de parti sau de judecator in orice stare a pricinii in fata instantelor de fond.

Daca exceptia este primita, dosarul se va trimite instantei care a fost mai intui investita, iar in cazul cand pricinile se afla in judecata unor instante de grade deosebite la instanta cu grad mai inalt.

Administrarea dovezilor

Dovezile se pot incuviinta numai daca instanta socoteste ca ele pot sa aduca dezlegarea pricinii, afara de cazul cand ar fi primejdie ca ele sa se piarda prin intarziere. Ele vor fi administrate inainte de inceperea dezbaterilor asupra fondului.

Dovada si dovada contrarie vor fi administrate pe cit cu putinta in acelasi timp.

Partea lipsa la incuviintarea dovezii este obligata sa ceara dovada contrarie la sedinta urmatoare, iar in caz de impiedicare, la prima zi cand se infatiseaza.

Incheierea prin care se incuviinteaza dovezile va arata faptele ce vor trebui dovedite, precum si mijloacele de dovada incuviintate pentru dovedirea lor.

Administrarea dovezilor se va face in ordinea statornicita de instanta.

Cand o parte renunta la dovezile ce a propus, cealalta parte poate sa si le insuseasca.

Administrarea probelor se face in fata instantei de judecata, daca legea nu dispune astfel.*)

1. Dovada cu inscrisuri

Cand partea invedereaza ca partea potrivnica detine un inscris privitor la pricina, instanta poate ordona infatisarea lui.

Cererea de infatisarea nu poate fi respinsa daca inscrisul este comun partilor sau daca insasi partea potrivnica s-a referit in judecata la inscris ori daca, dupa lege, ea este obligata sa sa infatiseze inscrisul.

2. Dovada cu martori

Cand instanta a incuviintat dovada cu martori, ea va dispune ascultarea acelora care au fost propusi prin cerere si intimpinare.

In cazurile prevazute de art. 138 pct. 2 si 4 Cod Proced. Civila, lista martorilor se va depune, sub pedeapsa decaderii, in termen de 5 zile de la incuviintare.

Inlocuirea martorilor nu se va incuviinta dacit in caz de moarte, disparitie sau motive bine intemeiate, in care caz, lista se va depune in termenul si sub pedeapsa mai sus-aratate.

Decaderea din dovada cu martori pentru neindeplinirea obligatiilor prevazute de art. 170 se acopera daca acestia se infatiseaza la termenul sorocit pentru ascultarea lor.

Impotriva martorului care lipseste la prima citare, instanta poate emite mandat de aducere.

In pricinile urgente, se poate dispune aducerea martorilor cu mandat chiar la primul termen.

Daca, dupa mandatul de aducere, martorul nu se infatiseaza, instanta va putea pasi la judecata.

Nu pot fi ascultati ca martori:

1. rudele si afinii pana la gradul al treilea inclusiv;

2. sotul, chiar despartit;

3. interzisii si cei declarati de lege incapabili de a marturisi;

4. cei condamnati pentru juramant*) sau marturie mincinoasa.

In pricinile privitoare la starea civila sau divort se vor putea asculta rudele si afinii mai sus-aratati, in afara de descendenti.

Presedintele, inainte de a lua marturia, va cere martorilor sa arate:

1. numele, indeletnicirea, locuinta si varsta;

2. daca este ruda sau afin cu una din parti si in ce grad;

3. daca se afla in serviciul uneia din parti;

4. daca este in judecata, in dusmanie sau in legaturi de interes cu vreuna din parti.

Inainte de a fi ascultat, martorul depune urmatorul juramant: 'Jur ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!'

In timpul depunerii juramantului, martorul tine mana pe cruce sau pe biblie.

Martorul fora confesiune va depune urmatorul juramant: 'Jur pe onoare si constiinta ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu'.

Martorii care din motive de constiinta sau confesiune nu depun juramantul vor rosti in fata instantei urmatoarea formula: 'Ma oblig ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu'.

Fiecare martor va fi ascultat deosebit, cei neascultati neputand fi de fata.

Ordinea ascultarii martorilor va fi statornicita de presedinte, tinand seama si de cererea partilor.

Dupa ascultare, martorul amine in sala de sedinta pana la sfarsitul cercetarii, afara numai daca instanta hotaraste altfel. Martorul nu are voie sa citeasca un raspuns scris de mai inainte; el se poate folosi insa de insemnari cu incuviintarea presedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.

Martorii pot fi din nou intrebati, daca instanta gaseste de cuviinta.

Declaratia se va scrie de grefier, dupa dictarea presedintelui sau a judecatorului delegat, si va fi semnata pe fiecare pagina si la sfarsitul ei de judecator, grefier si martor, dupa ce acesta a luat cunostinta de cuprins. Daca martorul nu voieste sau nu poate sa semneze, se face vorbire despre aceasta.

Orice adaugiri, stersaturi sau schimbari in cuprinsul marturiei trebuie incuviintate si semnate de judecator, de grefier si martor, sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama.

Locurile nescrise din declaratie trebuie implinite cu linii, astfel incot sa nu se poata adauga nimic.

3. Expertiza

Cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt instanta considera necesar sa cunoasca parerea unor specialisti, va numi, la cererea partilor ori din oficiu, unul sau trei experti, stabilind prin incheiere punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte si termenul in care trebuie sa efectueze expertiza. Termenul va fi stabilit astfel incot depunerea expertizei la instanta sa aiba loc conform dispozitiilor art. 209.

Cand este necesar, instanta va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.

In domeniile strict specializate, in care nu exista experti autorizati, din oficiu sau la cererea oricareia dintre parti judecatorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalitatea ori specialisti din domeniul respectiv. Punctul de vedere va fi prezentat in camera de consiliu sau in sedinta publica, partile fiind indreptatite sa puna si ele intrebari.

Daca partile nu se invoiesc asupra numirii expertilor, ei se vor numi de catre instanta, prin tragere la sorti, in sedinta publica, de pe lista intocmita de biroul local de expertiza.

Incheierea de numire va stabili si plata expertilor.*)

Daca pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului, ea nu poate fi facuta dacit dupa citarea partilor prin carte postala recomandata, cu dovada de primire, aratand zilele si orele cand incepe si continua lucrarea. Dovada de primire va fi alaturata lucrarii expertului.

Partile sunt obligate sa dea expertului orice lamuriri in legatura cu obiectul lucrarii.

Expertul numit este dator sa-si depuna lucrarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul sorocit pentru judecata.

Daca instanta nu este lamurita prin expertiza facuta, poate dispune intregirea expertizei sau o noua expertiza.

Expertiza contrarie va trebui ceruta motivat la primul termen dupa depunerea lucrarii.

4. Cercetarea la fata locului

In cazul cand instanta va socoti de trebuinta, va putea cotari ca intregul ei sau numai unul din magistrati sa mearga la fata locului spre a se lamuri asupra unor imprejurari de fapt care se vor arata prin incheiere.

Cercetarea la fata locului se va face cu citarea partilor, putindu-se asculta martorii si expertii pricinii.

Despre cele urmate la fata locului se va incheia proces-verbal.

Cand instanta merge la fata locului, va fi insotita de procuror, in cazurile in care prezenta acestuia este ceruta de lege.

5. Interogatoriul

Se va putea incuviinta chemarea la interogator, cand este privitor la fapte personale, care, fiind in legatura cu pricina, pot duce la dezlegarea ei.

Cel chemat va fi intrebat de catre presedinte asupra fiecarui fapt in parte.

Cu incuviintarea presedintelui, fiecare dintre judecatori, procurorul, precum si partea potrivnica pot pune de-a dreptul intrebari celui chemat la interogator.

Partea nu are voie sa citeasca un raspuns scris de mai inainte. Ea se poate folosi insa de insemnari, cu incuviintarea presedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.

Daca partea declara ca pentru a raspunde trebuie sa cerceteze inscrisuri, se va putea soroci un nou termen pentru interogator.

Reprezentantul legal poate fi chemat personal la interogatoriu pentru actele incheiate si faptele savarsite de el in aceasta calitate.*)

Raspunsurile la interogator vor fi trecute pe aceeasi foaie cu intrebarile. Interogatoriul va fi semnat pe fiecare pagina de presedinte, grefier, de cel care l-a propus, precum si de partea care a raspuns dupa ce a luat cunostinta de cuprins. Tot astfel vor fi semnate adaugirile, stersaturile sau schimbarile aduse, sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama.

Daca partile nu voiesc sau nu pot sa semneze, se va face aratare in josul interogatorului.

Suspendarea judecatii

Instanta va suspenda judecata:

1. cand amindoua partile o cer;

2. daca niciuna din parti nu se infatiseaza la strigarea pricinii.

Cu toate acestea pricina se judeca daca reclamantul sau pieritul au cerut in scris judecarea in lipsa.

Judecata pricinilor se suspenda de drept:

1. prin moartea uneia din parti, afara de cazul cand partea interesata cere termen pentru introducerea in judecata a mostenitorilor;

2. prin interdictie sau punere sub curatela a unei parti pana la numirea tutorelui sau curatorului;*)

3. prin moartea mandatarului uneia din parti, intamplata cu mai putin de 15 zile inainte de ziua infatisarii;

4. prin incetarea functiei tutorelui sau curatorului.**)

5. prin deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului asupra reclamantului, in temeiul unei hotarari judecatoresti irevocabile.

Faptele aratate mai sus nu impiedica pronuntarea hotararii, daca ele s-au ivit dupa inchiderea dezbaterilor.

Instanta poate suspenda judecata:

1. cand dezlegarea pricinii atarna, in totul sau in parte, de existenta sau neexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati;

2. cand s-a inceput urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o inraurire hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea.*)

Suspendarea va dainui pana cand hotararea pronuntata in pricina care a motivat suspendarea a devenit irevocabila.

Judecata reincepe:

1. prin cererea de redeschidere facuta de una din parti, cand ea s-a suspendat prin invoirea partilor sau prin lipsa lor;

2. prin cererea de redeschidere, facuta cu aratarea mostenitorilor, tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar sau, dupa caz, a partii interesate, a administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, in cazurile prevazute de art. 243.

Renuntarea la judecata si renuntarea la drept

Reclamantul poate sa renunte aricind la judecata, fie verbal in sedinta, fie prin cerere scrisa.

Renuntarea la judecata se constata prin incheiere data fora drept de apel.

Daca renuntarea s-a facut dupa comunicarea cererii de chemare in judecata, instanta, la cererea pieritului, va obliga pe reclamant la cheltuieli.

Cand partile au intrat in dezbaterea fondului, renuntarea nu se poate face dacit cu invoirea celeilalte parti.

In caz de renuntare la insasi dreptul pretins, instanta da o hotarare prin care va respinge cererea in fond si va cotari asupra cheltuielilor.

Renuntarea la drept se poate face si fora invoirea celeilalte parti, atat in prima instanta cit si in apel.

Renuntarea se poate face in sedinta sau prin inscris autentic.

Hotararea se da fora drept de apel.

Cand renuntarea este facuta in instanta de apel, hotararea primei instante va fi anulata in totul sau in parte, in masura renuntarii.

Perimarea

Orice cerere de chemare in judecata, contestatie, apel, recurs, revizuire si orice alta cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar impotriva incapabililor*) daca a ramas in nelucrare din vina partii timp de un an. Partea nu se socoteste in vina, cand actul de procedura urma sa fie indeplinit din oficiu.

Termenul perimarii nu curge cit timp, fora vina partii, cererea n-a ajuns inga la instanta competenta sa o judece sau nu se poate fixa termen de judecata.

In materie comerciala termenul de perimare este de sase luni.

Activitatea ulterioara incheierii dezbaterilor

Rezultatul deliberarii se consemneaza intr-o minuta, care va fi scrisa pe cererea de chemare in judecata ori pe ultima incheiere sau pe o foaie sau, dupa caz, pe foi separate, numerotate.

Apelurile si recursurile declarate oral in sedinta in care s-a pronuntat hotararea vor fi consemnate intr-un proces-verbal semnat de presedintele completului si de grefierul de sedinta.

Presedintele completului trece in condica de sedinta, inainte de pronuntarea in sedinta publica, solutiile pronuntate, consemnand numai datele esentiale din minuta, precum si initialele numelui redactorului fiecarei hotarari; pentru cauzele amanate, se vor trece termenele, precum si motivul amanarii, dupa caz. Pentru pronuntarile care se fac intr-o alta zi decat aceea a judecatii, se va mentiona si termenul cand au avut loc dezbaterile.

Numerele de hotarare se dau de catre grefierul de sedinta in ordinea inscrierii lor in condica de sedinta.

Incheierile de amanare a judecatii cauzelor, conceptele de citare pentru termenul urmator, adresele si celelalte lucrari dispuse de instanta, precum si incheierile de amanare a pronuntarii se intocmesc de grefier in doua zile, iar partea introductiva a hotararilor, in 3 zile de la terminarea sedintei, cu exceptia situatiilor in care legea impune termene mai scurte.

Dupa redactarea si semnarea incheierilor, grefierii de sedinta predau dosarele amanate arhivarului-registrator, care semneaza de primirea lor pe listele de sedinta.

Citatiile si mandatele de aducere se intocmesc in ordinea urgentei, cel mai tarziu a doua zi dupa intocmirea conceptelor de citare.

A doua zi dupa pronuntarea hotararilor, grefierii prezinta dosarele solutionate si cele in care judecata a fost suspendata grefierului-sef, spre a fi inregistrate in registrul de evidenta a redactarii hotararilor, in situatiile statistice, precum si in celelalte evidente.

Dosarele solutionate se predau apoi grefierului delegat cu intocmirea lucrarilor de executare, care va inscrie hotararile pronuntate in registrul de executari penale. Acesta face mentiunile cu privire la comunicarea hotararilor pentru cei care au lipsit la dezbateri si cu privire la apelurile si recursurile declarate oral in sedinta.

In cauzele cu inculpati arestati preventiv se ataseaza dosarele in care s-a dispus luarea si, unde este cazul, prelungirea arestarii preventive.

Pentru inculpatii militari in termen, pentru cei condamnati cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, cu executarea pedepsei la locul de munca, pentru cei gratiati conditionat si pentru cei arestati se mentioneaza in plus daca au fost prezenti la pronuntarea hotararii.

Grefierul de sedinta mentioneaza, sub semnatura, in partea de jos a minutei sau a hotararii redactate, dupa caz, data comunicarii si partile carora li s-a comunicat dispozitivul sau hotararea.

In cazul in care, dupa redactarea hotararii, grefierul de sedinta este in imposibilitate sa semneze hotararea, aceasta este semnata de grefierul sef, facondu-se mentiune despre cauza care l-a impiedicat sa semneze. In lipsa grefierului-sef, hotararea va fi semnata de un alt grefier desemnat de presedinte.

Dosarele penale in care procurorul nu a participat la dezbateri sunt inaintate parchetului competent de catre grefierul delegat cu lucrarile de executari penale, imediat dupa redactarea hotararii.

Cel mai tarziu a patra zi dupa pronuntare grefierul de sedinta preda dosarele judecatorilor, in vederea motivarii hotararilor, dupa ce, in prealabil, a intocmit partea introductiva - practicau - a acestora.

Daca se apreciaza ca este necesara amanarea pronuntarii hotararii, aceasta poate fi dispusa potrivit legii dar nu mai mult de doua saptamani.

Hotararile se redacteaza in numarul de exemplare necesar, spre a se asigura comunicarea acestora tuturor persoanelor pentru care legea prevede ca hotararea se comunica integral. Primele doua exemplare de pe fiecare hotarare se semneaza de membrii completului de judecata si de grefierul de sedinta.

Dupa verificarea si semnarea hotararii, grefierul de sedinta preda in aceeasi zi al doilea exemplar de pe hotarare grefierului-sef, sau persoanei desemnate, in vederea depunerii la mapa.

Dupa intocmirea procedurilor de comunicare, grefierul de sedinta preda dosarele arhivarului-registrator sub semnatura pe lista de sedinta. Listele purtand semnatura de predare-primire sunt indosariate si pastrate pentru evidenta.

COMPARTIMENTELE INSTANTEI.

Compartimentele instantei sunt stabilite in temeiul Hotararii nr. 159 din 24 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioara a instantelor judecatoresti, emis de consiliul Superior al Magistraturii, publicata in Monitorul Oficial nr. 881 din 27 septembrie 2004 iar componenta fiecarui compartiment si atributiunile specifice sunt stabilite prin Ordinul de serviciu emis de Judecatoria Patarlagele la inceputul fiecarui an.

Serviciul arhiva-registratura.

La Judecatoria Patarlagele functioneaza serviciul de arhiva si registratura aflata sub indrumarea si controlul judecatorului delegat.

In acest sector m-am familiarizat cu activitatea specifica acestui sector deosebit de important

Personalul repartizat la registratura si arhiva instantei are urmatoarele atributii:

a)      primeste si inregistreaza dosarele intrate, tine evidenta acestora si a circulatiei lor;

b)      intocmeste conceptele pentru citarea partilor, intocmeste citatiile pentru primul termen si urmareste expedierea acestora;

c)      pune dosarele la dispozitia publicului, potrivit art. 95 din prezentul regulament;

d)      pregateste dosarele pentru sedintele de judecata si asigura circulatia acestora in cadrul instantei, precum si trimiterea lor la alte organe judiciare;

e)      informeaza persoanele care au calitatea de parte ori sunt imputernicite de acestea, conform legii, asupra datelor solicitate din dosarele in care sunt direct interesate;

f)        la judecatorii, inainteaza instantelor superioare dosarele in care s-a declarat apel sau recurs, iar la sectii, le preda la registratura generala pentru inaintare;

g)      asigura pastrarea in buna stare a dosarelor, registrelor si condicilor;

h)      pastreaza, pe ani, dosarele solutionate, mapele de hotarari, registrele si condicile de sedinta;

i)        indeplineste, in limitele functiei, si alte sarcini stabilite de presedintele instantei sau sectiei.

Actele de sesizare a instantei, depuse personal sau prin reprezentant, sosite prin posta, curier ori fax, se depun la registratura, unde in aceeasi zi primesc data certa, dupa care se predau presedintelui instantei spre rezolvare, avand atasate si plicurile sau, dupa caz, dovada modului in care au fost transmise.

Dupa rezolutia presedintelui, actele de sesizare primesc numar din registrul general de dosare si se inscriu, dupa caz, in registrele prevazute la art.86 din Regulamentul de ordine interioara.

Celelalte cereri si acte de orice natura, inclusiv corespondenta cu caracter administrativ, sosite prin posta, curier, fax, e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare, se inregistreaza in registrul general de dosare, registrul de intrare-iesire a corespondentei administrative sau registrul de evidenta a petitiilor, dupa caz, apoi se prezinta presedintelui impreuna cu dovezile de expediere.

Dovezile de comunicare a procedurilor se primesc la registratura instantei sub semnatura, dupa care se predau arhivarului, care le ataseaza la dosar, facand mentiune despre aceasta pe conceptul de citare.

Actele si cererile de orice natura prezentate de justitiabili sau de reprezentantii lor, inclusiv avocati, presedintelui instantei sau judecatorului de serviciu primesc data certa la prezentarea lor, prin aplicarea stampilei de intrare a instantei respective, iar dupa rezolvare se predau arhivarului-registrator, care le inregistreaza.

Inregistrarea statistica a cererilor, formarea dosarelor, intocmirea conceptelor de citare, emiterea procedurilor de chemare in fata instantei si comunicarea copiilor de pe actele de sesizare a instantei se fac imediat dupa fixarea termenului de judecata, pentru cauzele de natura urgenta, sau cel mai tarziu a doua zi lucratoare, in celelalte cauze. Persoana care intocmeste procedurile va face mentiune, pe conceptul de citare, despre data predarii acestora la serviciul expeditii.

Expedierea corespondentei se realizeaza prin posta, agent procedural, prin fax sau e-mail ori prin orice alt mijloc de comunicare a carui supraveghere poate fi exercitata astfel incot sa fie asigurat caracterul oficial al acesteia.

Judecatorul de serviciu si repartizarea aleatorie a dosarelor.

In vederea repartizarii pe complete si stabilirii primului termen de judecata, dosarele nou formate sunt trimise persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor care functioneaza in biroul judecatorului de serviciu.

Activitatea de primire a cererilor de chemare in judecata si de repartizare aleatorie pe completele de judecata se realizeaza in cadrul Judecatoriei Patarlagele prin utilizarea aplicatiei MJREP, in conformitate cu dispozitiile cuprinse in Hotararea nr.71/09.03.2005, a Consiliului Superior al Magistraturii, in Regulamentul de Ordine Interioara si a Ordinului de serviciu emis de Judecatoria Patarlagele, fiind de natura a duce la rezolvarea corecta si la timp a acestora.

Toate cererile de chemare in judecata sunt primite de judecatorul de serviciu, cu exceptia celor date prin lege in competenta presedintelui, care sunt primite de acesta.

In acest sens, cererile de chemare in judecata sunt primite zilnic de judecatorul de serviciu intre orele 9,00-13,00. Programul mai sus aratat este afisat atat la afisier, cat si pe usa cabinetelor respective.

Propunerile de arestare preventiva sau de prelungire a masurii arestarii preventive, precum si eliberarea autorizatiilor de perchezitie sunt primite si rezolvate de judecatorul de serviciu si sunt pastrate de grefierul sef in conditii speciale de siguranta. Tot astfel, ele se inregistreaza si in registre speciale tinute de grefierul sef.

Programarea judecatorilor de serviciu s-a facut in asa fel incat fiecare dintre judecatorii instantei noastre sa realizeze aceasta activitate o zi pe saptamana, fara a-i afecta timpul de studiere a dosarelor, iar ziua a fost planificata in afara celei in care este programat in sedinta de judecata.

Serviciul de mai sus functioneaza intr-un birou separat, anume constituit, unde    alaturi de judecator lucreaza si operatorul de calculator. In cadrul acestei activitati, judecatorul de serviciu verifica daca sunt indeplinite cerintele prevazute de prevederile procedurale (art.112-114 Cod Procedura Civila), lamureste partea cu privire la actele necesare, taxa de timbru, timbrul judiciar, dupa care, constatand ca sunt indeplinite aceste cerinte, procedeaza la inregistrarea lor in registrul general, stabileste natura juridica a cauzei, gradul de complexitate, tipul termenului, iar apoi, prin intermediul calculatorului, dosarul este repartizat pe completele de judecata. Partea care a introdus cererea de chemare in judecata, primeste termen in cunostinta sub semnatura si ia act si de numarul de inregistrare al cauzei, celelalte parti urmand a fi citate, asa cum se dispune prin rezolutia presedintelui completului respectiv.

Incepand cu luna aprilie anul curent, in urma dispozitiilor date de Curtea de Apel Ploiesti, datele preliminare si cele privind repartizarea aleatorie a dosarului, precum si masurile dispuse de complet se trec pe un formular tipizat, adaptat nevoilor instantei noastre. Aceste formular se ataseaza cererii.

Dupa repartizarea aleatorie a dosarelor, acestea sunt prezentate fiecarui presedinte de complet pentru a dispune masurile ce se impun, in functie de natura cauzei, dupa care acesta semneaza si dateaza, apoi sunt predate in aceeasi zi biroului arhiva, sub semnatura.

Dupa incheierea programului de lucru cu publicul, in fiecare zi, se intocmeste lista cauzelor inregistrate in ziua respectiva, fiecare presedinte de complet semnand in dreptul cauzei repartizate.

Lista de termene care a fost adaptata nevoilor instantei noastre:

o       24 ore - luni-joi (1-2 zile)

o       24 ore - vineri (3-4 zile)

o       AZI (0 zile)

o       CELERITATE 5-7 zile

o       LUNG 60 zile

o       MEDIU 14-21 zile

o       NORMAL 21-30 zile

o       SCURT 7-14 zile

Pentru perioada vacantei judecatoresti, a fost suplimentata lista de termene, pentru a nu suprasolicita completele, avand in vedere numarul redus al acestora. Numai pentru cauzele care, in conformitate cu dispozitiile legale, se vor judeca in perioada vacantei judecatoresti, se vor folosi temenele utilizate in mod obisnuit.

Lista suplimentara cuprinde:

o       V. 24 ore (1-7 zile)

o       V. 32-47 zile (aug) - pentru perioada 1-31 august

o       V. 62-77 zile (iulie) - pentru perioada 1-31 iulie

o       V. 92-107 zile (iunie) - pentru perioada 1-31 iunie

Toate modificarile aduse termenelor repartizate aleatoriu se consemneaza intr-un registru special in care se detaliaza motivul si termenul acordat.

In ceea ce priveste incompatibilitatile, recuzarile si abtinerile, dupa ce s-a repartizat aleatoriu cauza si s-a constatat ca a fost repartizat unui complet incompatibil, am procedat la repartizarea din nou, prin scrierea din nou a numarului de dosar la care am adaugat litera I, pentru recuzari am adaugat RE.   

Evidenta activitatii instantei

Pentru evidenta activitatii instantei se intocmesc si se pastreaza:

1. Registrul general de dosare:

In acest registru se trec, in ordinea intrarii, toate dosarele inregistrate la instante sau la sectiile acestora, cu rubricile stabilite in acest scop. Sub acelasi numar se vor inregistra toate cererile depuse ulterior si corespondenta in legatura cu cauza respectiva.

2. Opisul alfabetic

In acest registru se trec numele si prenumele partilor din dosar, inclusiv ale celor introduse ulterior in proces, precum si numarul dosarului.

3. Registrul de intrare-iesire a corespondentei administrative

In acest registru se inregistreaza corespondenta care nu are legatura cu dosarele. Corespondenta de serviciu care nu este destinata publicitarii se inregistreaza intr-un registru separat.

4. Registrul informativ

In acest registru se mentioneaza, pentru fiecare dosar trecut in ordinea numerica, primul termen de judecata si termenele ulterioare, data iesirii dosarului din arhiva si persoana careia i s-a predat, data reintrarii dosarului in arhiva, numarul si data sentintei, deciziei sau incheierii, dupa caz, si solutia pe scurt, data trimiterii dosarului la alte instante, la parchete sau alte autoritatea si data revenirii dosarului, conexarii sau atasarii dosarului la alt dosar.

5. Registrul de termene al arhivei

In acest registru se trec toate dosarele pe termenele de judecata fixate, consemnandu-se numarul si data inregistrarii lor.

6. Condica sedintelor de judecata

In acest registru se trec: dosarele din sedinta respectiva, separat pe complete, in ordinea inscrisa in lista cauzelor, termenele de judecata in caz de amanare a judecatii, hotararea pronuntata si numarul acesteia, precum si initialele judecatorului care o va redacta.

La Judecatoria Patarlagele se tin doua condici, una pentru cauzele penale si una pentru cauzele civile.

7. Registrul de evidenta a redactarii hotararilor

In acest registru se trec in ordinea numerica, separat pe materii, dupa caz, toate sentintele, deciziile sau incheierile pronuntate si se noteaza: numarul dosarului, numele judecatorului care a motivat hotararea, data predarii de catre judecator a conceptului pentru redactare si data redactarii.

8. Registrul de evidenta si punere in executare a hotararilor penale

In acest registru se trec, in ordinea numerica, hotararile penale, inscriindu-se datele pe care le voi prezenta la activitatea acestui compartiment.

Evidenta in legatura cu amanarea sau intreruperea executarii pedepselor privative de libertate, a masurii educative a internarii minorului intr-un centru de reeducare si a platii amenzii, esalonata in rate lunare, se tine si separat.

Se tine separat o evidenta a inculpatilor condamnati la inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei, precum si a celor condamnati la inchisoare cu executare la locul de munca.

De asemenea, separat se tine si evidenta inculpatilor condamnati de alte instante, care executa pedeapsa la locul de munca, intr-una dintre unitatile de pe raza teritoriala a instantei.

9. Registrul de evidenta si punere in executare a hotararilor civile

In acest registru se tine evidenta creantelor stabilite prin hotarari judecatoresti pentru care executarea se face din oficiu, inclusiv cele care provin din amenzi contraventionale.

10. Registrul de evidenta a apelurilor declarate impotriva hotararilor civile si registrul de evidenta a apelurilor declarate impotriva hotararilor penale

In acest registru se trec, in ordinea datei declararii apelurilor: numele si prenumele partii care a declarat apelul, numarul dosarului, data declararii apelului, data inaintarii dosarului la instanta competenta.

11. Registrul de evidenta a recursurilor declarate impotriva hotararilor civile si registrul de evidenta a recursurilor declarate impotriva hotararilor penale

In acest registru se trec, in ordinea datei declararii recursurilor: numele si prenumele partii care a declarat recursul, numarul dosarului, data declararii recursului.

12. Registrul valorilor si corpurilor delicte

In acest registru de evidenta se face descrierea valorilor care constituie mijloc de proba in procese, prin indicarea caracteristicilor de identificare, pentru a se evita confuzia sau posibilitatea de inlocuire. Aceasta evidenta se completeaza cu procesul-verbal de primire si cu procesul-verbal incheiat la sfarsitul fiecarui an.

13. Registrul de control

In acest registru se inscriu constatarile si masurile dispuse de catre persoanele care efectueaza controlul, mentionandu-se numarul si data actului de control. La curtile de apel si tribunale se va tine cate un registru de control si la fiecare sectie.

14. Registrul de evidenta a petitiilor

In acest registru se inscriu in ordinea primirii toate petitiile adresate instantei, cu mentionarea datei primirii, a termenului fixat pentru solutionare, a compartimentului caruia i-a fost repartizata si a datei inaintarii la acest compartiment, a datei la care raspunsul redactat a fost inaintat spre semnare presedintelui instantei, a datei la care raspunsul a fost comunicat petitionarului sau, dupa caz, cu mentionarea altei solutii date petitiei (conexare sau clasare).

15. Registrul de evidenta pentru inregistrarea cererilor si raspunsurilor privind accesul la informatiile publice

16. Registrul de evidenta a mandatelor de arestare preventiva emise de judecator in cursul urmaririi penale

In acest registru se fac urmatoarele mentiuni: numarul curent; numele si prenumele invinuitului/ inculpatului; numarul si data adresei parchetului; numarul dosarului instantei; data si solutia pronuntata; numarul si data mandatului de arestare preventiva; durata arestarii preventive, cu indicarea datei la care incepe masura si a datei la care expira; numele si prenumele judecatorului care a emis mandatul; data inaintarii dosarului la instanta de control judiciar; data inaintarii recursului la instanta de control judiciar; solutia instantei de recurs; observatii.

17. Registrul de evidenta a mandatelor de arestare preventiva emise de judecator in cursul judecatii

In acest registru se fac urmatoarele mentiuni: numarul curent, numele si prenumele inculpatului, numarul dosarului; numarul si data incheierii prin care s-a dispus arestarea; numarul si data mandatului de arestare preventiva; durata arestarii, cu indicarea datei la care incepe masura si a datei la care expira; data declararii recursului; data inaintarii dosarului la instanta de recurs; solutia instantei de recurs; observatii.

In cazul cailor de atac de reformare, in aceste registre se trec, in ordinea datei declararii cailor de atac, calea de atac promovata, numele si prenumele partii care a declarat calea de atac, numarul dosarului, numarul si data pronuntarii hotararii atacate, data declararii caii de atac, data inaintarii dosarului la instanta competenta, data restituirii dosarului, observatii.

In cazul cailor de atac de retractare, in registre se vor trece in ordinea datei declararii cailor de atac, calea de atac promovata, numele si prenumele partii care a declarat calea de atac, numarul dosarului, numarul si data pronuntarii hotararii atacate, data declararii caii de atac, numarul si data hotararii prin care s-a solutionat calea de atac, observatii.

18. Registrul de evidenta a sesizarilor privind efectuarea perchezitiilor autorizate de judecator in cursul urmaririi penale

In acest registru se fac urmatoarele mentiuni: numarul curent, numarul si data adresei parchetului, numarul dosarului instantei, numarul si data incheierii, numarul de autorizatie, data si ora emiterii, persoana si locul unde urmeaza sa se efectueze perchezitia, perioada de valabilitate a autorizatiei de perchezitie, numele si prenumele judecatorului care a emis autorizatia.

19. Registrul de evidenta a sesizarilor privind confirmarea si autorizarea interceptarilor si inregistrarilor pe banda magnetica sau pe orice alt tip de suport

In acest registru se fac urmatoarele mentiuni: numarul curent, numarul si data adresei parchetului, data inregistrarii cererii persoanei vatamate, numarul dosarului instantei, data pronuntarii incheierii, numarul de autorizatie, data si ora emiterii, numele, prenumele, mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii, judecatorul care a emis autorizatia, data comunicarii de catre

parchet a finalizarii operatiunii de interceptare si inregistrare, data efectuarii comunicarii catre persoana a carei convorbire sau comunicare a fost interceptata, data prelungirii.

Registrele de evidenta a sesizarilor privind autorizarea efectuarii perchezitiilor si respectiv confirmarea si autorizarea interceptarilor si inregistrarilor pe banda magnetica sau pe orice tip de suport nu sunt destinate publicitarii.

20. Registrul special pentru inregistrarea datelor privind cazierul fiscal

In acest registru se fac urmatoarele mentiuni: numarul curent, numele si prenumele condamnatului, datele de stare civila, codul numeric personal, domiciliul, infractiunea savarsita,hotararea pronuntata, masuri asiguratorii ori masuri pe latura civila, comunicarea hotararii catre Ministerul Finantelor Publice, semnatura judecatorului-delegat.

21. Registrul privind evidenta si punerea in executare a plangerilor introduse impotriva actelor si masurilor luate de procuror in faza urmaririi penale

In acest registru se fac urmatoarele mentiuni: numarul curent, numarul dosarului si data inregistrarii, numele si prenumele petentului, numarul si data rezolutiei sau ordonantei, data pronuntarii si solutia, data declararii recursului, data trimiterii dosarului la instanta de recurs, numarul dosarului instantei de recurs, numarul deciziei in recurs, cheltuieli judiciare in recurs, punerea in executare a cheltuielilor judiciare, mentiuni cu privire la modul de inchidere a pozitiei, semnatura judecatorului-delegat.

22. Registrul sesizarilor privind prelungirea arestarii preventive

In acest registru se fac urmatoarele mentiuni: numarul dosarului si data inregistrarii, numele, prenumele si datele de stare civila ale inculpatului, locul de detentie, numarul si data emiterii mandatului de arestare preventiva, data sesizarii instantei, data pronuntarii si solutia pronuntata, data declararii caii de atac.

La sfarsitul fiecarui an, dupa ultima operatie in fiecare registru se va intocmi un proces-verbal de inchidere, care va fi semnat de presedintele instantei si grefierul-sef.

La judecatorie se infiinteaza dosarele administrative prevazute de lege, cu respectarea normelor tehnice privind inregistrarea, gruparea in dosare, selectionarea si pastrarea documentelor scrise si tiparite, precum si mapele ce cuprind darile de seama statistice.

Evidenta si pastrarea la instanta a hotararilor judecatoresti.

La Judecatoria Patarlagele se tin doua registre de evidenta a redactarii hotararilor, una in materie penala si una in materie civila, in care se trec in ordinea numerica toate sentintele si se noteaza: numarul dosarului, numele judecatorului care a motivat hotararea, data predarii de catre judecator a conceptului pentru redactare si data redactarii.

Hotararile redactate si motivate (sentinte, incheierile de admitere in principiu, incheierile de amanare a pronuntarii, incheierile privind indreptarea erorilor materiale, lamurirea sau completarea dispozitivului hotararilor) se pastreaza in mape.

Fiecare mapa contine cate 200 de hotarari, grupate in ordine numerica pe ani si separat pe materii (civile si penale). La mapa se pune al doilea exemplar al hotararii, semnat de presedintele completului de judecata si grefier.

Mapele se pastreaza de grefierul-sef timp de 6 luni de la data ultimei hotarari, dupa care se predau la arhiva, in conservare.

BIROUL DE EXECUTARI PENALE

Punerea in executare a hotararilor penale si lucrarile de punere in executare a hotararilor penale se indeplinesc la Judecatoria Patarlagele de grefierul care functioneaza la acest compartiment, sub indrumarea si controlul judecatorului delegat, care:

a)         verifica exactitatea datelor inscrise in registrul de evidenta a executarilor penale; ia masuri pentru expedierea in termen a mandatelor de executare a pedepselor si efectuarea la timp a celorlalte lucrari; rezolva corespondenta in legatura cu activitatea de punere in executare a hotararilor penale;

b)        sesizeaza instanta de executare in cazul in care, cu prilejul punerii in executare a hotararii sau in cursul executarii, se iveste vreo nelamurire sau impiedicare.

Grefierul delegat intocmeste toate lucrarile in legatura cu:

a)      executarea pedepselor principale, complimentare si accesorii, a sanctiunilor cu caracter administrativ, masurilor educative luate fata de inculpatii minori, masurilor de siguranta, cheltuielilor judiciare acordate statului, despagubirilor civile recunoscute ori acordate statului sau institutiilor publice, inclusiv restituirea lucrurilor sau restabilirea situatiei anterioare;

b)      comunicarea hotararilor penale sau a dispozitivului de pe aceste hotarari catre autoritatile si persoanele obligate de lege sa le inregistreze sau sa le execute (cazierul judiciar, centrul militar, unitatea care face plata salariului sau a oricarui alt venit din munca ori, dupa caz, institutia care dispune efectuarea platii pensiei sau institutia financiara competenta);

c)      schimbarile intervenite in executarea unor hotarari penale, amanarea si intreruperea executarii pedepsei sau a masurii educative a internarii minorului intr-un centru de reeducare, inlaturarea sau modificarea pedepsei;

d)      comunicarea catre instanta de executare corespunzatoare in grad a datelor necesare privindu-i pe inculpatii condamnati care executa pedeapsa la locul de munca in cadrul unor unitatea situate pe raza teritoriala a altei instante;

e)      evidenta recursurilor declarate in cauzele privind masurile preventive si inaintarea dosarelor la instanta de recurs in termenele prevazute de lege;

f)        inregistrarea datelor in registrele speciale privind cazierul fiscal si evidenta plangerilor introduse impotriva actelor si masurilor luate de procuror in faza de urmarire penala.

Dupa ce primeste dosarele de la grefierul de sedinta, grefierul delegat cu efectuarea lucrarilor de executari penale inscrie, de indata, hotararile respective in registrul de evidenta si punere in executare a hotararilor penale, precum si in celelalte evidente. Dosarele sunt restituite in aceeasi zi grefierului de la care au fost primite.

Inscrierea se face prin mentionarea fiecarui inculpat prevazut in sentinta sau decizia respectiva, indiferent de solutia pronuntata, si prin completarea, pentru fiecare inculpat, a tuturor datelor la care se refera rubricile registrului; in cazul concursului de infractiuni se vor inscrie toate pedepsele, nu numai pedeapsa ce urmeaza a fi executata; in registru se vor inscrie si alte persoane decat inculpatul, daca prin hotararea penala au fost obligate la cheltuieli judiciare catre stat, la despagubiri civile, restituiri sau reparari; numele acestora se va mentiona dupa numele inculpatilor, la pozitii separate, aratandu-se si calitatea procesuala, precum si solutia instantei. Fiecare pozitie din registru se va numerota distinct.

Intre pozitiile din registru se lasa un spatiu in care se fac ulterior, cu culori diferite, mentiunile cuprinse in hotararea data in apel sau in recurs, aratandu-se si data deciziei instantei de apel sau de recurs, solutia pronuntata, iar cand executarea se face pe baza extrasului trimis de instanta de apel sau de recurs, si data inregistrarii extrasului la instanta de apel sau de recurs, data inregistrarii extrasului la instanta de executare, precum si masurile de executare luate.

In cazul casarii cu trimitere sau al oricarei alte solutii prin care se desfiinteaza hotararea primei instante, pozitia din registru se va inchide, facondu-se mentiune despre noua solutie.

Aceste lucrari se efectueaza in ziua in care hotararea a devenit executorie sau, dupa caz, la data cand s-a primit de la instanta de apel sau de recurs extrasul deciziei penale.

Mandatele de executare se intocmesc potrivit prevederilor Codului de procedura penala. Acestea se redacteaza, nefiind admisa nici o adaugire, modificare sau stersatura in text. Mandatele se predau la registratura instantei, care le expediaza in aceeasi zi organului de executare.

Dupa intocmirea lucrarilor de executare se mentioneaza pe sentinta sau decizia respectiva, aflata la dosar, numarul pozitiei si anul din registrul de executari penale in care s-au inscris lucrarile efectuate.

Lucrarile de executare, inclusiv corespondenta, poarta numarul de ordine al pozitiei din registrul de executari penale si numarul dosarului (sub forma de fractie).

Actele doveditoare ale executarii se inregistreaza imediat dupa primirea lor, in registrul de executari.

Pozitiile din registrul de executari penale se inchid de judecatorul delegat prin completarea ultimelor doua coloane, numai dupa ce acesta a constatat personal ca:

a)      a sosit dovada de incarcerare sau, dupa caz, comunicarea de prezentare la unitatea la care s-a dispus executarea pedepsei la locul de munca ori s-a depus chitanta de plata a amenzii si a cheltuielilor judiciare si s-au intocmit celelalte lucrari de la pozitia respectiva;

b)      s-au expediat actele de punere in executare a cheltuielilor judiciare si despagubirilor civile, primindu-se confirmarea de inregistrare a debitului;

c)      s-au achitat toate ratele in cazul in care plata amenzii a fost esalonata ori s-a primit de la organele carora li s-a trimis spre executare amenda confirmarea ca aceasta a fost integral achitata;

d)      s-au efectuat lucrarile de comunicare catre toate institutiile si persoanele obligate de lege sa inregistreze sau sa execute hotararile penale;

e)      s-au executat toate masurile prevazute in hotararea prin care s-a dispus inlocuirea raspunderii penale;

f)        a expirat termenul de apel sau de recurs, in cazul achitarii sau al altor solutii care nu comporta nici o lucrare de executare sau comunicare;

g)      s-a expediat dosarul la instanta in favoarea careia s-a declinat competenta.

Extrasele deciziilor pronuntate in apel se comunica primei instante cu mentiunea ca sunt definitive sau s-a declarat recurs. Extrasele deciziilor pronuntate in recurs se comunica primei instante, iar cand se judeca recursurile declarate impotriva deciziilor pronuntate, ca instante de apel, de tribunale, se comunica si acestor instante.

Daca mandatele de executare a pedepselor cu inchisoarea nu au fost executate in termen de doua luni de la emiterea lor, se face revenire la organul caruia i-au fost trimise. In cazul condamnatilor care au fost dati in urmarire generala pe tara, revenirea se face in termen de un an la organul la care se afla spre executare mandatul, iar pentru cei care au parazit tara, la Inspectoratul General al Politiei. In celelalte situatii, precum si in cazul neconfirmarii primirii titlurilor care servesc la executarea cheltuielilor judiciare acordate statului, revenirea se face in termen de 3 luni.

De asemenea, se verifica, in raport de cuantumul amenzii si posibilitatile de plata ale condamnatului, cel putin o data la 6 luni, situatia incasarii amenzilor transmise spre executare la unitatea sau la alte autoritatea.

In cazul in care se constata ca executarea intarsie fora justificare, presedintele instantei informeaza, pe cale ierarhica, organele care verifica activitatea celor vinovati de intarzierea executarii.

Orice modificare survenita in executarea hotararii, dupa ramanerea definitiva a acesteia, este mentionata atat in registrul de executari, cat si pe hotararea aflata la dosar si la mapa de hotarari. Daca modificarea se face printr-o hotarare judecatoreasca, numarul si data acesteia sunt mentionate la pozitia respectiva din registrul de executari, iar daca hotararea ultima a fost pronuntata de aceeasi instanta, se face trimitere si la noua pozitie deschisa in registru.

Dosarele in care s-au facut lucrari de executare se pastreaza de grefierul delegat cu efectuarea lucrarilor de executari penale pana la inchiderea pozitiei de executare, dupa care vor fi predate arhivarului-registrator. Toate actele de executare se ataseaza la dosarul de fond, in ordine cronologica.

Dupa restituirea dosarelor de catre instantele de apel sau de recurs se va proceda astfel:

a)       se controleaza si confrunta continutul dosarelor cu datele inscrise in registru, pe baza extraselor primite anterior, inlaturandu-se imediat eventualele erori si intocmindu-se de indata restul lucrarilor de executare care, eventual, nu au fost efectuate. Se va face totodata mentiunea de executare pe hotararea ce se executa;

b)      se completeaza rubricile din registrul de evidenta a executarilor penale, ramase necompletate.

Biroul de executare a sanctiunilor contraventionale si a altor dispozitii civile din hotararile judecatoresti

Lucrarile privind punerea in executare a hotararilor civile prin care s-au aplicat sanctiuni contraventionale sau prin care s-a inlocuit sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitatea in folosul comunitarii se intocmesc de grefierul delegat cu efectuarea lucrarilor de executari civile desemnat de presedintele judecatoriei.

In registrul de executari privind aceste sanctiuni se inscriu, in ordinea lor numerica, a doua zi dupa pronuntare, toate hotararile pronuntate. Inscrierea se face prin mentionarea numelui contravenientului, al organului administrativ care a propus sanctionarea, precum si al primariei de care apartine locul in care contravenientul executa sanctiunea obligarii la prestarea unei activitatea in folosul comunitarii.

Pozitiile din registru se inchid numai dupa ce:

a)      a fost confirmata inceperea prestarii activitatii in folosul comunitarii de catre primarul caruia i s-a trimis mandatul de executare;

b)      s-a confirmat primirea titlului referitor la despagubiri civile.