STATUS CIVITATIS

STATUS CIVITATIS

In capitolul privind status libertatis, am discutat despre conditia omului de a fi liber, sclav ori de a detine o situatie intermediara intre libertate si sclavie.

In continuare vom discuta despre categoriile de oameni liberi. Dintr-o analiza sumara privind apartenenta oamenilor la o anumita cetate, observam ca desi vorbim de oamenii liberi in imperiul roman, ei nu aveau aceleasi drepturi sociale si politice.

Avand drept criteriu drepturile de care puteau sa dispuna, oamenii liberi se imparteau in cetateni romani, latini si peregrini. Este fara indoiala ca cele trei categorii nu dispuneau de drepturi egale. Numai cetatenii romani erau singurii care puteau beneficia de toate drepturile civile si politice. Pentru cetateanul roman nu exista mandrie mai mare decat sa exclame in fata altora: civis romanus sum! si aceasta pentru ca numai el se bucura de plenitudinea drepturilor politice si civile conferite de statul roman. Drepturile civile erau:

- ius comercii

- ius conubii

- ius militiae

Drepturile politice cuprindeau:

- ius sufragi

- ius honorum

1. Moduri de dobandire a cetateniei romane

♦ Conditia de cetatean roman se poate dobandi prin nastere sau prin fapte ulterioare nasterii.

a) Prin nastere - se are in vedere dupa cum copilul se nastea din casatorie sau din afara ei.

- copilul nascut din casatorie dobandeste conditia juridica a tatalui din momentul in care l-a conceput.

- copilul nascut din afara casatoriei dobandeste conditia juridica a mamei din momentul cand l-a nascut.

b) Prin fapte ulterioare nasterii - cetatenia se poate dobandi prin mai multe moduri:

- prin naturalizare - cetatenia se dobandeste printr-o lege votata in mod special pentru anumite categorii de persoane

- prin dezrobire a sclavului de catre un cetatean roman, dezrobitul preia conditia juridica a celui care l-a dezrobit.

- prin concesie speciala. Exemplu: Edictul lui Caracala din 212 d.Hr. prin care acorda cetatenie tuturor peregrinilor din imperiu cu exceptia celor deditici.

- prin Lex Acilia repetundarum, peregrinul care dovedea in fata justitiei ca un magistrat a luat mita primea cetatenie romana;

♦ Cetatenia romana se pierdea prin:

- pierderea libertatii

- neadmiterea dublei cetatenii

- exil pentru fapte penale

2. Modalitatea prin care se stabileste numele cetateanului roman

Cetateanul roman se distinge prin faptul ca avea un nume specific compus dupa anumite reguli. Numele era compus din:

prenomen

nomen, care era nomen gentilicum adica numele gintei careia ii apartinea

cognomen, care corepsunde cu ce numim astazi porecla.

Precizam ca intre nomen si cognomen se insera la genitiv si numele parintelui, iar daca este vorba despre barbati se arata si tribul in care votau. Exemplul clasic usor de inteles este numele lui Cicero: M. Tullius M.f. Corn (elia tribus) Cicero. EXPLICAM:

- intai este prenomen - Marcus (prescurtat M.);

- apoi Tullius - care este nomen gentilicum pentru ca apartine gintei Tullia;

M.f. - ineamna Marci filius deoarece era fiul lui Marcus;

- apoi Corn desemneaza Cornelia tribu indicand ca face parte din acest trib si in care voteaza.

La sfarsit era cognomen care era Cicero. Acest cognomen (porecla) se pare ca ar fi insemnat un bob de mazare, semnul distinct al unui neg pe care marele orator il avea pe fata.

Pe langa cetatenii romani se mai intalnesc latinii si peregrinii.

3. Latinii

La inceput au fost vechii locuitori ai Latium-ului iar ulterior latini au devenit membrii ai coloniilor latine. Latinii aveau un drept al lor national - dreptul latin, dupa cum la Roma domina dreptul roman. Ma tarziu latinii intrand in relatii stranse cu romanii pe langa dreptul lor national, dreptul latin, dobandesc si oarecare drepturi prevazute de dreptul roman.

Latinii sunt de trei categorii si fiecare au dobandit la Roma drepturi aparte:

a) Latinii veteres - sunt locuitori ai Latium-ului care au format impreuna cu romanii in timpurile vechi asa-numita confederatie latina. Nu aveau ius honorum, si nu puteau deveni magistrati la Roma. Aveau ius sufragi daca aveau resedinta la Roma. Aveau si ius conubi dar si ius comerci.

b) Latinii coloniali - sunt persoane latine din coloniile fondate dupa anul 495 i.Hr. Se pare ca aveau numai ius comercii.

c) Latinii iunieni au fost creati prin legea Iunia Norbana in anul 18 i.Hr. Din aceasta categori fac parte sclavi eliberati prin moduri neformaliste dar si fosti sclavi eliberati impotriva prevederilor legii Aelia Sentia.

4. Peregrinii

Sunt acele popoare care in vechimea mare erau numiti de romani hostes - dusmani. In realitate erau vecinii Romei care locuiau in jurul ei dincolo de Tibru si aveau legaturi economice cu romanii.

Peregrinii au fost desemnati atat supusi dar si aliati ai Romei, in opozitie cu barbarii, care raman in afara lumii romane. Barbarii sunt dusmanii Romei care daca unt prinsi in razboi devin sclavi. Intre peregrini gasim diferite categorii:   

a) Peregrinii obisnuiti - sunt membrii provinciilor imperiului care sunt legate cu Roma prin tratate. Acesti peregrini au dreptul si legislatia lor proprie dar fara ca sa poata beneficia si de legislatia dreptului roman public sau privat ci numai de acele dispozitii care constituie ius gentium. Exemplu: galii, grecii.

b) Peregrinii deditici - sunt locuitori ai imperiului care nu apartin nici unei cetati ori provincii aliate sau federate. Cuvantul "dedere" inseamna a se preda fara conditii de unde rezulta ca in aceasta categorie intra popoarele cucerite de romani prin capitulare cu care nu s-a incheiat nici un tratat de alianta. Nu li se recunostea un drept al lor fiind supusi dreptului invingatorului, insa invingatorul le aplica ius gentium. Tot in aceasta categorie intra si persoanele care si.au pierdut cetatenia romana in urma unei condamnari sau prin exil evitand astfel o condamnare capitala. Litigiile peregrinilor sunt rezolvate de pretorul peregrin. Precizam ca dupa Constitutia lui Caraca 212 d.Hr. peregrinii nu se mai distingeau in cele doua categorii. Se pare totuti ca aceasta constitutie nu a acordat tuturor peregrinilor cetatenia romana iar desfiintarea tuturor peregrinilor deditici s-a produs pe vremea lui Iustinian.

♦ Acordarea incetatenirii peregrinilor

In afara de peregrinii deditici care am vazut cand li s-a acordat cetatenia romana, peregrinii obisnuiti pot deveni cetateni romani prin: lege sau naturalizare. Naturalizarea era un act legislativ. Incetatenirea poate sa fie:

completa, cand cuprinde si drepturile politice

incompleta, cand cuprinde numai drepturile private.