Schimbari si incidente legate de executarea hotararilor

Schimbari si incidente legate de executarea hotararilor

In cursul executarii pot apare imprejurari de natura a determina schimbari in modul de executare a hotararilor definitive. De exemplu in termenul de incercare acordat in cazul suspendarii conditionate a executarii unei pedepse, condamnatul savarseste o noua infractiune, care atrage revocarea suspendarii. De asemenea, pedepsele aplicate prin hotararea judecatoreasca se inlatura sau modifica daca in urma pronuntarii lor intervin legi noi care dezincrimineaza fapta ori prevad pedepse mai usoare. Interventia unei amnistii sau gratieri duce in mod similar la inlaturarea sau modificarea pedepselor.

Punerea in executare si executarea pedepselor pot fi amanate iar executarea acestora poate fi intrerupta. La fel pot apare numeroase incidente care necesita si luarea altor masuri.

Procedura dupa care se realizeaza schimbarile in legatura cu executarea pedepselor si se solutioneaza incidentele este reglementata in art. 447 - 462 C.p.p.

1. Revocarea sau anularea suspendarii executarii pedepsei sau a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere; revocarea sau anularea executarii pedepsei la locul de munca

A. Revocarea sau anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei sau a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere (art. 447). Institutia suspendarii conditionate este un instrument important de individualizare a pedepsei. Potrivit art. 81 C.p. instanta cand apreciaza scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia si sunt intrunite conditiile legale dispune suspendarea conditionata a suspendarii pedepsei.

Suspendarea executarii este conditionata de nesavarsirea unei nou infractiuni in termenul de incercare care este de 2 ani plus cuantumul pedepsei pronuntate cu suspendare. Daca pedeapsa este amenda termenul de incercare este de 1an. Daca inauntrul termenul de incercare condamnatul nu a savarsit din nou o infractiune si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii potrivit art. 83 si art. 84 C.p. el este reabilitat de drept. In caz contrar instanta revoca suspendarea dispunand executarea in intregime a pedepsei care nu se contopeste cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune (art. 83 C.p.). De asemenea daca pana la expirarea termenului de incercare condamnatul nu a indeplinit obligatiile civile stabilite prin hotarare instanta poate dispune revocarea suspendarii, afara de cazul cand dovedeste ca nu a avut posibilitatea de a indeplini aceste obligatii (art. 84 C.p.). Daca se descopera ca cel condamnat mai savarsise o infractiune inainte de pronuntarea suspendarii aceasta se anuleaza in conditiile art. 85 C.p.

Instanta tinand seama de persoana condamnatului si comportamentul sau dupa comiterea faptei, poate aprecia ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment pentru acesta si fara executarea pedepsei. In asemenea caz ca un mod deosebit de individualizare se foloseste institutia suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere reglementata prin art. 86¹ si urm. C.p.

In cazul aplicarii institutiei legea determina un termen de incercare variabil de 2 - 5 ani fixat de instanta la care se adauga cuantumul pedepsei inchisorii pronuntate. Pe durata termenului de incercare condamnatul trebuie sa se supuna masurilor de supraveghere prevazute de art. 86³ alin. 1 si anumitor obligatii stabilite de instanta in conformitate cu art. 86³ alin. 3.

Dispozitiile art.83, art.84, respectiv art.85 C.p.p. privind revocarea suspendarii se aplica in mod corespunzator si in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere. De asemenea, instanta poate revoca suspendarea daca cel condamnat nu indeplineste masurile sau obligatiile stabilite de instanta.

Revocarea sau anularea suspendarii executarii pedepsei indiferent ca este vorba de o suspendare conditionata sau o suspendare sub supraveghere se pronunta de instanta care judeca ori a judecat in prima instanta infractiunea ce ar atrage revocarea sau anularea (art. 447 alin. 1).

Sesizarea instantei in vederea revocarii sau anularii suspendarii se poate face din oficiu sau de catre procuror .

Cand revocarea suspendarii conditionate sau a executarii pedepsei sub supraveghere este bazata pe nerespectarea, pana la expirarea termenului de incercare de catre condamnat a obligatiilor civile decurgand din hotarare competenta revine instantei care a pronuntat in prima instanta suspendarea. Instanta este sesizata in acest caz de procuror sau de partea interesata.

B. Revocarea sau anularea executarii pedepsei la locul de munca (art. 447¹). Executarea pedepsei la locul de munca reprezinta o modalitate de executare a pedepsei inchisorii prin prestarea unei munci cu acordul scris al unitatii si cu indeplinirea celorlalte conditii prevazute de art. 86⁷C.p.

In art. 86⁹ sunt inscrise ipotezele care duc la revocarea obligatorie sau facultativa a executarii pedepsei la locul de munca (savarsirea unei noi infractiuni dupa condamnare, sustragerea de la prestarea activitatilor in cadrul unitatii, neindeplinirea corespunzatoare a indatoririlor de serviciu ori a obligatiilor stabilite prin hotararea de condamnare).

Revocarea executarii pedepsei la locul de munca duce la executarea pedepsei sau a restului de pedeapsa neexecutata, intr-un loc de detentie .

Executarea pedepsei la locul de munca poate fi anulata in cazurile prevazute de art. 86¹⁰ C.p. (de exemplu se descopera, mai inainte ca pedeapsa sa fi fost executata ori considerata ca executata, ca cel condamnat a mai savarsit o infractiune, daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 86⁷ C.p.).

Potrivit art. 447¹ C.p.p. revocarea sau anularea obligarii la munca se dispune dupa caz de catre instanta de executare sau de catre instanta corespunzatoare in a carei circumscriptie teritoriala se afla unitatea la care se presteaza munca ori de catre instanta care judeca sau a judecat in prima instanta infractiunea ce ar putea atrage revocarea sau anularea. Sesizarea instantei se face din oficiu de catre procuror, de unitatea la care se presteaza munca, de organul de politie sau in cazul prevazut de art. 86⁹ alin. 4 chiar de condamnat.

In procedura de revocare a executarii pedepsei la locul de munca partile interesate se citeaza potrivit art. 460 C.p.p. iar instanta, in baza rolului activ, va administra probe din care se desprind imprejurarile necesare solutionarii cauzei .

Inlocuirea pedepsei detentiunii pe viata cu pedeapsa inchisorii se dispune din oficiu sau la cererea procurorului ori a celui condamnat de catre instanta de executare, iar daca cel condamnat se afla in stare de detinere, de catre instanta corespunzatoare in a carei circumscriptie se afla locul de detinere (art. 448).

Hotararea de inlocuire ramasa definitiva se pune in executare potrivit dispozitiilor art. 420 - 423 C.p.

2. Alte schimbari in executarea unor hotarari

Modificarea pedepselor in caz de concurs de infractiuni, recidiva sau acte care intra in continutul aceleiasi infractiuni. Cu ocazia punerii in executare sau ulterior in cursul executarii pot apare situatii de natura a duce la modificarea pedepsei pronuntate prin hotararea definitiva. Potrivit art. 449 C.p.p. aceste situatii constatate pe baza altei hotararii definitive sunt: concurs de infractiuni, recidiva, acte care intra in continutul aceleiasi infractiuni.

Art. 449 alin. 2 prevede ca instanta competenta sa modifice pedeapsa este instanta de executare a ultimei hotarari sau in cazul cand cel condamnat se afla in stare de detinere ori in executarea pedepsei la locul de munca, instanta corespunzatoare in a carei circumscriptie teritoriala se afla locul de detinere ori dupa caz unitatea unde se executa pedeapsa .

Sesizarea instantei competente sa modifice pedeapsa se face din oficiu, la cererea celui condamnat sau la cererea procurorului.

Inlocuirea pedepsei amenzii. Inlocuirea pedepsei amenzii in cazul prevazut de art. 63¹ C.p. (cel condamnat se sustrage cu rea credinta de la executarea amenzii) se dispune de instanta de executare. Aceasta poate inlocui amenda neplatita cu pedeapsa inchisorii in limitele prevazute pentru infractiunea savarsita, tinand seama de partea de amenda care a fost achitata.

Sesizarea instantei de executare se face din oficiu sau de catre organul care potrivit legii, executa amenda (art. 449¹ C.p.p.).

Liberarea conditionata. Este o institutie reglementata in art.59-61 C.p. care permite liberarea conditionata a condamnatului inainte de executarea pedepsei in conditiile prevazute de lege. Daca in intervalul de timp de la liberare si pana la implinirea duratei pedepsei, cel condamnat nu a savarsit o noua infractiune pedeapsa se considera in intregime executata. In caz contrar, se poate mentine sau revoca liberarea conditionata. Pentru ca cel condamnat sa beneficieze de liberare conditionata, trebuie sa fie staruitor in munca, disciplinat, sa dea dovezi temeinice de indreptare si sa execute o anumita durata din pedeapsa. La solutionarea cererii instanta va avea in vedere si antecedentele penale ale condamnatului.

Instanta sesizata, la cererea condamnatului sau la propunerea facuta potrivit dispozitiilor legii privind executarea pedepselor procedeaza potrivit art. 450 C.p.p. dispunand liberarea conditionata sau respingerea acesteia.

Liberarea conditionata se dispune de catre judecatoria in a carei circumscriptie teritoriala se afla locul de detinere iar in cazul prevazut de art. 62 alin. 3 C.p. (condamnatul devine inapt serviciului militar) de catre tribunalul militar in a carei circumscriptie teritoriala se afla inchisoarea militara.

Cand instanta constata neindeplinirea conditiilor pentru acordarea liberarii, prin hotararea de respingere fixeaza termenul dupa expirarea caruia propunerea sau cererea va putea fi reinnoita, termen care nu poate fi mai mare de 1 an. Termenul de reinnoire nu poate fi apropiat de momentul epuizarii executarii integrale a pedepsei pentru ca practic condamnatul nu mai beneficiaza de liberare conditionata.

Instanta competenta sa dispuna liberarea conditionata se pronunta si asupra revocarii liberarii conditionate in cazul in care instanta care a judecat pe condamnat pentru alta infractiune nu s-a pronuntat in aceasta privinta.

Hotararea instantei poate fi atacata cu recurs in termen de 3 zile. Recursul declarat de procuror este suspensiv de executare.

Instanta in fata careia hotararea a ramas definitiva este obligata sa comunice locul de detinere o copie de pe dispozitivul hotararii prin care sa dispus revocarea liberarii conditionate.

In practica judiciara au fost abordate numeroase aspecte privind liberarea conditionata. In legatura cu fixarea termenului de reinnoire a propunerii sau cererii de liberare conditionata s-a statuat ca este nelegala fixarea unui termen de reexaminare a cererii care corespunde unei date la care pedeapsa este executata . Daca in urma recursului condamnatului impotriva hotararii de respingere se caseaza hotararea cu trimitere instanta care rejudeca incalca principiul non reformatio in pejus fixand un termen de reinnoire al cererii mai mare decat cel initial .Cererea condamnatului formulata in cadrul unei contestatii la executare de a se constata indeplinirea conditiilor prevazute de art. 59 si urm. C.p. este inadmisibila .

Incetarea executarii pedepsei la locul de munca. Este o institutie asemanatoare liberarii conditionate de care beneficiaza cel condamnat sa execute pedeapsa la locul de munca daca a executat cel putin doua treimi din pedeapsa, a dat dovezi temeinice de indreptare, a avut o buna conduita, a fost disciplinat si staruitor in munca.

Incetarea poate fi ceruta de conducerea unitatii in care se presteaza munca sau de condamnat (art. 86¹¹ C.p.).

Potrivit art. 450¹ C.p. incetarea executarii pedepsei la locul de munca se dispune de judecatoria in a carei circumscriptie teritoriala se afla unitatea unde condamnatul executa pedeapsa. Dispozitiile art. 450 alin. 2, 3 si 4 privitoare la liberarea conditionata se aplica in mod corespunzator. Astfel instanta fixeaza in aceleasi conditii termenul dupa expirarea caruia cererea conducerii unitatii sau a condamnatului poate fi reinnoita. De asemenea, trebuie retinut ca termenul in care se poate declara recurs este de 3 zile si ca recursul declarat de procuror este suspensiv de executare.

Instanta in fata careia hotararea a ramas definitiva este obligata sa comunice unitatii unde se presteaza munca precum si organului de politie o copie de pe dispozitivul prin care s-a dispus incetarea executarii la locul de munca.

Inlocuirea si reducerea pedepsei pentru militari. Executarea pedepsei inchisorii care nu depaseste 2 ani de catre militarii in termen se face intr-o inchisoare militara in cazurile prevazute de lege (art. 62 C.p.).

Este posibil ca cel condamnat sa devina militar in cursul judecatii la o instanta civila sau dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare. In aceste cazuri, daca sunt intrunite conditiile legii, executarea pedepsei inchisorii urmeaza a se inlocuii cu executarea intr-o inchisoare militara. Inlocuirea se dispune la sesizarea comandantului de catre tribunalul militar in a carei circumscriptie teritoriala se afla unitatea militara din care face parte condamnatul (art. 451 C.p.p.) .

Inlocuirea executarii pedepsei intr-o inchisoare militara cu executarea intr-un loc de detinere in cazul condamnatilor care au fost trecuti in rezerva inainte de inceperea executarii pedepsei se dispune de catre instanta militara aratata mai sus din oficiu sau la sesizarea comandantului unitatii militare din care face parte persoana condamnata.

Daca militarul condamnat a executat in unitatea militara jumatate din pedeapsa si a dat dovezi temeinice de indreptare, partea neexecutata din pedeapsa se reduce cu o treime. Daca cel condamnat s-a evidentiat in mod deosebit reducerea poate fi chiar mai mare ajungand pana la cuprinderea intregului rest de pedeapsa (art. 62 alin. 2 C.p.).

Reducerea pedepsei intra in competenta tribunalului militar de la locul unde se afla inchisoarea militara. Sesizarea instantei se face numai de catre comandantul inchisorii militare (art. 452 C.p.p.).

Militarii care executa pedeapsa potrivit art. 62 C.p. intr-o inchisoare militara daca devin inapti serviciului militar sunt liberati conditionat. Competenta de a dispune liberare revine tribunalului militar in a carei circumscriptie teritoriala se afla inchisoarea teritoriala.

In cazul in care inainte de inceperea executarii pedepsei intr-o inchisoare militara, condamnatul a fost trecut in rezerva, pedeapsa se executa intr-un loc de detentie.

3. Amanarea si intreruperea executarii pedepsei

inchisorii sau a detentiunii pe viata

A. Amanarea executarii pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata. Anumite imprejurari pot determina ca cel condamnat la privatiune de libertate sa aiba dreptul a cere amanarea executarii pedepsei.

Amanarea exectutarii pedepsei nu poate fi dispusa decat in cazul in care executarea efectiva a pedepsei nu a inceput. Cand condamnatul este arestat in vederea executarii pedepsei, solicitarea se transforma in cerere de intrerupere a executarii pedepsei. Nu este posibila amanarea altor sanctiuni dispuse de instanta in afara pedepsei cu inchisoarea sau a detentiunii pe viata.

Art. 463 prevede urmatoarele trei cazuri in care executarea pedepsei poate fi amanata:

a)     cand se constata, pe baza unei expertize medico-legale[9], ca cel condamnat sufera de o boala care il pune in imposibilitatea de a executa pedeapsa. Amanarea exacutarii pedepsei se acorda pana cand condamnatul se va gasi in situatia de a putea executa pedeapsa. Instanta este obligata sa precizeze prin hotarare un termen, adica data pana cand s-a luat aceasta masura. In cazul acordarii mai multor amanari succesive, urmatoarea amanare se dispune in continuare cu incepere de la data expirarii celei precedente.

b)     Cand o condamnata este gravida sau are un copil mai mic de un an. In aceste cazuri executarea pedepsei se amana pana la incetarea cauzei care a determinat amanarea. Daca amanarea s-a cerut in vederea ingrijirii de catre mama a copilului mai mic de un an, amanarea se acorda pana ce copilul implineste varsta de un an.[12] Cererea de amanare poate fi admisa indiferent de gravitatea infractiunii pentru care s-a pronuntat condamnarea. In practica judiciara s-a mai retinut ca se poate cere o amanare peste acel termen pentru ingrijirea copilului dupa implinirea varstei de catre copil, dar numai in baza art. 453, lit.c;

c)     Cand din cauza unor imprejurari speciale executarea imediata e pedepsei ar avea consecinte grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucreaza. In acest caz executarea poate fi amanata doar o singura data si pentru o perioada de timp de cel putin trei luni. Este inadmisibila repetarea cererii pe acest considerent. Faptul ca sotia condamnatului, mama a doi copii minori, nu este incadrata in munca din motive medicale si urmeaza sa nasca, poate constitui o situatie care ar putea avea consecinte grave pentru familia condamnatului.[15] Dimpotriva, in practica s-a decis ca nu sunt indeplinite cerintele art.453, lit.c in situatia in care sotia condamnatului este incadrata in munca si castiga corespunzator pentru intretinerea sa si a copiilor. Jurisprudenta a considerat o situatie speciala si a acordat amanarea cand cel condamnat, elev, mai avea trei luni pana la terminarea studiilor, spre a nu se impiedica incheierea situatiei scolare.

Amanarea executarii pedepsei se aplica potrivit art.453, alin.3 si in cazul celui condamnat la executarea pedepsei la locul de munca. Oricare dintre cele trei ipoteze prevazute in art.453,alin.1, lit. a-c, poate determina o amanare a executarii pedepsei la locul de munca.

In situatia prevazuta la art.453, lit.b (condamnata este gravida sau are un copil mai mic de un an) executarea pedepsei poate fi amanata pe o perioada stabilita de normele legale privind concediul ce se acorda mamei salariate inainte si dupa ce a nascut.

Potrivit art.454 Cpp, competenta a se pronunta asupra acordarii amanarii executarii pedepsei este instanta de executare. In lipsa unei prevederi legale, practica judiciara a statuat ca, in acest caz, completul de judecata se compune in acelasi fel ca la judecata in prima instanta.

Instanta competenta este sesizata prin cerere, pentru oricare motiv din cele prevazute in art.453. Pot face cerere de amanare a executarii pedepsei procurorul, condamnatul si persoanele aratate in art.362, alin. ultim (reprezentantul legal al condamnatului, aparatorul sau sotul). Cand se invoca drept temei de amanare imprejurarea ca executarea deandata a pedepsei inchisorii ar avea consecinte grave pentru unitatea la care lucreaza condamnatul, cererea de amanare poate fi introdusa la instanta si de conducerea acelei unitati.

Instanta de executare tine evidenta amanarilor acordate si la expirarea termenului ia masuri pentru emiterea mandatului de executare, iar daca mandatul a fost emis, ia masuri pentru aducerea lui la indeplinire (art.454, alin.2).

Impotriva hotararii prin care s-a solutionat o cerere de amanare a executarii pedepsei se pot declara caile de atac prevazute in titlul II (art.460, alin.5).

B. Intreruperea executarii pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata. Spre deosebire de amanare, care se acorda inainte de inceperea executarii pedepsei, intreruperea intervine in cursul executarii. Cazurile pentru care se poate dispune intreruperea executarii pedepselor privative de libertate sunt aceleasi pe care art.453 le prevede pentru amanare. De asemenea sunt aceleasi si persoanele indreptatite a introduce cererea de intrerupere.

Desi legea prevede ca intreruperea se dispune pana cand condamnatul se va gasi in situatia de a executa pedeapsa, aceasta nu poate fi interpretata in sensul ca s-ar decide fara a se stabili o durata exacta a masurii. A admite contrariul inseamna a inlatura definitiv sanctiunea. De aceea, dupa trecerea unei perioade, trebuie verificat daca motivul de intrerupere mai subzista si daca cel condamnat se afla in situatia de a relua executarea pedepsei. Stabilind o data de control, instanta poate intrerupe pedeapsa, daca este cazul, pana la o alta data de control.

Imprejurarile pe care se intemeiaza cererea de intrerupere nu pot fi determinate de cei interesati. Astfel condamnatul nu va beneficia de intreruperea executarii in cazul unei stari de boala pe care si-a provocat-o singur, in scopul introducerii cererii.

In cazul intreruperii intemeiate pe art.453, lit.c, pentru dovedirea imprejurarii invocate, este necesara efectuarea unei anchete sociale.[23] In cazul prevazut de art.453, lit.a, expertiza medico-legala este obligatorie, cheltuielile necesare expertizei fiind avansate de stat. O cerere de intrerupere intemeiata pe existenta unei boli nu poate fi respinsa fara efectuarea unei expertize medico-legale, motivandu-se ca anterior a mai fost respinsa o astfel de cerere, in atare situatie neexistand autoritate de lucru judecat.

Instanta competenta sa dispuna asupra intreruperii executarii pedepsei este instanta de executare sau instanta corespunzatoare in grad, in a carei circumscriptie teritoriala se afla locul de detinere sau, dupa caz, unitatea unde se executa pedeapsa la locul de munca, corespunzatoare in grad instantei de executare (art.456). Pentru determinarea competentei de solutionare a unei cereri de intrerupere trebuie avut in vedere locul de detinere in care se gaseste petitionarul condamnat in momentul introducerii cererii.

Instanta competenta sa solutioneze intreruperea executarii pedepsei este abilitata sa dispuna si asupra prelungirii acesteia.

Instanta care a acordat intreruperea comunica masura administratiei locului de detinere sau, dupa caz, unitatii unde condamnatul executa pedeapsa si politiei. Intreruperea se comunica de asemenea instantei de executare, cand amanarea a fost dispusa de instanta corespunzatoare de la locul de detentie sau de la locul unde se afla unitatea in care se presteaza munca (art.457).

Evidenta intreruperilor acordate este tinuta de instanta de executare, administratia locului de detinere si unitatea unde condamnatul executa pedeapsa.

La expirarea termenului de intrerupere condamnatul trebuie sa se prezinte la locul de executare. Daca acesta nu se prezinta, administratia locului de detinere trimite de indata o copie de pe mandatul de executare politiei, mentionand cat a mai ramas de executat din durata pedepsei.

Daca cel condamnat sa execute pedeapsa la locul de munca nu se prezinta la unitate, la expirarea termenului de intrerupere, conducerea unitatii comunica de indata aceasta imprejurare instantei de executare.

Administratia locului de detinere sau unitatea unde se executa pedeapsa la locul de munca trebuie sa comunice instantei de executare si data la care a reinceput executarea pedepsei.

4. Inlaturarea sau modificarea pedepsei.

Aplicarea amnistiei si gratierii

A1. Inlaturarea pedepselor. Legea penala nu se aplica faptelor savarsite sub legea veche daca nu mai sunt prevazute in legea noua. De asemenea, dupa ramanerea definitiva a hotararii este posibil ca legea sa nu mai prevada ca infractiune fapta pentru care s-a pronuntat condamnarea (art.12 Cp).

Competenta inlaturarii pedepsei in aceste cazuri revine instantei de executare, iar daca cel condamnat se afla in executarea pedepsei, instantei corespunzatoare in grad in a carei circumscriptie teritoriala se afla locul de detinere sau locul unde se executa pedeapsa la locul de munca (art.458).

Aplicarea dispozitiilor privitoare la inlaturarea pedepsei se realizeaza din oficiu. Instanta poate fi sesizata si prin cererea procurorului sau a condamnatului.

A2. Modificarea pedepsei poate interveni ca urmare a inscrierii in legea noua a unei pedepse mai usoare decat cea avuta in vedere de legea veche si care se afla in curs de executare sau urmeaza a se executa. Conditiile in care se poate reduce pedeapsa, in asemenea situatii, sunt prevazute in art.14 si art.15 Cp.

Aplicarea dispozitiilor privitoare la modificarea [pedepselor se realizeaza din oficiu precum si la cererea procurorului sau a condamnatului. Cand o ruda apropiata celui condamnat solicita modificarea pedepsei in conditiile art.14 Cp, instanta nu o poate respinge pentru ca cel care a solicitat modificarea pedepsei nu figureaza printre subiectii prevazuti de lege pentru introducerea cererii; in acest caz instanta urmeaza sa examineze cererea si sa decida in legatura cu modificarea pedepsei din oficiu.

B. Aplicarea amnistiei si gratierii. Inlaturarea sau modificarea pedepsei poate avea loc si printr-o amnistie sau gratiere. Aplicarea amnistiei, cand intervine dupa ramanerea definitiva a hotararii precum si aplicarea gratierii, se realizeaza de catre un judecator de la instanta de executare, iar daca cel condamnat se afla in executarea pedepsei, de catre un judecator de la instanta corespunzatoare in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau unitatea unde se executa pedeapsa la locul de munca (art.459).

Daca actul de clementa intervine anterior ramanerii definitive a hotararii, acest incident se rezolva potrivit art.10, lit.g (incetarea urmaririi penale sau a procesului penal).

In practica judiciara s-a decis ca, daca amnistia intervine in cursul solutionarii unei cai de atac, instanta nu poate respinge recursul cu motivarea ca incidenta actului de clementa urmeaza e fi constatata de judecatorul delegat de la instanta de executare. De asemenea constatarea gratierii se face pe cale judecatoreasca daca actul de clementa a intervenit anterior ramanerii definitive a hotararii de condamnare.