TEORIA GENERALA A IMPOZITELOR SI A TAXELOR

TEORIA GENERALA A IMPOZITELOR SI A TAXELOR. LEGISLATIA SI PROCEDURA FISCALA.

1. Aspecte privind evolutia impozitelor si taxelor.

Impozitele si taxele au fost determinate de necesitatile intretinerii materiale a celor ce exercitau forta publica, odata cu primele formatiuni de organizare a societatii.

In statul roman, in toate etapele de evolutie istorica, principalul impozit a fost "tributum".

In evul mediu impozitele erau de asemenea diferite de la un stat la altul, conditionat de dezvoltarea economico-sociala diferita, ca si de conceptii si traditii proprii.

In prezent, exercitarea dreptului parlamentelor - ca organe reprezentative - de a institui si modifica impozitele a fost dominata de cresterea continua a cheltuielilor publice in toate statele.

Definitia impozitelor si taxelor.

Literatura de specialitate a definit impozitul ca fiind "plata baneasca obligatorie, generala si definitiva, efectuata de persoane fizice si juridice, in favoarea bugetului statului, in cuantumul si la termene precis stabilite de lege, fara obligatia din partea statului de a presta platitorului un echivalent direct si imediat"[1].

Prof. D.D.Saguna, in lucrarile sale[2], defineste impozitul ca o contributie baneasca, obligatorie si cu titlul nerambursabil, datorata, conform legii, bugetului de stat de catre persoanele fizice si persoanele juridice pentru veniturile pe care le obtin sau bunurile pe care le poseda".

Taxele sunt platile facute de personae fizice sau juridice, de regula, pentru servicii prestate sau activitati efectuate in favoarea acestora de catre institutii publice[3].

Legile fiscale prevad mai multe categorii de taxe: taxe de timbru, taxe vamale, taxe consulare, taxe locale asupra mijloacelor de transport, pentru folosirea locurilor publice etc.

1. Elementele esentiale ale impozitelor si taxelor.

Elementele esentiale, in ansamblul lor exprima specificul procedeului financiar al impozitelor, iar unele dintre aceste elemente sunt si puncte de plecare sau criterii de clasificare a impozitelor.

Clasificarea impozitelor si taxelor

Prof I.Condor si R.Stancu, au calificat impozitele si taxele in functie de forma in care se obtin de catre stat, astfel[4]:

a) impozite in natura, avand forma prestatiilor sau darilor in natura, fiind specifice si frecvente in oranduirile sclavagista si feudala;

b) impozite pecuniare (in bani), care imbraca forma baneasca de percepere.

In functie de obiectul impunerii, impozitete si taxele pot fi divizate in urmatoarele trei categorii:

a) impozite si taxe pe avere;

b) impozite si taxe pe venit;

c) impozite sau taxe pe cheltuieli;

Dupa modul de percepere, distingem :

a) impozite directe;

b) impozite indirecte;

In functie de scopul urmarit, avem urmatoarele categorii de impozite:

a) impozite financiare;

b) impozite de ;

In raport de frecventa in realizare

In opinia reputatilor Prof.I.Condor, R.Stancu, contribuabilii pot fi grupati in doua mari categorii: persoane juridice si persoane fizice.

3. Notiunile specifice impozitelor si impunerii.

In literatura de specialitate[5] s-a afirmat ca impozitele se datoreaza statului de catre anumite persoane denumite subiecte impozabile datorita faptului ca poseda anumite bunuri, anumite venituri impozabile si se stabilesc intr-un cuantum banesc calculat cu ajutorul unui tarif de impunere. Ca atare notiunile specifice impunerii sunt subiectul impozabil, obiectul impozabil si tariful de impunere

3. Procedura fiscala.

3.1. Cuprinsul procedurii fiscale si metodele tehnico - financiare de percepere a impozitelor si taxelor.

Prof.I.Gliga, apreciaza ca impozitele si taxele reglementate ca venituri ale bugetului de stat si bugetelor locale se realizeaza practic printr-o succesiune de acte si operatiuni ce alcatuiesc procedura fiscala .

In scopul realizarii practice a impozitelor si taxelor, in cuprinsul procedurii fiscale sunt remarcabile in primul rand actele si operatiunile de constatare a obiectelor impozabile si taxabile, de calcul si individualizare a impozitelor sau taxelor datorate de fiecare subiect impozabil sau taxabil, de plata si incasare a impozitelor si taxelor in folosul bugetului de stat si bugetelor locale.

3. Individualizarea impozitelor si taxelor prin titlu de creanta fiscala

Ansamblul titlurilor de creante fiscale se infatiseaza, din punctul de vedere al modului intocmirii, in doua categorii: titluri de creanta intocmite exclusiv in acest scop si acte care implicit sunt si titluri de creanta fiscala.

De asemenea se disting titluri de creanta fiscala principale si completatoare.

3.3. Procedurile de solutionare a contestatiilor impotriva titlurilor de creante fiscale (Jurisdictia fiscala).

In reglementarea juridica si practica solutionarii conflictelor privind titlurile de creante fiscale s-au conturat procedurile jurisdictiei exclusiv administrativ - financiare, a contenciosului fiscal si a jurisdictiei combinata administrativa si de drept comun.

4. Stingerea obligatiilor fiscale.

4.1. Stingerea creantelor fiscale prin plata

Plata sumelor de bani cuvenite bugetelor publice, reprezentand impozite si taxe, este cel mai important mod de stingere a creantelor fiscale, constand in achitarea benevola de catre contribuabili, persoane fizice sau juridice, a unor sume de bani.

4. Moduri speciale de stingere a obligatiilor fiscale.

Pe langa plata impozitelor, taxelor si celorlalte sume de bani datorate ca venituri bugetare, creantele fiscale se sting si in moduri speciale prevazute de legislatia fiscala, unele in interesul realizarii veniturilor bugetare, iar altele potrivit cerintelor de aplicare rationala a reglementarii juridice a acestor venituri .

Operatiunea platii impozitelor si taxelor se realizeaza in urmatoarele modalitati:

Ø     prin plata directa;

Ø     prin retinere (stopaj) la sursa;

Ø     prin aplicare si anulare de timbre fiscale mobile.

5. Executarea silita a creantelor fiscale.

5.1. Formele procedurale necesare declansarii si desfasurarii executarii silite a creantelor fiscale.

In cazul in care debitorul nu-si plateste benevol obligatiile datorate, organele fiscale competente, pentru stingerea acestora vor proceda la executarea silita.

5. Procedura si modalitatile de executare silita

A. Executarea silita prin poprire

B.    Executarea silita prin urmarirea bunurilor mobile

C. Executarea silita prin urmarirea bunurilor imobile

D. Executarea silita a debitorilor care au conturi bancare.