Trasaturile statului roman contemporan

Constitutia Romaniei caracterizeaza, in articolul 1, statul roman ca fiind un stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil, stat de drept, democratic si social. Aceste trasaturi sunt "esentiale pentru definirea sa in cadrul democratiei constitutionale" (Mihai Constantinescu).

1. Romania - stat national

Caracterul national al statului roman exprima unitatea natiunii ca baza a statului, conntinuitatea si coeziunea acesteia, ca rezultat al unui proces istoric indelungat si marcat de importante etape in lupta poporului roman pentru unitate nationala: formarea statului unitar roman ca urmare a unirii principatelor Moldovei si Tarii Romanesti la 1859 si formarea statului national unitar roman prin unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Romania, la 1 decembrie 1918.

2. Romania - stat suveran si independent

Suveranitatea: observam ca, interpretand sistemativ art. 1 alin. 1 si art. 2 ale Constitutiei, termenul este folosit in doua sensuri diferite: acela de trasatura a statului si acela de putere de stat. De aceea, in doctrina s-a discutat, in legatura cu acest ultim sens, apartenenta reglementarii constitutionale romanesti la una din cele doua mari teorii ale suveranitatii - suveranitatea populara si suveranitatea nationala. Reglementarea romaneasca potrivit careia titularul suveranitatii o exercita in primul rand prin organele sale reprezentative se fundamenteaza pe teoria suveranitatii nationale, cu unele elemente preluate din teoria suveranitatii populare si anume exercitarea directa a suveranitatii prin referendum.

3. Romania - stat unitar si indivizibil

Caracterul unitar al statului roman clarifica forma structurii de stat a acestuia, deci implica o dimensiune teritoriala. Romania prezinta, asadar, toate caracteristicile generale deja analizate ale structurii unitare a statului: o singura formatiune statala, o singura constitutie, un singur sistem de organe centrale, o singura cetatenie. Caracterul indivizibil al statului depaseste componenta sa teritoriala, in sensul ca toate elementele statului au acest caracter: statul nu poate fi divizat, total sau partial, iar subdiviziunile existente au un caracter pur administrativ.

4. Romania - stat de drept

Conceptul de stat de drept este unul relativ recent si intelegerea lui presupune o abordare interdisciplinara: sociologica, politologica, filosofica, juridica. Intr-o definitie simpla, statul de drept apare ca "statul limitat prin drept", opus statului absolutist, in care guvernantii nu sunt obligati sa respecte normele juridice.

In versiunea doctrinara engleza privind statul de drept intalnim celebra sintagma rule of law (domnia legii), care exprima ideea ca statul se supune domniei dreptului, aparuta, intr-o prima etapa, ca reactie la puterea absoluta a monarhului (asa-numita prerogativa regala, care permitea monarhului sa se opuna oricarui act adoptat de parlament si sa se sustraga oricarui control).

Doctrina franceza privind statul de drept a aparut, in principalele sale elemente ideologice, odata cu perioada revolutionara, dar s-a dezvoltat ca atare abia incepand cu sfarsitul sec. al XIX-lea. Prima consacrare a ideilor ce trimit la conceptul de stat de drept in franta este Declaratia drepturilor omului si cetateanului     de la 1789. Aici apar ideile principale ale conceptului: suprematia asupra statului a drepturilor individuale naturale, inalienabile si sacre, consacrarea unei ierarhii de norme - in care suprematia este detinuta de separatia puterilor si de garantarea drepturilor si libertatilor.

Expresia astazi consacrata cvasiunanim in lumea occidentala "stat de drept" se datoreaza doctrinei germane a lui Rechtstaat Termenul a fost la inceput utilizat de adversarii monarhiei absolute si abia la jumatatea sec. al XIX-lea apare pentru prima data in doctrina juridica, la Robert von Mohl, care concepe statul ca Rechtstaat in sens de "stat al exercitarii, in limitele legii, a fortei publice" si de "limitare legala cat mai stricta a sarcinilor statale in scopul protejarii individului".

Astazi, Legea fundamentala a Germaniei consacra ca puncte de plecare in fundamentarea statului de drept: "demnitatea intangibila a fiintei umane" (art. 1 alin. 1), faptul ca drepturile fundamentale leaga puterea legislativa, executiva si judecatoreasca (art. 1 alin. 3), precum si superioritatea ordinii constitutionale - "puterea legislativa este legata de ordinea constitutionala, iar puterile executiva si judecatoreasca de lege si drept" (art. 20 alin. 3). De asemenea, art. 20 alin. 2 al legii fundamentale realizeaza legatura dintre statul subordonat dreptului si titularul suveranitatii - poporul.

Trasaturile generale ale statului de drept sunt:

a) proclamarea principiului legalitatii;

b) proclamarea suprematiei Constitutiei (in sistemele constitutionale bazate pe o constitutie scrisa);

c) proclamarea si garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale individului;

d) aplicarea principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat ca diferentiere a functiilor statului si a organelor care le indeplinesc;

e) afirmarea si realizarea principiului accesului liber la justitie si al independentei justitiei;

f) instituirea unui sistem de control al legalitatii si constitutionalitatii actelor autoritatilor publice (controlul jurisdictional al administratiei publice, controlul constitutionalitatii legilor) ;

g) instituirea si exercitarea unor forme alternative de control asupra administratiei la initiativa cetatenilor (institutia Ombudsmanului).

5. Romania - stat democratic si social

Valorizarea statului de drept nu ar putea avea loc in absenta caracteristicilor unui regim politic democratic. Astfel, cele doua concepte - stat de drept si democratie - apar astazi strans legate intre ele, avand si elemente comune.

Trasaturile statului democratic sunt:

a) proclamarea suveranitatii poporului si a exercitarii acesteia fie direct, fie prin organele sale reprezentative;

b) proclamarea principiului pluralismului politic;

c) desemnarea organelor reprezentative ale poporului prin alegeri libere, periodice si corecte, intr-un climat marcat de existenta pluralismului, tolerantei si respectului reciproc;

d) proclamarea si garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor; dintre acestea, un rol important intr-un stat democratic il au "libertatile de opinie" - libertatea constiintei, libertatea de exprimare, dreptul la informare, libertatea intrunirilor, dreptul de asociere - precum si drepturile exclusiv politice;

e) afirmarea principiului egalitatii tuturor in fata legii;

f) afirmarea si realizarea principiului accesului liber la justitie si al independentei justitiei;

g) instituirea unui sistem de control al legalitatii si constitutionalitatii actelor autoritatilor publice (controlul jurisdictional al administratiei publice, controlul constitutionalitatii legilor).

Reglementarile constitutionale si legale din Romania cuprind si ele toate aceste elemente caracteristice unui regim politic democratic.

Conceptul de stat social este unul recent in teoria si practica constitutionala contemporana. Statul social se opune statului liberal pur, neinterventionist in activitatea social-economica. In cadrul statului social, sunt specifice masurile de interventie a statului in economie si in protectia sociala a unor categorii de persoane.

Caracterul social al statului roman transpare atat prin prevederile Constitutiei: art. 32, 34, 41 etc. privind drepturile social-economice; art. 135 - economia; art. 136 - proprietatea; art. 141 - Consiliul Economic si Social, cat si prin vasta legislatie economica si sociala, care este supusa procesului de adaptare la acquis-ul comunitar, in cadrul procesului de integrare in Uniunea Europeana.

BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE:

Bianca SELEJAN-GUTAN, Drept constitutional si institutii politice. Vol. II. Editura Universitatii "Lucian Blaga", Sibiu, 2005

Constitutia Romaniei, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 767 din 31.10.2003

INTREBARI SI CERINTE PENTRU AUTOEVALUARE:

1. Care sunt deosebirile intre doctrinele engleza, franceza si germana cu privire la statul de drept?

2. Argumentati de ce Romania este un stat de drept.

3. Ce este democratia?

4. Care sunt trasaturile statului democratic?

5. Ce este statul social?