ANALIZA ECONOMICO FINANCIARA A REZULTATELOR SI PERFORMANTELOR INTREPRINDERII

ANALIZA ECONOMICO FINANCIARA A REZULTATELOR SI PERFORMANTELOR INTREPRINDERII.

1. CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE SURSA DE INFORMATII PENTRU DETERMINAREA SI ANALIZA REZULTATELOR.

Contul de profit si pierdere ofera informatiile necesare pentru intelegerea si explicarea profitului sau pierderii inregistrate de un agent economic.

Contul de profit si pierdere prezinta un interes dublu :

Permite determinarea unui rezultat global si formularea unei aprecieri de ansamblu asupra performantelor economico-financiare ale perioadei;

Permite recapitularea exhaustiva a elementelor de venituri si cheltuieli care au contribuit la realizarea lui si identificarea factorilor favorabili si nefavorabili care l-au influentat. Astfel scaderea rezultatului exercitiului poate fi generata de cresterea necontrolata a costului de achizitie a unor materii prime, de indatorare excesiva si de cresterea cheltuielilor financiare, de scaderea ritmului vanzarilor.

Intocmirea contului de profit si pierdere reprezinta un proces complex de agregare a datelor in vederea determinarii indicatorilor

economico-financiari privind situatia patrimoniului si rezultatele obtinute.

Derularea acestuia se concretizeaza intr-o suita de lucrari, dintre care unele cu caracter preliminar, iar altele privesc redactarea propriu-zisa.

Procedeul de elaborare a contului de profit si pierderi este pus in evidenta pornind de la urmatoarele lucrari preliminare :

stabilirea balantei conturilor dupa inventariere;

determinarea rezultatului exercitiului;

distribuirea rezultatului exercitiului.

Structura contului de profit si pierdere a S.C. W.T.S. S.A. este prezentata in Anexa 2.

1.1. Determinarea si analiza soldurilor intermediare de gestiune (SIDG).

Soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori sub forma de solduri ce pun in evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului.

Acest tablou al SIDG constituie o varianta de prezentare a contului de rezultate.

El propune un mod de grupare a veniturilor si a cheltuielilor, precum si mecanismul de formare a principalilor indicatori de rezultate si performante.

Soldurile intermediare de gestiune, calculate pentru S.C. W.T.S. S.A., sunt sintetizate in tabelele de mai jos :

in anul 2001  - mil lei -

in anul 2002  - mil lei -

Se constata o crestere a marjei comerciale in 2002 (369 mil lei) fata de anul 2001 (-20 mil lei), situatie justificata de scaderea costului marfurilor vandute in anul 2002 fata de anul 2001.

Rezultatul brut al exploatarii a cunoscut o scadere semnificativa (-36.802 mil lei) in 2002 fata de anul anterior (-20.962 mil lei), datorita scaderii valorii adaugate : 18.420 mil lei, in 2002 fata de 23.433 mil lei in 2001.

Evolutia nefavorabila a VA a fost determinata de cresterea consumurilor intermediare.

In ceea ce priveste RBE, evolutia acestuia a fost nefavorabila ca urmare a cresterii cheltuielilor cu personalul.

Rezultatul exercitiului a inregistrat o diminuare de 44,96%, diminuare determinata de o crestere majora a cheltuielilor financiare si exceptionale.

1.2. Capacitatea de autofinantare (CAF).

Capacitatea de autofinantare nu reprezinta propriu-zis un sold intermediar de gestiune. Ea reprezinta un indicator monetar privind rezultatul exercitiului care rezulta din confruntarea veniturilor monetare cu cheltuieli monetare (inclusiv impozitul pe profit).

CAF este un surplus monetar net global. Caracterul net se explica prin determinarea acestui indicator dupa deducerea impozitului pe profit, iar caracterul global, prin faptul ca este degajata de intreaga activitate a intreprinderii.

Spre deosebire de rezultatul brut al exploatarii, care se refera numai la activitatea de exploatare, CAF tine cont de toate laturile activitatii intreprinderii (exploatare, financiara, exceptionala).

CAF se poate calcula prin metoda diferentelor sau prin metoda aditiva.

Potrivit metodei diferentelor, CAF reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor monetare si cel al cheltuielilor monetare :

CAF = Venituri monetare Cheltuieli monetare

Pentru a calcula CAF prin metoda aditiva, se adauga la RBE suma altor venituri monetare (alte venituri din exploatare, financiare si exceptionale; participarea salariatilor la profit si impozitul pe profit).

CAF este un indicator ce permite aprecierea rezultatelor intreprinderii si a capacitatii acesteia de a degaja resurse interne de finantare din propria sa activitate.

Determinarea CAF a S.C. W.T.S. S.A. :

- mii lei -

In 2002, CAF a scazut cu 142% fata de 2001.

Se observa o depreciere consistenta fata de anul 2001, si anume inrautatirea situatiei monetare a firmei. Datorita obtinerii unei valori negative a CAF, firma va trebui sa apeleze la surse externe de finantare, ceea ce va mari gradul de indatorare si va deteriora pozitia si autonomia financiara a intreprinderii.

CAF este un indicator ce permite aprecierea rezultatelor intreprinderii si a capacitatii acesteia de a degaja resurse interne de finantare din propria sa activitate.

CAF reprezinta ceea ce ramane intreprinderii de achitat odata ce au fost remunerati partenerii sai : personalul (salarii), statul (impozite si taxe), creditorii (furnizorii si alti creditori), actionarii (dividende).

Valoarea negativa a CAF, arata ca unii din factorii enumerati mai sus nu au putut fi remunerati , iar faptul ca valoarea CAF a fost negativa si in anul 2001, arata acumularea de datorii catre acestia fiindca din surse interne nu a fost posibila plata lor. Daca totusi s-a facut plata acestora, inseamna ca s-au folosit resurse externe, luate pentru activitatea de exploatare, etc., ceea ce a agravat si mai tare situatia intreprinderii.

Neplata la timp catre stat si creditori este purtatoare de majorari si penalitati, ceea ce este nefavorabil pentru situatia financiara a firmei.

CAF este o sinteza a intregii activitati a firmei, iar faptul ca la calculul sau se pleaca de la un EBE negativ arata ca principala problema este in activitatea de exploatare. Aceasta nu genereaza suficiente resurse pentru a putea continua activitatea fara a apela la surse externe.

VA nu este suficient de mare pentru a suporta cheltuielile cu impozite, taxe si cheltuieli cu personalul, ceea ce determina valoarea negativa a EBE.

2. ANALIZA CHELTUIELILOR LA NIVELUL INTREPRINDERII.

Functionarea eficienta a intreprinderii intr-un mediu concurential, a carui dominanta economica o constituie caracterul limitat al resurselor, necesita dimensionarea eficienta a costurilor care-i greveaza rezultatele.

Un rol important in acest sens revine calculatiei si analizei costurilor, care trebuie sa furnizeze managerilor informatiile necesare pentru a-i ghida in deciziile lor strategice, in particular in afectarea resurselor intreprinderii si fixarea preturilor si marjelor.

2.1. Analiza principalelor categorii de cheltuieli.

La realizarea circuitului economic : aprovizionare stocare productie vanzare, servicii post-vanzare, concura o serie de cheltuieli. Dar pentru a reduce costul produselor si serviciilor vandute, pentru a fi competitiva, intreprinderea trebuie sa depuna eforturi pentru optimizarea acelor elemente de cheltuieli care influenteaza in cea mai mare masura rezultatul final. De aceea, este necesar sa se cunoasca pentru fiecare domeniu de activitate structura specifica a costului. Aceasta va face posibila identificarea unor factori cheie ai succesului pe domenii, respectiv a unor directii strategice de actiune.

Analiza dinamicii si structurii cheltuielilor la nivelul intreprinderii pe baza datelor din contul de profit si pierdere al S.C. W.T.S. S.A. :

- mii lei -

Pe ansamblul intreprinderii se constata o crestere a cheltuielilor (cu 152,43%), situatie justificata din punct de vedere economic de amplificarea volumului de activitate, evidentiata prin dinamica sa (I_CA=102,58% - comparativ cu perioada precedenta), dar si de cresterea cheltuielilor exceptionale pentru activele cedate si neamortizate .

Analiza structurala a cheltuielilor totale conform evidentierii acestora in contul de profit si pierdere releva urmatoarea evolutie :

Cheltuielile de exploatare au scazut cu 91%, imprimand, datorita ponderii in scadere in total, o evolutie de acelasi sens.

Dinamica atenuata a unor categorii de cheltuieli materiale, cu ponderi insemnate in total (combustibili, energie si apa, alte cheltuieli materiale) in raport cu cea a cifrei de afaceri constituie factorul principal al diminuarii ponderii cheltuielilor materiale, fiind rezultatul unei politici comerciale eficiente (aprovizionare desfacere) a societatii.

Societatea si-a propus reducerea ratei cheltuielilor cu munca vie pe seama cresterii productivitatii muncii.

Acest obiectiv a fost realizat deoarece :

.

Ritmul de crestere a cheltuielilor cu munca vie l-a devansat pe cel al cifrei de afaceri, ceea ce a condus la cresterea lor relativa.

Cheltuielile financiare au inregistrat o crestere de 117,56% ca urmare majorarii cheltuielilor din diferente de curs valutar si cheltuielilor cu dobanzile.

Cheltuielile exceptionale au inregistrat o crestere de 239,47% care a diminuat cel mai mult efectul reducerii cheltuielilor de exploatare, ca urmare a inregistrarii de cheltuieli cu majorari si penalitati precum si cheltuieli cu amortizarea unor active cedate dar neamortizate complet.

2.2. Analiza ratelor medii ale cheltuielilor.

La nivelul intreprinderii, indiferent de profilul acesteia, prezinta interes explicarea modificarii ratei medii a cheltuielilor, ca expresie sintetica a eficientei consumului de resurse pe total sau pe anumite structuri implicate in calcul.

Ca orice indicator de eficienta, rata medie a cheltuielilor se calculeaza dupa relatiile :

unde: Ch reprezinta suma totala a cheltuielilor;

Qe reprezinta productia exercitiului;

CA reprezinta cifra de afaceri.

Pentru intreprinderile industriale, prin descompunerea sumei cheltuielilor si a cifrei de afaceri in factori explicativi specifici, relatia de calcul si analiza a ratei cheltuielilor devine :

unde: q reprezinta productia vanduta (in unitati fizice);

c_i costul mediu unitar;

p pretul mediu de vanzare unitar.

Plecand de la ultima relatie de calcul se poate calcula influenta factorilor asupra abaterii ratei medii a cheltuielilor la nivel de intreprindere.

Modificarea ratei medii a cheltuielilor fata de o anumita baza de comparatie se explica prin influenta:

Structurii productiei (serviciilor) realizate;

Pretului mediu unitar;

Costului mediu unitar.

Pentru intreprinderile care comercializeaza o gama diversificata de produse, cu preturi individuale ce variaza in limite foarte largi, pentru efectuarea unor analize trebuie sa se cunoasca evolutia volumului valoric al vanzarilor si indicele preturilor (I_p) sau al volumului fizic (I_Q) pe diverse structuri; informatiile fiind astfel valorificate in stabilirea valorii recalculate a cifrei de afaceri (Sq₁p₀), a cheltuielilor (Sq₁c₀) si a ratei medii a cheltuielilor (Sq₁c₀/Sq₁p₀).

CA recalculata formula de calcul :

;

Indicele general al preturilor in 2002 este de 1,406

(provine din informatii statistice)

Cheltuielile totale recalculate - formula de calcul :

;

Indicele volumului fizic este de 0,735

Situatia cheltuielilor la nivelul S.C. W.T.S. S.A. :

Calculul cifrei de afaceri si al cheltuielilor recalculate :

Abaterea ratei medii a cheltuielilor este de +772,68 lei ^O/_OO

Aceasta crestere a fost determinata de influenta :

Structurii activitatii (calculata pe baza cifrei de afaceri) :

Pretul unitar pe produs :

Costului unitar pe produs :

Modificarea structurii in sensul cresterii ponderii produselor cu o rata individuala a cheltuielilor usor peste medie a determinat o crestere a ratei medii a cheltuielilor cu 11,74 lei . Influenta pretului unitar a fost favorabila (a generat o reducere a ratei medii a cheltuielilor cu 462,53 lei ) ca urmare a cresterii acestuia la toate produsele sau la cele majoritare in vanzari. Se remarca influenta puternic nefavorabila a cresterii costului unitar la produsele ce detin ponderea in total activitate.

3. ANALIZA RENTABILITATII.

Notiunea de rentabilitate nu poate fi despartita de notiunea de profit (beneficiu), ea exprima bonitatea economico-financiara a intreprinderii. Evidentiata in valori absolute, reflecta marja de venituri care depasesc cheltuielile, iar in valori relative (derivate) ea trebuie sa apara intotdeauna supraunitara.

1. Analiza rentabilitatii comerciale.

Rata rentabilitatii comerciale caracterizeaza eficienta politicii comerciale (a procesului de aprovizionare si vanzare) si mai ales a politicii de preturi practicate de intreprindere.

Acest indicator poate fi determinat prin implicarea in calitate de efect al rezultatului brut al exploatarii, al rezultatului exploatarii sau al rezultatului exercitiului. In mod corespunzator, cifra de afaceri implicata vizeaza activitatea curenta de exploatare sau totala :

Calculata pentru activitatea de exploatare, rata rentabilitatii financiare poate fi calculata pe baza modelului :

Pe baza datelor din contul de profit si pierdere al S.C. W.T.S. S.A. situatia se prezinta astfel :

Rata rentabilitatii comerciale inregistreaza valori negative pentru toti indicatorii implicati in calcul.

2. Analiza rentabilitatii economice.

Rata rentabilitatii economice masoara performantele activului total al intreprinderii, pornind de la un rezultat economic (RBE, RE) si ansamblul mijloacelor utilizate :

Pentru o mai riguroasa corelare a efectului (rezultatul exploatarii) cu indicatorul de efort corespunzator, se determina rata rentabilitatii capitalului economic dupa relatia :

unde : A_expl reprezinta suma activelor de exploatare.

Astfel definita, Re este independenta de mecanismul de finantare, de presiunea fiscala, precum si de fluxurile exceptionale. Motivat de necesitatea adancirii si reflectarii cat mai analitice a eficientei utilizarii activelor, se poate determina Re ca un produs intre o rata de rotatie si o rata a marjei :

Situatia rentabilitatii economice la S.C. W.T.S. S.A. :

Rata rentabilitatii economice a scazut de la -13,47% la -20,49% datorata diminuarii rezultatului exploatarii (de la 23.649.121mii lei la 50.687.582mii lei) in conditiile in care activul total a crescut cu 71.91978mii lei.

Toti factorii rentabilitatii economice au o influenta negativa, asa cum rezulta din aplicarea ultimului model functional prezentat :

din care :

Influenta modificarii rotatiei activelor totale :

Influenta modificarii ratei rentabilitatii comerciale :

Cea mai mare influenta a avut-o rotatia activelor.

3. Analiza rentabilitatii financiare.

Rentabilitatea financiara este un indicator prin prisma caruia posesorii de capital apreciaza eficienta investitiilor lor, respectiv oportunitatea mentinerii acestora. Intr-un sistem concurential dat, o intreprindere trebuie sa se dezvolte, sa investeasca, iar aceasta investitie trebuie finantata. Deseori, finantarea presupune si consolidarea capitalului propriu, fie prin contributia actionarilor existenti, fie a unor noi actionari.

Incitatia la investitii este conditionata de remunerarea convenabila a capitalului propriu. In plus, daca rata de remunerare este ridicata, actionarii accepta cu usurinta sa lase o parte din profitul lor la dispozitia intreprinderii, asigurand astfel mijloacele de crestere.

Pentru manager, rentabilitatea financiara reprezinta un obiectiv fundamental, o conditie esentiala a strategiei lor de mentinerea a puterii .

Rentabilitatea financiara se calculeaza sub doua forme :

rentabilitatea financiara a capitalului propriu :

rentabilitatea financiara a capitalului permanent :

Rentabilitatea financiara constituie principalul indicator privind performantele intreprinderii, care depinde de justetea politicii comerciale (Rc), de eficienta capitalului angajat (Re) si de politica financiara a acesteia.

Situatia rentabilitati financiare la S.C. W.T.S. S.A. :

Rata rentabilitatii financiare, obtinuta prin raportarea rezultatelor exercitiului la capitalul propriu, a inregistrat o scadere de la 43,9% la -242,93%.

In ceea ce priveste raportul , in anul 2002, acesta a crescut considerabil.

Rata marjei brute a exploatarii a scazut de la 26,34 lei la 100 lei CA la -49,09 lei la 100 lei CA.

Rotatia activului total a scazut cu 72,76% .