Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

ANALIZA REZULTATELOR ACTIVITATII DE PRODUCTIE SI COMERCIALIZARE A INTREPRINDERII

management



+ Font mai mare | - Font mai mic



ANALIZA REZULTATELOR ACTIVITATII DE PRODUCTIE SI COMERCIALIZARE A INTREPRINDERII

Ratiunea de a exista a oricarei intreprinderi, presupune desfasurarea unei activitati durabile masurata prin nivelul performantelor economico-financiare. Rezultatele activitatii de productie si comercializare a bunurilor materiale necesare satisfacerii unor nevoi sociale se masoara prin nivelul si evolutia indicatorilor valorici.



Cantitatea si calitatea materiilor prime, materialelor, echipamentelor tehnice, fortei de munca, informatiilor, mijloacelor financiare etc., in calitatea lor de marimi de intrare in sistem sunt supuse unor transformari in scopul obtinerii marimilor de iesire din sistem sub forma produselor obtinute, lucrarilor executate si a serviciilor prestate, destinate a raspunde cerintelor tot mai complexe si mai diversificate ale consumatorilor.

Sistemul indicatorilor valorici care caracterizeaza activitatea de productie si comercializare

1.1. Delimitari conceptuale

Indicatorii valorici utilizati in evaluarea rezultatelor si performantelor comerciale ale intreprinderii sunt:

a)            Cifra de afaceri (CA) reprezinta veniturile totale obtinute de intreprindere intr-o anumita perioada de timp;

b)            Productia marfa fabricata destinata livrarii (Qf) exprima rezultatul direct si util al activitatii productiv-industriale desfasurate de catre o intreprindere care imbraca forma valorii produselor fabricate, lucrarilor executate si a serviciilor prestate in cursul unei perioade de timp destinate a fi vandute, livrate sau valorificate in afara acesteia;

c)           Productia exercitiului sau productia globala (Qe) reflecta volumul total al activitatii desfasurate de catre intreprindere pe parcursul unui exercitiu financiar. Aceasta este formata din: productia vanduta (), variatia productiei stocate () si productia imobilizata (), astfel:

Qe=Qv+ΔQs+Qi

d)            Valoarea adaugata (VA) reprezinta surplusul de incasari peste valoarea consumurilor provenite de la terti, respectiv bogatia creata de intreprindere prin valorificarea potentialului de care dispune.

1. Corelatiile existente intre indicatorii valorici

Indicatorii valorici care caracterizeaza activitatea economica a intreprinderii confera o imagine globala asupra rezultatelor si performantelor acesteia. Intre indicatorii valorici exista anumite relatii de compatibilitate, ceea ce permite stabilirea abaterilor, identificarea cauzelor acestora, iar pe aceasta baza se fundamenteaza masurile privind imbunatatirea activitatii viitoare.

Intre indicatorii valorici pot exista urmatoarele tipuri de corelatii:

a)din punct de vedere teoretic:

Aceasta situatie exprima egalitatea dintre toti indicatorii valorici. Insa acest lucru nu este posibil de realizat si nici nu este de dorit, deoarece de la o perioada la alta intre elementele care diferentiaza un indicator valoric de altul exista modificari atat de ordin cantitativ cat si calitativ.

b)      din punct de vedere practic, intalnim urmatoarele situatii:

Evidentiaza mentinerea neschimbata a ponderii imobilizarilor in stocuri de produse finite (egalitatea) sau tendinta de scadere a acestora (inegalitatea), ceea ce reflecta o crestere a gradului de valorificare a productie marfa fabricata.

Reflecta evolutia ponderii imobilizarilor in stocuri de productie neterminata si a consumului intern productiv (in cazul firmelor care prelucreaza materia prima a clientilor).

Denota evolutia consumurilor provenite de la terti, cresterea eficientei utilizarii resurselor materiale, masurata prin gradul de valorificare a acestora.

Situatia in cauza reflecta variatia cheltuielilor cu amortizarea ().

Evolutia in dinamica a indicatorilor valorici este prezentata in tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1.

- lei -

Nr.

Indicatori

Realizari

An curent

Indici (%)

crt.

an baza

Programat

Realizat

Cifra de afaceri neta

Productia marfa fabricata (destinata vanzarii)

Productia exercitiului

Valoarea adaugata

Valoarea adaugata neta

In conditiile economiei concurentiale de piata, flexibilitatea si adaptarea intreprinderii presupune luarea in considerare a preceptelor acesteia, ceea ce se probeaza in timp prin perenitatea sa.

Orice program de activitate trebuie sa aiba un caracter dinamic. El se statueaza pe ceea ce s-a petrecut si prefigureaza in viitor o imbunatatire a activitatii ca masura a utilizarii eficiente a potentialului de care dispune intreprinderea.

In situatia prezentata, prin program s-a prevazut o dinamizare a activitatii de productie si comercializare bazata pe diminuarea ponderii imobilizarilor in stocuri de produse finite, semifabricate si productie in curs de fabricatie (neterminata), valorificarea eficienta a resurselor materiale in scopul reducerii costurilor unitare ale produselor si cresterii profitabilitatii sale.

Prin nivelul lor, indicatorii valorici realizati au depasit obiectivele programate, ceea ce evidentiaza faptul ca in activitatea desfasurata intreprinderea a mobilizat rezerve peste cele programate. Totusi, s-au inregistrat unele aspecte care reflecta neincadrarea in nivelul proportiilor stabilite prin program, ceea ce a condus la scaderea gradului de valorificare a productiei fabricata prin cresterea imobilizarilor in stocuri de produse finite si semifabricate, inregistrarea unui trend ascendent al productiei neterminate si cresterea ponderii consumurilor intermediare in productia exercitiului.

Analiza poate fi aprofundata in functie de cauzele care au generat aceasta situatie: productia care a fost fabricata suplimentar nu a avut desfacerea asigurata, s-au creat stocuri de produse finite si semifabricate care vor fi valorificate ulterior in conditii de pret favorabile, s-au achizitionat cantitati insemnate de materii prime si materiale peste nivelul optim necesar datorita reducerii preturilor de aprovizionare ale acestora etc.

Activitatea desfasurata de intreprindere poate fi caracterizata ca fiind nefavorabila, deoarece obiectivele programate nu au fost respectate, acordandu-se prioritate indicatorilor care nu sesizeaza aspectele calitative ale activitatii.

1.3. Analiza raportului static si a raportului dinamic dintre indicatorii valorici

Tratarea acestei probleme satisface necesitatile complementare diagnosticarii activitatii intreprinderii, deoarece pe baza lor pot fi construite modelele multiplicative de analiza.

a) Analiza raportului static ofera informatii privind evolutia elementelor care diferentiaza un indicator valoric de altul.

Principalele rapoarte statice dintre indicatorii valorici sunt:

- raportul dintre cifra de afaceri si productia marfa fabricata ();

- raportul dintre productia marfa fabricata si productia exercitiului ();

- raportul dintre valoarea adaugata si productia exercitiului ().

Utilizand datele din tabelul nr. 1., evolutia rapoartelor statice mai sus mentionate este prezentata in tabelul nr.

Tabelul nr.

Nr.

Indicatori

Realizari

An curent

crt.

an baza

Programat

Realizat

Cifra de afaceri/Productia marfa

Productia marfa/Productia exercitiului

Valoarea adaugata/Productia exercitiului

Valoarea adaugata neta/Productia exercitiului

Desi prin programul de activitate, comparativ cu perioada precedenta s-a estimat o crestere a valorii rapoartelor dintre indicatorii valorici, pe baza modificarilor pozitive ale elementelor care-i diferentiaza, valorile realizate s-au situat insa sub nivelul programat, ceea ce reflecta faptul ca elementele respective au inregistrat o alta evolutie, semnificand o deteriorare a activitatii de productie si comercializare.

Rolul analizei este de a diagnostica activitatea desfasurata, identificand cauzele inregistrarii acestei situatii si de a stabili masurile care trebuie luate in vederea imbunatatirii sale.

b)      Analiza raportului dinamic presupune utilizarea indicilor indicatorilor valorici cu baza fixa si caracterizeaza evolutia acestora fata de o baza de comparatie (de regula perioada anterioara)

Principalele tipuri de rapoarte dinamice sunt urmatoarele:

raportul dintre ritmul vanzarilor si ritmul fabricatiei

- raportul dintre ritmul finalizarii productiei si ritmul volumului total de activitate

- raportul dintre ritmul valorii nou create si ritmul volumului total de activitate, ceea ce reflecta evolutia gradului de valorificare a resurselor materiale

Situatia raportului dinamic dintre indicatorii valorici, utilizand aceeasi baza de date, se prezinta, astfel (tabelul nr. 3):

Tabelul nr. 3.

Nr.

Indicatori

Realizari

An curent

crt.

an baza

Programat

Realizat

Cifra de afaceri (ICA)

Productia marfa fabricata (IQf)

Productia exercitiului (globala) (IQe)

Valoarea adaugata (IVA)

Valoarea adaugata neta (IVAn)

ICA/IQf

IQf/IQe

IVA/IQe

IVAn/IQe

Concluziile desprinse pe baza evolutiei rapoartelor dinamice dintre indicatorii valorici sunt similare celor mai sus prezentate. Fata de perioada precedenta s-au estimat modificari favorabile ale ritmurilor elementelor care diferentiaza respectivii indicatori, dar in realitate, in functie de ritmurile realizate, situatia este nefavorabila, ceea ce impune initierea unor masuri de redresare a activitatii in perioada urmatoare.

Analiza cifrei de afaceri

In conditiile economiei de piata, cifra de afaceri constituie etalonul de baza utilizat pentru aprecierea locului si rolului intreprinderii in cadrul sectorului sau de activitate, a pozitiei sale pe piata, a capacitatii acesteia de a desfasura o activitate profitabila.

1. Abordari conceptuale privind cifra de afaceri

In literatura de specialitate, exista mai multe abordari privind cifra de afaceri, ca de exemplu:

a)           Cifra de afaceri totala, reprezinta totalitatea afacerilor firmei evaluate in preturile pietei, sau suma totala a veniturilor din operatiunile comerciale efectuate de o intreprindere intr-o perioada de timp.

b)            Cifra de afaceri neta este formata din sumele provenite din vanzarile de bunuri, executarea de lucrari si prestarea de servicii care intra in categoria activitatilor curente ale intreprinderii dupa scaderea reducerilor comerciale, TVA precum si ale altor impozite si taxe aferente.

c)            Cifra de afaceri incasata reprezinta valoarea totala a incasarilor intreprinderii pe o anumita perioada de timp, ca urmare a vanzarilor de produse si marfuri si se poate stabili pe baza rulajului creditor al contului 411 "Clienti", corectat cu T.V.A. aferenta.

d)            Cifra de afaceri medie pe unitatea de produs sau de prestatie () reprezinta pretul mediu de vanzare pe unitatea de produs, sau tariful mediu pe unitatea de prestatie, astfel:

in care:

CAi reprezinta cifra de afaceri pe tipuri de produse sau activitati (prestatii);

qvi - volumul fizic al productiei vandute pe tipuri de produse sau activitati (prestatii).

e)            Cifra de afaceri marginala (CAm exprima variatia incasarilor firmei () generata de cresterea / descresterea cu o unitate a cantitatii vandute () sau venitul aferent unei unitati aditionale de produs sau prestatie vanduta, astfel;

sau

f)     Cifra de afaceri critica (CAcr , reprezinta acel nivel al vinzarilor care permite acoperirea integrala a cheltuielilor sau pragul de la care activitatea devine profitabila, astfel:

in care:

- reprezinta cheltuieli variabile medii la 1 leu cifra de afaceri (venituri)

g)           Cifra de afaceri de realizat in cazul unor restrictii date (CAr

in care:

- reprezinta capitalul social;

- - rata medie a dobanzii;

-- cota medie de autofinantare;

- - cota medie a impozitului pe profit (16%);

- - rata medie a rentabilitatii costurilor (resurselor consumate).

Analiza structurii cifrei de afaceri

Cifra de afaceri a unei firme poate fi analizata structural in functie de diverse criterii de grupare a vanzarilor, cum sunt: pe produse, clienti, piete de desfacere, faze ale ciclului de viata al produselor etc..

Pentru a caracteriza evolutia structurii vanzarilor firmei se pot utiliza urmatoarele procedee de analiza:

a) Ponderile elementelor componente ale cifrei de afaceri (gi)

in care:

- reprezinta cifra de afaceri totala;

- - vanzarile aferente elementului component "i".

Informatiile furnizate de acest procedeu de analiza se refera la: care sunt principalele elemente componente ale cifrei de afaceri; care este evolutia acestora in timp; cat de stabile sunt acestea etc.

b) Coeficientul de structura (Gini-Struck)

in care:

- n reprezinta numarul de termeni ai seriei;

- gi - structura vanzarilor pe categorii de activitati, grupe de marfuri, unitati operative.

Coeficientul de structura Gini-Struck poate lua valori cuprinse in cadrul intervalului [0;1), astfel:

daca G → 1, atunci in structura activitatii intreprinderii exista un numar redus de elemente componente detin o pondere importanta in cifra de afaceri, gradul de concetrare a activitatii fiind ridicat;

daca G → 0, inseamna ca vanzarile intreprinderii sunt repartizate relativ uniform intre categoriile de structurare a activitatii.

c) Coeficientul de concentrare Herfindhal (H)

Indicele Herfindhal poate lua valori cuprinse in intervalul [1/n;1], astfel:

daca H → 1/n, semnifica faptul ca vanzarile sunt repartizate in proportii aproape egale intre activitatile, produsele sau unitatile participante la structurarea cifrei de afaceri;

daca H → 1, atunci in structura activitatilor intreprinderii exista un numar redus de elemente componente care participa intr-o pondere insemnata la realizarea cifrei de afaceri, gradul de concentrare a activitatii fiind foarte mare.

3. Analiza factoriala a cifrei de afaceri

Scopul analizei cifrei de afaceri il reprezinta determinarea corelatiei dintre diferiti factori de influneta (interni sau externi, directi sau indirecti etc.) si fenomenul analizat, precum si gasirea solutiilor privind redresarea activitatii sau imbunatatirea performantelor viitoare ale intreprinderii.

Utilizatorii rezultatelor analizei sunt: agentii economici, institutiile financiare creditoare, actionari, etc.

Analiza factoriala a cifrei de afaceri se realizeaza in mod diferit in functie de domeniul de activitate deoarece factorii de influenta si relatiile de cauzalitate sunt specifice fiecarui domeniu in parte.

Analiza factoriala a cifrei de afaceri pentru firmele cu activitate industriala poate fi efectuata cu ajutorul urmatoarelor modele:

a)          

in care:

- reprezinta volumul fizic al productiei vandute pe produse (acesta depinde de rata de elasticitate a produsului in raport cu pretul de vanzare, cresterea vanzarilor poate fi satisfacuta prin practicarea unui pret de vanzare mai mic);

- - pretul de vanzare pe produse (cresterea acestuia este limitata de capacitatea de absorbtie a pietei pentru acel nivel de pret) .


b)          

sau

sau

 


c)          


d)

iar

in care:

- reprezinta numarul mediu de personal;

- Qf - productia marfa fabricata;

- productivitatea medie anuala a muncii, determinata pe baza productiei marfa fabricata;

- Mf - valoarea medie anuala a mijloacelor fixe;

- Mf' - valoarea medie anuala a mijloacelor fixe active (direct productive);

- T - fondul total de timp de munca (total om-ore);

- - numar mediu de ore lucrate intr-un an;

- - cifra de afaceri medie orara ();

- - structura productiei vandute pe produse;

- - cifra de afaceri pe unitatea de timp pe produse;

- - cifra de afaceri medie orara recalculata ().

Informatiile necesare analizei factoriale a cifrei de afaceri sunt prezentate in tabelul nr.4, astfel:

Tabelul nr. 4.

- lei -

Nr.

crt.

Indicatori

Simbol

Programat

Realizat

Cifra de afaceri (CA)

åqvIpi

Productia marfa fabricata

Qf

Numarul mediu scriptic de personal

Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe

Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe

active (direct productive)

Timpul total de munca (om-ore)

T

Productivitatea medie anuala a muncii

determinata pe baza productiei marfa fabricata (2/3)

Numarul mediu de ore lucrate intr-un an (6/3)

Cifra de afaceri medie orara (1/6)

Cifra de afaceri medie orara recalculata

Gradul de inzestrare tehnica a muncii (4/3)

Compozitia tehnologica a mijloacelor fixe (5/4)

Eficienta utilizarii mijloacelor fixe active (lei); (2/5)

Gradul de valorificare a productiei marfa fabricata (1/2)

Utilizand modelul "b", analiza factoriala a cifrei de afaceri presupune:

din care datorita influentei modificarii urmatorilor factori:

1.1.

1.

1.

Pe ansamblu, situatia poate fi apreciata ca favorabila in contextul cresterii veniturilor aferente productiei comercializata cu 170.519 lei, respectiv cu 2,6%, ceea ce denota recunoasterea ca valori de intrebuintare sociale ale bunurilor comercializate de catre utlizatori.

Rezultatul obtinut este consecinta influentei modificarii urmatorilor factori:

a) fondul total de timp de munca () nu s-a realizat cu 5.030 om-ore, ceea ce in contextul factorial dat a condus la o scadere a cifrei de afaceri cu 197.980,8 lei. Influenta exercitata se apreciaza in mod nefavorabil, fiind expresia utilizarii incomplete a timpului de munca, datorita nerealizarii numarului de salariati, potrivit sarcinilor stabilite prin program.

Scaderea numarului mediu de salariati cu 3 persoane, in contextul dat, s-a repercutat in sensul diminuarii cifrei de afaceri cu 230.256 lei. Interpretarea acestei influente, trebuie sa ia in considerare cauzele care au determinat-o: nerecrutarea fortei de munca din punct de vedere cantitativ si calitativ (ca nivel de pregatire profesionala) in concordanta cu sarcinile concrete stabilite prin programul de activitate se apreciaza in mod nefavorabil, in timp ce cresterea productivitatii medii a muncii si a gradului de inzestrare tehnica a muncii conduc la realizarea unei economii relative de personal cu consecinte favorabile in sensul reducerii cheltuielilor cu salariile, a cheltuielilor in general, ceea ce conduce la cresterea masei profitului;

Numarul mediu de ore lucrate de un salariat intr-un an a crescut cu 10 ore, ceea ce a condus in contextul factorial dat la o crestere a cifrei de afaceri cu 3275,2 lei. Influenta se apreciaza in mod favorabil, dar este insuficienta pentru a contracara efectul nerealizarii numarului mediu de salariati.

b) cifra de afaceri medie orara , in calitatea sa de factor calitativ, a avut o contributie exclusiva asupra evolutiei cifrei de afaceri, aceasta crescand cu 369.656 lei. Influenta se apreciaza in mod favorabil, deoarece este o forma de exprimare a productivitatii medii a muncii, pe de o parte, iar pe de alta parte, pentru ca s-a bazat pe cresterea cifrei de afaceri pe unitatea de timp pe produse .

Structura productiei vandute pe produse a influentat in sensul scaderii cifrei de afaceri cu 138.219,2 lei, datorita cresterii ponderii acelor produse vandute a caror cifra de afaceri pe unitatea de timp pe produse era mai mica decat cifra de afaceri medie orara programata la nivel de intreprindere , astfel . Daca situatia in cauza este consecinta raportului dintre cererea si oferta existenta pe piata pentru acele produse a caror desfacere este asigurata, atunci ea nu poate fi interpretata ca fiind nefavorabila.

Modelul "c", este un model multiplicativ de analiza factoriala a cifrei de afaceri care cauta sa surprinda, pe de-o parte, modul de utilizare a timpului de munca, iar pe de alta parte, eficienta folosirii acestuia.

Din punct de vedere metodologic, analiza factoriala a cifrei de afaceri, pe baza modelului "c", presupune:

din care datorita influentei modificarii urmatorilor factori:

3.

3.1.

3.

Metodologia de analiza factoriala a cifrei de afaceri, utilizand modelul "d", se prezinta astfel:

din care, datorita influentei modificarii urmatorilor factori:

1.

din aceasta, datorita:

1.

3.

3.

Analiza cifrei de afaceri pe baza sistemului factorial mai sus prezentat pune in evidenta actiunea unor factori, cum sunt: gradul de inzestrare tehnica a muncii, compozitia tehnologica a mijloacelor fixe, randamentul mijloacelor fixe direct productive si gradul de valorificare a productiei marfa fabricata destinata vanzarii.

Modul in care factorii mai sus mentionati au influentat asupra cifrei de afaceri se prezinta astfel:

a) nerealizarea numarului mediu de salariati cu 2 persoane a condus in contextul factorial dat, la o reducere a cifrei de afaceri cu 230.280,6 lei, ceea ce se considera ca fiind consecinta cresterii productivitatii medii anuale a munci calculata in functie de productia marfa fabricata;

b) productivitatea medie anuala a muncii a inregistrat un trend ascendent, aceasta crescand fata de perioada luata ca baza de comparatie cu 7.285 lei/salariat, ceea ce in marimi relative reprezinta o crestere cu 8,7%. Luand in considerare complexul de factori care influenteaza asupra cifrei de afaceri, influenta modificarii productivitatii medii anuale a muncii se apreciaza ca fiind favorabila si cu caracter exclusiv, ea conducand la o crestere a cifrei de afaceri cu 549.580,4 lei.

Prin intermediul productivitatii medii anuale a muncii au influentat asupra cifrei de afaceri urmatorii factori de gradul II (indirecti):

- gradul de inzestrare tehnica a muncii a evoluat in sens pozitiv, cresterea sa reflecta preocuparea intreprinderii spre investitii menite a contribui la obtinerea de efecte;

- compozitia tehnologica a mijloacelor fixe s-a imbunatatit, investitiile efectuate orientandu-se spre acele categorii de mijloace fixe care concura direct si nemijlocit la cresterea productiei si a vanzarilor;

- eficienta utilizarii mijloacelor fixe active masurata pe baza valorii medii a productiei marfa fabricata la 1 leu mijloace fixe active nu s-a realizat comparativ cu perioada anterioara, aceasta datorandu-se neatingerii parametrilor proiectati ai utilajelor in perioada analizata. Analiza trebuie aprofundata din punct de vedere al depistarii unor eventuale situatii, cum ar fi: gradul de noutate si de fiabilitate al utilajelor, randamentul acestora, siguranta in exploatare, etc.

- gradul de valorificare a productiei marfa fabricata s-a redus, ceea ce a determinat in contextul factorial dat la o scadere a cifrei de afaceri cu 148.780,8 lei. Situatia se apreciaza in mod nefavorabil deoarece reflecta o crestere a ponderii imobilizarilor in stocuri de produse finite si semifabricate destinate vanzarii.

Urmare analizei efectuate, in vederea dinamizarii activitatii in perioada urmatoare, trebuie sa se actioneze asupra:

- recrutarea personalului sa se efectueze in functie de specificul activitatii intreprinderii, urmarindu-se nivelul de pregatire profesionala, abilitatile acestora, cultivandu-se atasamentul fata de intreprinderea in care-si vor desfasura activitatea;

- utilizarea completa a timpului de munca, prin analiza sistematica a modului de utilizare a acestuia;

- cresterea productivitatii fizice a muncii si a randamentului utilajelor;

- imbunatatirea nivelului calitativ al productiei, imbunatatirea tehnologiilor de fabricatie, etc.

4. Consecintele modificarii cifrei de afaceri asupra performantelor economico-financiare ale intreprinderii

Prin modificarea sa, cifra de afaceri influenteaza ca volum valoric si ca structura valorica asupra performantelor economico-financiare ale intreprinderii.

4.1. Consecintele modificarii cifrei de afaceri ca volum valoric

a)           asupra sumei cheltuielilor aferente cifrei de afaceri (C)

 


in care:

- reprezinta rata medie de eficienta a cheltuielilor sau cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri

din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri:

Evolutia in sensul cresterii sumei cheluielilor reprezinta un aspect normal al activitatii desfasurate de catre intreprindere, deoarece obtinerea oricarui venit este conditionata de efectuarea unor cheltuieli.

Cresterea cifrei de afaceri de la o perioada la alta reflecta o dinamizare a activitatii intreprinderii, ceea ce in conditiile ratei medii de eficienta programate a cheltuielilor atrage implicit o evolutie in acelasi sens a sumei cheltuielilor. Important de retinut este faptul ca dinamica veniturilor (cifrei de afaceri) trebuie sa devanseze dinamica cheltuielilor aferente (), ceea ce conduce la cresterea profitabilitatii intreprinderii.

b)            asupra sumei cheltuielilor fixe (), cheltuielior cu amortizarea (), cheltuielilor cu dobanzile la 1000 lei cifra de afaceri (

in care:

- Cf, Ca si Cd reprezinta suma cheltuielior fixe, cheltuielilor cu amortizarea si respectiv a cheltuielilor cu dobanzile.

CA - factor cantitativ (influenteaza invers proportional)

Cf - factor calitativ (este de aceeasi esenta cu fenomenul analizat)

 


din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri:

Reducerea cheltuielilor fixe la 1000 lei cifra de afaceri reprezinta un aspect favorabil al activitatii desfasurate, ceea ce reflecta o crestere a eficientei acestora.

Cifra de afaceri influenteaza invers proportional asupra cheltuielilor fixe la 1000 lei cifra de afaceri, deci cresterea cifrei de afaceri conduce la o reducere a acestora, ceea ce se apreciaza in mod favorabil. Trebuie avut in vedere ca la acest rezultat se ajunge atunci cand dinamica cifrei de afaceri () devanseaza dinamica sumei cheltuielilor fixe (), astfel

In mod similar se procedeaza si in celelalte cazuri, interpretarile fiind in consecinta.

c)           asupra valorii adaugate aferenta cifrei de afaceri (VA)

CA

 


in care:

- reprezinta valoarea adaugata medie la 1 leu cifra de afaceri.

din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri:

Valoarea adaugata, in acceptiunea plusului de valoare realizat ca efect al utilizarii potentialului de care dispune intreprinderea, tinde sa aiba o evolutie favorabila ca efect al cresterii eficientei utilizarii resurselor materiale.

In mod normal, evolutia in sensul cresterii veniturilor (cifrei de afaceri) potenteaza in acelasi sens si valoarea adaugata.

d)            asupra vitezei medii de rotatie a activelor circulante, exprimata ca durata medie in zile a unei rotatii si a efectului economic direct al modificarii acesteia

CA

 


in care:

- reprezinta soldul mediu al activelor circulante (factor calitativ);

- T - perioada analizata (360 zile).

Din punct de vedere metodologic pot fi intalnite urmatoarele situatii:

(viteza medie de rotatie s-a accelerat

cu 2 zile, deci numarul mediu de zile nece-

sar efectuarii unei rotatii complete a acti-

velor circulante s-a redus cu 2 zile, ceea ce

se apreciaza in mod favorabil)

 


(viteza medie de rotatie s-a incetinit cu

5 zile, respectiv numarul mediu de zile necesar efectuarii unei rotatii complete a activelor circulante a crescut cu 5 zile, ceea ce se apreciaza in mod nefavorabil).

 

din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri:

Cresterea cifrei de afaceri in conditiile soldului mediu programat al activelor circulante () a influentat in mod favorabil asupra vitezei medii de rotatii a activelor circulante, in sensul accelerarii acesteia.

Conditia de baza in ceea ce priveste accelerarea vitezei medii de rotatie a activelor circulante este ca dinamica cifrei de afaceri () sa devanseze dinamica soldului mediu al activelor circulante (), respectiv

Efectul economic direct al modificarii vitezei medii de rotatie a activelor circulante il reprezinta eliberarile (E) / imobilizarile (I) de capitaluri

 


CA

 
Eliberari 

=

Imobilizari

Luand in considerare situatiile anterior prezentate, in conditiile cifrei de afaceri realizate () care a insumat 195.210 lei (T=360 zile), rezulta:


E


I

din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri:

Deci, cresterea cifrei de afaceri influenteaza in sensul accelerarii vitezei medii de rotatie a activelor circulante, efectul economic direct al modificarii acesteia in contextul factorial dat il reprezinta eliberarile de capitaluri (influenta favorabila).

e)           asupra profitului aferent cifrei de afaceri (P)

CA

 


in care:

- reprezinta profitul mediu la 1 leu cifra de afaceri (factor calitativ).

din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri:

Rentabilitatea unei firme se masoara in marime absoluta prin profit. Existenta sa da consistenta si credibilitate in solicitarea si acordarea de credite, investirii de capitaluri de catre actuali sau potentiali actionari, crearii surselor proprii necesare dezvoltarii intreprinderii.

Cresterea cifrei de afaceri, in conditiile profitului mediu la 1 leu cifra de afaceri programat () influenteaza in mod favorabil, respectiv in sensul cresterii masei profitului.

f)            asupra eficientei utilizarii mijloacelor fixe

- pe baza indicatorului de eficienta "Valoarea adaugata la 1000 lei mijloace fixe" ()


din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri:

CA

  - pe baza indicatorului de eficienta "Profit la 1000 lei mijloace fixe" ()



din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri:

CA

  g) asupra eficientei utilizarii activelor de exploatare (Ae) si a capitalurilor (K), pe baza indicatorului de eficienta "Profit la 1000 lei active de exploatare sau capitaluri"


din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri:

h) asupra eficientei muncii pe baza indicatorului de eficienta "Profit mediu pe salariat"

P

 



din care, datorita influentei modificarii cifrei de afaceri:

4.Consecintele modificarii cifrei de afaceri ca structura valorica

a)          asupra valorii adaugate aferenta cifrei de afaceri (VA)


in care:

- reprezinta structura productiei vandute pe produse;

- - valoarea adaugata la 1 leu cifra de afaceri pe produse

din care, datorita influentei modificarii structurii productiei vandute pe produse::

In aceasta situatie structura productiei vandute pe produse prin modificarea sa a influentat in sensul scaderii valorii adaugate datorita cresterii ponderii acelor produse vandute a caror valoare adaugata la 1 leu cifra de afaceri pe produse () era mai mica decat valoarea adaugata medie programata la 1 leu cifra de afaceri la nivel de intreprindere (), ceea ce se apreciaza in mod nefavorabil.

b)          asupra profitului aferent cifrei de afaceri (P)

CA

 

in care:

- reprezinta structura productiei vandute pe produse;

- - pretul mediu de vanzare unitar;

- - costul unitar;

- - profitul mediu la 1 leu cifra de afaceri.

din care, datorita influentei modificarii structurii productiei vandute pe produse:

in care:

Influenta modificarii structurii productiei vandute pe produse se apreciaza ca fiind favorabila, deoarece conduce la cresterea masei profitului. Ea se explica prin cresterea ponderii acelor produse vandute a caror rata a rentabilitatii comerciale pe produse () era mai mare decat rata medie a rentabilitatii comerciale programata la nivel de societate (

c)           asupra eficientei utilizarii mijloacelor fixe

- pe baza indicatorului de eficienta "Valoarea adaugata la 1000 lei mijloace fixe" ()

CA

gi

vai

 



din care, datorita influentei modificarii structurii productiei vandute pe produse:

pe baza indicatorului de eficinta "Profit la 1000 lei mijloace fixe" ()

CA

 



din care, datorita influentei modificarii structurii productiei vandute pe produse:

d) asupra eficientei utilizarii activelor de exploatare (Ae) si a capitalurilor (K), pe baza indicatorului de eficienta "Profit la 1000 lei active de exploatare sau capitaluri"



din care, datorita influentei modificarii structurii productiei vandute pe produse:

P

 
e) asupra eficientei muncii, pe baza indicatorului de eficienta "Profit mediu pe salariat" (



din care, datorita influentei modificarii structurii productiei vandute pe produse:

Analiza valorii adaugate

Abordari conceptuale si metode de determinare ale valorii adaugate

In cadrul unei intreprinderi, desfasurarea oricarei activitati are loc prin utilizarea factotilor de productie. Luand in considerare caracterul epuizabil al factorilor de productie din punct de vedre al volumului acestora, existenta si nivelul performantelor economico-financiare ale intreprinderii sunt conditionate de eficienta cu care au fost utilizati acestia, deoarece ei sunt nelimitati ca potential productiv.

Urmare celor prezentate, rezulta existenta a doua categorii de fluxuri care conditioneaza desfasurarea activitatii intreprinderii:

intrari de factori de productie, al caror cost determina fluxuri de cheltuieli ale intreprinderii catre alte intreprinderi care furnizeaza acesti factori;

iesiri de bunuri materiale care sunt produse de intreprindere si puse la dispozitia altor intreprinderi, ceea ce genereaza fluxuri de venituri obtinute in urma comercializarii acestora.

Plusul de valoare (bogatie) creat de intreprindere, ca efect al utilizarii eficiente a potentialului de care dispune peste valoarea consumului factorilor de productie imbraca forma valorii adaugate.

Valoarea adaugata este unul din cei mai importanti indicatori, pe baza caruia poate fi apreciata adevarata dimensiune a activitatii unei intreprinderi, ea fiind expresia rolului acesteia. Spre deosebire de cifra de afaceri, care include si valoarea cumpararilor de materii prime, materiale si servicii care se regasesc in cifra de afaceri a firmelor furnizoare, valoarea adaugata cuprinde numai echivalentul activitatii intreprinderii in cauza.

Valoarea adaugata, poate fi determinata prin doua metode:

a)      Metoda sintetica, conform careia valoarea adaugata, in cazul intreprinderilor care desfasoara numai activitate de productie, se determina prin deducerea (scaderea) din volumul total al activitatii de productie si comercializare (productia exercitiului sau productia globala, notata "Qe") a consumurilor intermediare provenite de la terti (Ci), astfel:

VA = Qe - Ci

In situatia in care intreprinderea desfasoara pe langa activitatea de productie si activitate de comert, atunci valoarea adaugata se determina astfel:

VA = (Qe + Mc) - Ci'

in care:

- Mc reprezinta marja comerciala;

- Ci' - consumurile intermediare de la terti (pentru firmele cu activitate de productie si comercializare).

b) Metoda de repartitie (aditiva), conform careia valoarea adaugata este rezultatul insumarii urmatoarelor elemente: salarii si contributii privind asigurarile si protectia sociala; amortizari si provizioane aferente exploatarii; dobanzi; impozite, taxe si varsaminte asimilate (exclusiv impozitul pe profit) si rezultatul exploatarii recalculat ( rezultatul aferent cifrei de afaceri, exclusiv dobanzile).

Rezulta ca valoarea adaugata determinata potrivit acestei metode serveste la remunerarea partenerilor sociali, astfel:

- salariatilor, prin salarii si contributii privind asigurarile si protectia sociala;

- capitalului tehnic, prin amortizari si provizioane;

- capitalului imprumutat, prin dobanzi;

- statului, prin impozite, taxe si varsaminte asimilate;

- actionarilor si asociatilor, prin dividende.

Valoarea adaugata poate fi analizata din punct de vedere metodologic, atat in marimi absolute, pe baza metodelor mai sus prezentate, cat si in marimi relative, sub forma ratelor valorii adaugate.

In cazul intreprinderilor industriale, pot fi considerate ca operationale urmatoarele rate:

a) Rata medie a valorii adaugate aferenta cifrei de afaceri reflecta ponderea valorii adaugate in cifra de afaceri si masoara gradul de integrare pe verticala a intreprinderilor cu activitati de productie si comercializare, astfel:

Pe baza sa poate fi apreciata strategia industriala a intreprinderii, respectiv gradul de utilizare al factorilor de productie.

In cazul in care gradul de integrare se apropie de 1, atunci in intreprindere se realizeaza un numar mare de etape pentru obtinerea produsului finit. Aprecierea eficientei integrarii se impune a fi facuta in corelatie cu riscul din exploatare, care depinde indeosebi de marimea cheltuielilor fixe si rentabilitatea intreprinderii.

In mod similar poate fi determinata si rata medie a valorii adaugate aferente productiei exercitiului, astfel:

Ea reflecta, de asemenea, gradul de integrare pe verticala a intreprinderilor cu activitate specifica de productie. Cu cat nivelul ratei este mai ridicat cu atat gradul de valorificare a resurselor tehnice, umane si financiare ale intreprinderii este mai mare.

b) Ratele de structura (remunerare) ale valorii adaugate reflecta ponderea detinuta de fiecare element component (ca expresie a remunerarii partenerilor sociali) in valoarea adaugata, determinata potrivit metodei aditive.

c) Rata valorii adaugate la 1000 lei active imobilizate constituie in fapt un indicator de eficienta economica. Cresterea potentialului tehnic al muncii, creaza premisele obtinerii de efecte, care prin nivelul lor reflecta utilizarea eficienta a acestuia.

Analiza factoriala a valorii adaugate

Din punct de vedere factorial, valoarea adaugata se poate analiza pe baza urmatoarelor modele:

a)

b)

c)

Sistemul de factori care influenteaza asupra valorii adaugate, potrivit modelului "a" se prezinta dupa cum urmeaza:

T

Qe

VA

gi

in care:

- reprezinta productia exercitiului ();

- - timpul total de munca ();

- - productivitatea medie anuala, determinata pe baza productiei exercitiului ();

- - productivitatea medie orara, determinata pe baza productiei exercitiului;

- - numarul mediu de salariati;

- - numarul mediu de ore pe salariat;

- gi - structura productiei exercitiului pe produse sau pe tipuri de activitati;

- - valoarea adaugata medie la 1 leu productie a exercitiului ();

- vai - valoarea adaugata la 1 leu productie a exercitiului pe produse sau tipuri de activitati.

Pentru exemplificare se folosesc datele din tabelul nr. 5.

Tabelul nr. 5.

- lei -

Nr.

crt

Indicatori

Simbol

Programat

Realizat

Productia vanduta

Qv

Variatia productiei stocate

Qs

Productia imobilizata

Qi

Productia exercitiului (1+2+3)

Qe

Consumuri intermediare

Ci

Valoarea adaugata (4-5)

VA

Fond total de timp de munca (om-ore)

T

Numar mediu de salariati

Numar mediu de ore pe salariat (7/8)

Productivitatea medie orara (4/7)

Valoarea adugata medie la 1 leu productie a exercitiului (6/4)

Valoarea adugata medie recalculata la 1 leu productie a exercitiului

Cheltuieli cu personalul

Cp

Cheltuieli cu amortizari si provizioane aferente exploatarii

Cap

Rezultatul exploatarii recalculat

R'

Metodologia de analiza factoriala si cuantificarea influentelor factorilor presupune:

din care, datorita influentelor modificarii urmatorilor factori:

1. = (8.608.900 - 8.415.000)0,620 = + 120.218 lei

din aceasta, datorita:

1.1. = (187.150 - 198.000) 0,620 = - 285.897,5 lei

din care:

1.1.1. = (95-100)1.98042,50,620 =

= - 260.865 lei

1.1. = 95 (1.970 - 1.980) 42,50,620 =

= - 25.032,5 lei

1. = 187.150 (46 - 42,5) 0,620 = + 406.115.5 lei

= 8.608.900 (0,650 - 0,620) = + 258.267 lei

din aceasta, datorita:

1. = 8.608.900 (0,610 - 0,620) = - 86.089 lei

= 8.608.900 (0,650 - 0,610) = + 344.356 lei

unde:

Urmare analizei efectuate, se constata o crestere a valorii adaugate cu 378.485 lei, respectiv cu 7,2% fata de prevederile stabilite prin programul de activitate. Situatia se apreciaza in mod favorabil, fiind efectul cresterii mai rapide a valorii adaugate fata de cresterea productiei exercitiului (), respectiv 107,2% > 102,3%), ceea ce denota o sporire a gradului de valorificare a resurselor materiale procurate de la terti.

Aprofundand analiza din punct de vedere al contributiei factorilor directi la obtinerea sporului absolut, rezulta ca 31,8% din modificarea totala s-a datorat cresterii productiei exercitiului, iar 68,2% sporirii valorii medii adaugate la 1 leu productie a exercitiului.

Productia exercitiului a crescut cu 193.900 lei, determinand, in conditiile date, sporirea valorii adaugate cu 120.218 lei. Productia exercitiului si implicit valoarea adaugata prin intermediul acesteia, au fost influentate de modul de utilizare (extensiv si intensiv) a potentialului uman.

Din punct de vedere extensiv, utilizarea incompleta a timpului de munca, ca efect al nerealizarii numarului mediu de salariati si a reducerii timpului de munca pe salariat, au avut ca efect scaderea valorii adaugate cu 285.897,5 lei. Scaderea numarului de salariati, este o situatie justificata si se datoreaza sporirii productivitatii muncii. Din punct de vedere intensiv se constata o crestere a productivitatii medii orare, care se reflecta in sporirea valorii adaugate cu 406.115,5 lei.

Valoarea adaugata medie la 1 leu productie a exercitiului a evoluat in sensul cresterii, ca efect al modificarii valorii adaugate la 1 leu productie a exercitiului pe produse. Influentele acestor fatori se apreciaza inmod favorabil, deoarece au condus la o evolutie similara a valorii adaugate, fiind efectul imbunatatirii calitatii produselor, materializata in cresterea preturilor de vanzare, reducerii consumurilor specifice de resurse materiale etc.

Structura productiei exercitiului s-a modificat in sensul cresterii ponderii acelor produse a caror valoare adaugata la 1 leu productie pe produse era inferioara valorii adaugate medii programate la nivel de intreprindere.

Rezulta ca directiile principale de actiune pentru cresterea valorii adaugate sunt: sporirea gradului de utilizare a capacitatilor de productie si a productivitatii muncii printr-o mai buna organizare a muncii, introducerea progresului tehnic, ridicarea gradului de calificare a potentialului uman, utilizarea completa a timpului de munca, cresterea gradului de valorificare a materiilor prime, materialelor, energiei etc., pentru obtinerea unor produse de calitate superioara.

Din punct de vedere metodologic, analiza factoriala a valorii adaugate pe baza modelelor "b" si "c" presupune utilizarea metodei substituirilor in lant (produs de factori).

Pentru a aprecia contributia elementelor componente la formarea si modificarea valorii adaugate, se compara indicii acestora cu indicele valorii adaugate si respectiv cu indicele volumului total de activitate (productia exercitiului plus marja comerciala). In cazul in care indicele unui element component este mai mic decat indicele valorii adaugate, atunci se inregistreaza o scadere a ponderii acelui element in valoarea adaugata si invers. La nivelul intreprinderii, se considera ca situatia este normala atunci cand scade ponderea elementelor de natura cheltuielilor in valoarea adaugata si creste ponderea rezultatului aferent activitatii de exploatare.

Prin compararea indicilor elementelor de natura cheltuielilor cu indicele volumului total de activitate, rezulta aspecte legate de eficienta activitatii intreprinderii. In cazul in care indicele cheltuielilor este mai mic decat indicele volumului de activitate, atunci se inregistreaza o sporire a eficientei acelor cheltuieli.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2798
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved