METODOLOGIA DE DIAGNOZA A INTREPRINDERII

Metodologia de diagnoza are ca obiective:

cunoasterea performantelor si vulnerabilitatii intreprinderii in complexitatea ei, adica din perspectiva: economica, financiara, sociala (ecologica) si strategica;

cunoasterea perspectivelor domeniului in care isi desfasoara activitatea intreprinderea si influenta acestuia asupra evolutiei viitoare;

cunoasterea starii prezente a intreprinderii pe ansamblu si pe principalele sale nivele organizatorice din perspectiva potentialului uman tehnic, comercial, financiar etc.;

identificarea punctelor critice si a cauzelor ce le-au generat, inclusiv obiectivitatea si subiectivitatea inflexiunilor;

aprecierea riscurilor prezente si viitoare si a sanselor de viabilitate a intreprinderii.

Metodologia de diagnoza are ca instrument de baza DIAGNOSTIGRAMA. Aceasta asigura:

tratarea unitara a diagnosticului la toate nivelele de organizare ale intreprinderii; proceselor ce au o exprimare cantitativa, dar si a celor care se apreciaza prin calificative;

descrierea activitatilor si potentialitatilor intreprinderii prin criterii sI caracteristici;

diferentierea criteriilor in cadrul nivelelor de organizare si a nivelelor in cadrul intreprinderii;

luarea in considerare a indicatorilor atat ca valoare absoluta, cat si ca tendinta;

agregarea diagnosticului partialin diagnosticul general al intreprinderii.

Metoda consta in urmatoarele:

identificarea criteriilor de descriere a eficientei economice integrale. Nici o judecata de valoare nu se poate face fara un sistem de criterii bine ales. Criteriul are menirea sa surprinda ceea ce este esential in existenta si functionalitatea activitatii. El trebuie sa fie concis si relevant.

stabilirea grilei pentru evaluarea criteriilor. Desi exista mai multe posibilitati, s-a optat pentru grila cu cinci stari, din figura de mai jos:

Ecartul grilei

2 3 4 5

Nesatisfacator Satisfacator Mediu Bine F. bine

S S S S S

GRILA DE EVALUARE

parametrizarea grilei de evaluare cu functia de utilitate Neumann, Von I, Morgenstern

unde

U(Si) - utilitatea starii "Si"

a, b - parametrii

unde

Nmax, Nmin - nota maxima, respectiv minima de pe ecartul grilei de evaluare. In urma parametrizarii se obtin urmatoarele utilitati pentru starile grilei:

S ; S = 0,25; S =0,50; S =0,75; S

incadrarea criteriului de diagnoza utilizat intr-o anumita stare

Cazul 1 - criteriul se exprima numai ca valoare absoluta, nu si ca evolutie in timp (caz particular)

Daca criteriul se poate exprima prin indicatori fizici, valorici sau de eficienta, marimea efectiva a acestora comparate cu marimi referentiale (optime, standard etc.) asigura incadrarea in starea corespunzatoare. Spre exemplu, o rata a profitului de 50% se identifica cu starea de apreciere foarte buna, in timp ce o rata a profitului negativa, cu starea de nesatisfacator. Valorile intermediare vor acoperi toate celelalte trei stari.

Daca nu exista posibilitatea unor estimari cantitative, criteriul definindu-se prin aprecieri calitative obtinute prin chestionare, interviuri etc., incadrarea in scara starilor se face pe baza unei analize critice a informatiilor obtinute.

Cazul 2 - criteriul se exprima ca valoare absoluta, si ca evolutie in timp

Este cazul cel mai frecvent intalnit. Necesar este sa se gaseasca o posibilitate de "unificare" a celor doua stari, cum ar fi matricea de unificare prezentata in figura de mai jos. Ecartul grilei de evaluare si determinarea utilitatilor se prezinta in figurile imediat urmatoare.

ECARTUL GRILEI DE EVALUARE

Utilitatea starilor se determina cu relatia cunoscuta: U(Si) = a.Ni + b

MATRICEA UTILITATILOR

acordarea coeficientilor de importanta pentru fiecare criteriu.

Coeficientii de importanta sunt acele marimi care diferentiaza criteriile in functie de contributia acestora la determinarea "starii de sanatate" a intreprinderii. Stabilirea acestor coeficienti este o operatiune ce trebuie realizata de o echipa formata din specialisti, buni cunoscatori ai domeniului. Fiecarui membru al echipei i se da lista criteriilor cerandu-i-se sa le ordoneze dupa importanta pe care o considera. Conducatorul echipei confrunta raspunsurile si genereaza discutii asupra punctelor de vedere diferite, urmarind, prin reluari succesive ajungerea la consens. In final va decide asupra marimii coeficientilor de importanta pentru fiecare criteriu. Acesti coeficienti sunt numere intregi mai mari decat "1".

Pentru usurarea procesului de ordonare se recomanda utilizarea matricei determinarii coeficientilor de importanta (fig. de mai jos). Se identifica toate criteriile, se inscriu intr-un tabel pe orizontala si pe verticala, apoi se compara unul cu altul de la stanga la drepta. Daca se considera criteriul din stanga mai important decat cel din dreapta se trece semnul "+", daca nu "-". Nu se exclude nici "0" cand sunt apreciate egale ca importanta criteriile. Dupa ce se completeaza intreg tabelul, se face suma plusurilor si a minusurilor, avand in vedere ca la criteriul ce are mai multe plusuri, coeficientul sa fie mai mare decat la cel care are mai putine, fara sa se impuna regula proportionalitatii.

MATRICEA DETERMIN~RII COEFICIEN|ILOR DE IMPORTAN|~

determinarea coeficientului agregat de eficienta b

unde

Ui - utilitatea indicatorului

Ki - coeficientul de importanta al indicatorului

EXEMPLU DE CALCULE

cifra de afaceri

profitul

marja de profit

capacitatea de autofinantare

productivitatea muncii

rata profitabilitatii economice

rata profitabilitatii financiare

Cifra de afaceri

a)      Vom transforma valorile din preturi curente in preturi comparabile cu ajutorul relatiilor:

CAcomp = CAcurente

Urmare calculelor efectuate am obtinut urmatoarele date prezentate in tabelul de mai jos:

Tabelul 1.1

miliarde lei

b)      In continuare vom determina tendinta cifrei de afaceri cu ajutorul indicilor in baza fixa si cu baza in lant, luand ca baza de calcul anul 2000:

Tabelul 1.2

c)      Vom determina ritmul mediu anual de crestere sau descrestere a cifrei de afaceri, utilizand urmatoarea formula de calcul:

Efectuand calculele am obtinut ritmul mediu anual de crestere = 22 %.

Din datele de mai sus putem concluziona ca pe perioada analizata SC X are o activitate economica in dezvoltare, performanta economica fiind in crestere de la un an la altul: in anul 2002 performanta economica are un procent de 17 %, in anul 2003 - 22 %, iar in anul 2004 aproape 50% .

Profitul

Pentru a aprecia tendinta profitului si ritmul mediu anual de crestere al acestuia am parcurs aceleasi trei etape prezentate mai sus  si am obtinut urmatoarele date:

a)      Vom transforma profitul din preturi curente in preturi comparabile si vom obtine datele prezentate in tabelul de mai jos:

Tabelul 2.1

miliarde lei

b)      Vom determina tendinta profitului cu ajutorul indicilor in baza fixa si cu baza in lant si obtinem urmatoarele date:

Tabelul 2.2

c)      Ritmul mediu anual de scadere a profitului este de 24%.

Din datele prezentate putem concluziona ca, in anii 2001 si 2003 afacerea se dovedeste eficienta deoarece in preturi curente se inregistreaza o crestere de profit, iar in anii 2002 si 2004 se inregistreaza o scadere a profitului . Aceasta scadere a profitului se datoreaza cresterii cheltuielilor cu amortizarea prin

Marja de profit

a)      Vom calcula tendinta marjei de profit folosind urmatoarea formula:

b)      Vom calcula ritmul mediu de crestere al marjei de profit dupa formula utilizata anterior si vom obtine urmatoarele date, avand ca baza de calcul anul 2000:

Tabelul 3.1

Din datele prezentate putem concluziona ca, in anii 2001 si 2003 afacerea se dovedeste eficienta deoarece in preturi curente se inregistreaza o crestere a marjei de profit, iar in anii 2002 si  2004 se inregistreaza o scadere a marjei de profit in preturi constante.

Ritmul mediu anual de crestere a marjei de profit in perioada 2000 - este de 22%.

Capacitatea de autofinantare

Vom calcula tendinta capacitatii de autofinantare utilizand urmatoarea formula de calcul:

Tabelul 4.1

miliarde lei

Din datele obtinute in tabel putem concluziona ca indicatorul indica reducerea performantei financiare a Directiei Regionale de Posta Timisoara in anul 2002, ceea ce determina, in mod general, reducerea autonomiei financiare si cresterea riscului de neplata a creditelor contractate. Avand in vedere faptul ca Directia Regionala de Posta Timisoara este sucursala a Companiei Nationale Posta Romana, se elimina cresterea riscului de neplata a creditelor contractate, prin neangajarea la credite bancare.

Anul 2004 se incheie cu o crestere semnificativa a indicatorului.

Productivitatea muncii

Vom calcula productivitatea muncii folosind urmatoarea formula:

Cifra de afaceri in preturi comparabile este cea prezentata in tabelul 1.1.

Tabelul 5.1

In continuare, in vederea determinarii tendintei productivitatii muncii, vom calcula indicii productivitatii muncii cu baza fixa si cu baza in lant, luand ca baza de calcul anul 2000:

Tabelul 5.2

Din datele de mai sus, rezulta ca productivitatea muncii a avut in perioada analizata o tendinta crescatoare de la un an la altul, fapt demonstrat si de valoarea ritmului mediu anual de crestere al productivitatii muncii in perioada 2000 - 2004, de 26 %. Aceasta crestere are la baza modificarea volumului de prestari servicii realizat in perioada analizata cat si a valorii acestuia .De asemenea, la cresterea productivitatii muncii a contribuit intr-o oarecare masura si reducerea numaului de personal.

Rata profitabilitatii economice (RPE)

Vom calcula indicele ratei de profitabilitate economica cu baza fixa si cu baza in lant, in vederea aprecierii tendintei RPE pe perioada analizata.

Tabelul 6.1

Calculam ritmul mediu anual de crestere a ratei profitabilitatii economice la nivelul anului 2004 avand ca baza de calcul anul 2000. In urma calculelor efectuate s-a obtinut:

Rata profitabilitatii financiare (RPF)

Vom calcula indicele ratei de profitabilitate financiara cu baza fixa si cu baza in lant, in vederea aprecierii tendintei RPF pe perioada analizata.

Tabelul 7.1

Calculam ritmul mediu anual de crestere a ratei profitabilitatii financiare la nivelul anului 2004 avand ca baza de calcul anul 2000. In urma calculelor efectuate s-a obtinut:

In continuare, vom proceda la unificarea valorii absolute a indicatorului cu tendinta acestuia, la incadrarea criteriilor analizate intr-o anumita stare, cat si la acordarea coeficientilor de importanta pentru fiecare criteriu. Datele rezultate sunt prezentate in tabelul alaturat.

Tabelul nr.

Incadrarea criteriilor analizate in anumite stari

Pentru a aprecia starea economica generala a SC X calculam coeficientul complex agregat "b" pe care il vom determina pe baza teoriei utilitatilor luand in calcul indicatorii anterior analizati si folosind formula de calcul:

unde

Ui -utilitatea indicatorului

Ki - coeficientul de importanta al indicatorului