CATEGORII DOCUMENTE |
Comunicare | Marketing | Protectia muncii | Resurse umane |
Analiza potentialului intern al firmei
Analiza gestiunii resurselor umane
Analiza stocurilor in activitatea de comert
Analiza gestiunii resurselor umane
Problemele principale ale analizei gestiunii resurselor umane pot fi sintetizate astfel:
Analiza cantitativa a fortei de munca
Analiza structurii fortei de munca
Analiza dinamicii fortei de munca pe total si pe categorii
Analiza mobilitatii si stabilitatii fortei de munca
Analiza calificarii fortei de munca
Analiza utilizarii fortei de munca
Numarul de salariati la un moment dat cuprinde toti salariatii angajati cu contracte individuale de munca, pe durata determinata sau nedeterminata, existenti la un moment dat (inceputul sau sfarsitul anului).
Numarul de personal la un moment dat include, pe langa salariati, si persoanele cu contract de prestari servicii, colaborare, conventie.
Numarul mediu de salariati se calculeaza ca o medie aritmetica simpla a efectivului zilnic de salariati. Se poate calcula la nivelul unei luni, unui trimestru, semestru sau (cel mai utilizat in analiza) la nivelul anului.
Numarul mediu de personal se calculeaza ca o medie aritmetica simpla a efectivului zilnic de personal (salariati plus colaboratori).
Numarul maxim admisibil de personal reprezinta limita superioara a numarului de personal. Aceasta este stabilita in functie de volumul de activitate si de productivitatea medie a muncii luata ca baza de comparatie, prin Bugetul de venituri si cheltuieli.
In analiza economico-financiara se utilizeaza clasificarea personalului pe ocupatii, cum ar fi:
a. muncitori: - direct productivi,
indirect productivi;
b. personal tehnic: - economic, ingineri, subingineri;
c. personal cu pregatire economica;
d. personal de conducere tehnica: maistri, tehnicieni;
e. personal de conducere si administrativ;
f. personal de deservire generala: de serviciu, de paza, pompieri.
Potentialul uman poate fi grupat si cu ajutorul altor criterii:
a. dupa varsta (sub 25 ani, 26-35 ani, 36-45 ani, 46-55 ani, peste 55 ani);
b. dupa vechimea in intreprindere (sub 1 an, 2-5 ani, 5-10 ani, .);
c. dupa sex;
d. dupa pregatirea profesionala:
muncitori (calificati, necalificati);
personal de specialitate (studii medii, superioare);
personal tehnic-administrativ (studii medii, superioare);
personal de conducere;
e. dupa functiile intreprinderii (cercetare-dezvoltare, productie, comerciala, personal, financiar-contabila).
Ca procedeu de analiza se utilizeaza metoda ponderii fiecarei categorii in totalul personalului (ratele de structura).
Analiza in dinamica a fortei de munca se realizeaza cu ajutorul:
abaterilor absolute,
indicilor : - cu baza fixa
- cu baza in lant.
La nivelul intreprinderii se compara numarul de salariati pe total si pe categorii cu efectivele inscrise in fiecare categorie.
Se realizeaza cu ajutorul unor indicatori specifici:
a) Indicatori ai mobilitatii fortei de munca:
indicatori ai circulatiei fortei de munca
- coeficientul mediu al intrarilor de personal Ci =
unde: I = total intrari de personal in cursul perioadei
Np = numarul mediu de personal
- coeficientul mediu al iesirilor de personal Ce =
unde: E = total iesiri de personal (din cauze normale) in cursul perioadei.
- coeficientul mediu al miscarii totale Cm =
indicatori ai fluctuatiei fortei de munca Cf =
unde: En = total iesiri de personal din motive nejustificate, in cursul perioadei.
b) indicatori ai stabilitatii fortei de munca.
Analiza pe baza acestor indicatori se realizeaza in dinamica pe o perioada de trei-cinci ani, pentru a putea fi evidentiate tendintele de crestere sau scadere a fenomenului de miscare a personalului.
Indicatorii specifici analizei calitative a fortei de munca sunt:
a) Coeficientul mediu de calificare a fortei de munca
=
unde:
Ni = numar de muncitori pe fiecare categorie de calificare;
Ki = categoria de calificare (1→7).
b) Coeficientul mediu de complexitate a lucrarilor executate
=
unde:
Vi = volumul lucrarilor pe categorii de complexitate;
Ki = categoria de complexitate a lucrarii (1→7).
Productivitatea medie a muncii se poate calcula la nivelul anului (productivitatea medie anuala - ), la nivelul zilei de munca (productivitatea medie zilnica - ) sau al orei de munca (productivitatea medie orara - ).
La calculul productivitatii valorice medii a muncii se pot utiliza toti indicatorii de productie in unitati monetare, cum ar fi:
productia obtinuta destinata vanzarii;
productia exercitiului;
cifra de afaceri;
valoarea adaugata.
Cu ajutorul acestora se pot determina:
1. Productivitatea medie a muncii, calculata pe baza productiei obtinute destinata vanzarii:
1.1. productivitatea medie anuala:
1.2. productivitatea medie zilnica:
1.3. productivitatea medie orara:
2. In acelasi mod se determina productivitatea medie anuala, zilnica si orara pe baza productiei exercitiului, cifrei de afaceri si valorii adaugate.
Analiza factoriala a productivitatii medii anuale a muncii (calculata pe baza Qf)
Modelul de analiza:
Schema de analiza:
|
| ||
|
|
| |
|
|
|
|
| |||
|
Exemplu:
- mii lei -
Nr. crt. |
INDICATORI |
PREVAZUT |
REALIZAT | |
Productie obtinuta destinata vanzarii | ||||
Numar mediu de salariati (persoane) | ||||
Numar mediu de zile lucrate de un salariat (zile) | ||||
Durata medie a zilei de lucru (ore) | ||||
Fond total de timp de munca (om-zile) | ||||
Fond total de timp de munca (om-ore) | ||||
Productivitatea medie anuala calculata pe baza productiei obtinute destinate vanzarii | ||||
Productivitatea medie zilnica calculata pe baza productiei obtinute destinate vanzarii | ||||
Productivitatea medie orara calculata pe baza productiei obtinute destinate vanzarii |
Modelul de analiza factoriala a profitului pe salariat:
Schema de analiza:
gi
whi
g
c
In activitatea de comert, dimensionarea optima a stocurilor de marfuri constituie conditia esentiala a maximizarii efectelor economice. Din acest motiv, ritmicitatea intrarilor de marfuri, evitarea aparitiei rupturilor de stoc, dar si a constituirii stocurilor supranormative reprezinta conditii de baza in asigurarea continuitatii vanzarilor si maximizarea rezultatelor.
In functie de momentul inregistrarii lor, stocurile pot fi:
a. Stocuri initiale, care sunt constituite la inceputul perioadei de gestiune (trimestru, an) si conditioneaza desfasurarea normala a activitatii economice pana la prima aprovizionare;
b. Stocuri finale, care se inregistreaza la sfarsitul perioadei de gestiune si se constituie in stocuri initiale in perioada urmatoare;
c. In practica si diagnosticarea activitatii economice se opereaza adesea cu stocul mediu, respectiv marimea medie a stocului conditionata de volumul vanzarilor si de viteza de rotatie a stocurilor pe categorii de produse/marfuri.
Informatiile necesare analizei stocurilor se obtin din: balanta circulatiei marfurilor, inventarierile efectuate periodic, sistemul de gestiune a stocurilor de marfuri.
Stocurile finale ofera o imagine asupra volumului/valorii marfurilor existente la un moment dat in unitatea comerciala. Pentru studierea activitatii intr-un anumit interval de timp - trimestru, an -, indicatorul operational este stocul mediu de marfuri.
Literatura de specialitate recomanda calcularea stocului mediu pe baza mediei cronologice:
,
in care:
n - reprezinta numarul de intervale;
sti - reprezinta stocul de marfuri aferent perioadei "i";
Marimea stocului mediu de marfuri este influentata, pe de o parte, de cifra de afaceri, iar pe de alta parte, de viteza de rotatie a marfurilor. Viteza de rotatie exprima ritmicitatea aprovizionarilor si poate fi determinata in zile sau in numar de rotatii.
Modelul economic de calcul al stocului mediu este:
in care:
St = stocul mediu de marfuri;
= durata unei rotatii exprimata in zile (durata dintre doua aprovizionari succesive);
T = perioada de analiza.
Deoarece raportul exprima cifra de afaceri zilnica (CAz), modelul precedent mai poate fi scris:
in care,
unde:
gi = structura cifrei de afaceri pe grupe de marfuri, sortimente, sectoare de activitate etc.;
dzi = durata unei rotatii aferente grupei "i".
Sistemul factorial al analizei stocului mediu de marfuri este urmatorul:
Exemplu:
Sector activitate |
CAz (mii lei) |
Structura CAz |
Dz (zile) |
Stocul mediu (mii lei) |
||||
P0 |
P1 |
P0 |
P1 |
P0 |
P1 |
P0 |
P1 |
|
Alimentar | ||||||||
Nealimentar | ||||||||
TOTAL |
Bibliografie
Hawawini G., Viallet C. |
Finance for executives, Second Edition |
Isfanescu A., Robu V., Hristea A.M., |
Analiza economico-financiara, Editura ASE, Bucuresti, 2002 |
Margulescu D. (coordonator) |
Analiza economico-financiara a intreprinderii, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1994 |
Monica Petcu |
Analiza economico-financiara a intreprinderii, Editura Economica, Bucuresti, 2003 |
Needles B.E., |
Principiile de baza ale contabilitatii, Editura Arc, 2000 |
Niculescu M. |
Diagnostic economic, Editura Economica, Bucuresti, 2003 |
Richard J. |
Analyse financière et audit des performances, La Villeguerin, Paris, 1993 |
Robu V., Georgescu N. |
Analiza economico-financiara, Editura ASE, Bucuresti, 2001 |
Visean M.O., Saseanu A. |
Economia intreprinderii, Editura BREN, Bucuresti, 2004 |
COR - Clasificarea Ocupatiilor din Romania, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2003 |
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3400
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved