Brainstorming

Brainstorming

Brainstormingul sau "asaltul de idei" are drept scop emiterea unui numar cat mai mare de idei privind modul de rezolvare a unei probleme, in speranta ca in cadrul sau prin combinarea lor se va obtine solutia optima. Calea de obtinere a acestor idei este aceea a stimularii si dezvoltarii creativitatii in cadrul grupului, in conditiile unei atmosfere "permisive", ca urmare a "inlaturarii evaluarii ideilor emise si deci a eliberarii participantilor de inhibitie", de frica de a nu gresi, prin provocarea unui fenomen asemanator unei reactii in lant si producerea de asociatii noi de idei pertinente.

Brainstormingul se deruleaza in cadrul unei reuniuni formate dintr-un grup restrans de persoane, 5-12, de preferinta cat mai eterogene din punct de vedere al pregatirii si ocupatiilor. Grupul se intruneste sub conducerea unui coordonator, care indeplineste atat rolul de animator, cat si de moderator, in functie de evolutia desfasurarii reuniunii. Durata optima de desfasurare a brainstormingului este de 15-45 de minute.

Principalele reguli de desfasurare ale brainstormingului, ce trebuie aduse la cunostinta participantilor, sunt urmatoarele:

determinarea cu precizie a problemei care constituie subiectul sesiunii, avand grija ca aceasta sa fie limitata si foarte bine conturata;

asigurarea unui loc corespunzator pentru sedinta - mobilier, sonoritate etc., - astfel incat sa favorizeze crearea unei atmosfere de permisivitate;

selectionarea cu atentie, a participantilor pe baza principiului eterogenitatii ca profesiune, varsta, post ocupat, temperament, sex etc.

expunerea clara si cat mai concisa a problemei pentru care se cer solutii;

admiterea si chiar solicitarea formularii de idei oricat de neobisnuite, indraznete sau chiar indepartate ar parea acestea de subiect;

neadmiterea in sesiune a exprimarii nici unui fel de evaluari, aprecieri, judecati critice a ideilor enuntate;

evitarea luarilor de cuvant de dragul participarii sau al afirmarii, a devierii de la subiect, prin enuntarea de idei menite sa solutioneze alte probleme;

evitarea deranjarii participantilor in timpul sesiunii cu alte probleme;

programarea sesiunii in perioada cand participantii sunt odihniti;

inregistrarea exacta si completa a discutiilor, in special a ideilor (solutiilor) emise, cu ajutorul casetofonului sau stenodactilografei;

evaluarea si selectionarea ideilor dupa reuniune cu ajutorul managerilor si specialistilor in domeniul la care se refera problema.

Avantajele utilizarii metodei brainstorming sunt multiple:

obtinerea usoara de idei noi pentru solutionarea problemelor manageriale si de alta natura;

costurile reduse necesare pentru folosirea metodei;

aplicabilitatea pe scara larga a brainstormingului, practic in toate componentele managementului.

Principala limita a folosirii acestei metode rezida in dependenta puternica a rezultatelor de calitatea coordonatorului.

In conditiile complexe si dificile pe activitate ale societatilor comerciale si regiilor autonome proprii tranzitiei, brainstormingul poate deveni un furnizor principal de idei si solutii manageriale eficace pentru specialistii si managerii firmelor.