CAIET DE PRACTICA

( date urmarite in cadrul S.C. PETROTUB S.A.)

Ca urmare a executarii practicii in productie la S.C.PETROTUB S.A Roman in perioada 07.04. - 25.04.1997 am intocmit prezentul caiet referitor la :

A. Gestiunea interna si contabilitatea stocurilor

- probleme privind organizarea gestiunii interne a stocurilor

- purtatorii primari de informatii

- contabilitatea interna a stocurilor

B. Gestiunea cheltuielilor de productie

- efectuarea si repartizarea cheltuielilor de productie in abordarea lor analitica - calculatia costurilor de productie

Serviciul Aprovizionare este un compartiment complex structurat astfel:

SEF SERVICIU

PRIMIRE PRIMIRE LANSARE

COMENZI AVIZE EXPEDITIE COMENZI

MERCEOLOGI

MAGAZIA CENTRALA

MAGAZIA MAGAZIA DEPOZIT

CARBURANTI PIESE SCHIMB TAGLA

MAGAZIA ECHIP. MAGAZIA ECHIP. MAGAZIA

ELECTRIC PROTECTIE RECHIZITE SI

IMPRIMATE

MAGAZIA MAGAZIA MAGAZIA

ULEIURI, LACURI SUBSTANTE SDV- uri ECHIP.

VOPSELE CHIMICE METROLOGIC

Figura 1

In Serviciul Aprovizionare, pe baza comenzilor primite din sectiile si sectoarele de activitate, se lanseaza comenzi catre furnizori in vederea provizionarii cu necesarul de materii prime, materiale satbilite conform programului anual de aprovizionare si necesitatile efective avizate de seful de sectie al compartimentului de unde provine si supervizate de catre Sef serviciu contabilitate al unitatii.

Comenzile cuprind necesarul pentru perioada imediat urmatoare ( luna, trimestru ) datei la care este lansata si sunt centralizate in cadrul " Birou primire comenzi ". Merceologii se deplaseaza in tara in vederea onorarii comenzilor.

Primirea materii prime, materiale - comenzile onorate de furnizori sunt primite de unitate prin Serviciul Aprovizionare - Birou primire. Aici in baza documentelor care insotesc marfa - facturi si A.I. a marfii, se intocmesc notele de intrare-receptie, unde se constata lipsurile sau plusurile. Dupa receptie - NIR sunt distribuite spre magaziile specializate unde sunt preluate de gestionar pe baza de inventariere. Aici sunt depozitate in conditii specifice fiecarui produs si se elibereaza pe baza bonurilor de consum, semnate si avizate de catre persoanele autorizate. Atat NIR cat si bonurile de consum sunt purtatori primari de informatii.

La intrarea in gestiunea magaziilor specializate cat si la cele ale sectiilor, a materiilor prime, materialelor, produselor finite se intocmesc NIR si Fise de magazie. Evidenta se tine cantitativ in functie de specificul magaziei respective.

Ex: tagla - tone; piese schimb - buc; uleiuri , vopsele - kg etc.

I. PREZENTAREA SOCIETATII S.C. PETROTUB S.A

S.C. PETROTUB S.A. Roman este o societate comerciala pe actiuni cu capital majoritar de stat, specializata in fabricarea tevilor din otel fara sudura pentru gama dimensionala Ø 6mm ( 0.236 in ) destinate utilizarilor in diverse domenii ca:

industria petrolului, industria constructiilor de masini, industria energetica, industria chimica si industria nucleara.

Societatea este echipata cu utilaje moderne de laminare la cald, laminare la rece, tragere la rece, tratament termic si prelucrare prin aschiere. Este organizata pe sectii ce realizeaza productia de baza si sectii auxiliare.

Sectiile de baza sunt grupate in functie de produsele fabricate dupa criteriul dimensiunii astfel:

- laminor 20' (inch) - cu produse pana la 800 mm ;

- laminor 16' - cu produse intre 178 mm - 390 mm ;

- laminor 6' - cu produse intre 73 mm - 178 mm ;

- laminor stossbank - cu produse in gama dimensionala 117 mm si grosimi de perete intre 3.5 mm si 5.5 mm ;

- sectia F.M.T. - de finisare a materialului tubular ;

- sectia tevi speciale - ( tevi destinatii speciale-cazane, nucleare ) ;

- doua sectii de tragere - produse intre 6 mm si 60 mm ;

si laminare la rece

Procedeul tehnologic de obtinere a materialului tubular este Stieffel - laminare la cald - prin prelucrarea profilului de metal cunoscut sub denumirea de TAGLA, care poate fi rotunda ( 20',16',6' ) si patrata ( Stossbank ).

Pentru asigurarea utilitatilor necesare ( aer, apa, abur tehnologic ) cat si pentru asigurarea sculelor si a unor piese de schimb necesare intretinerii, reparatiilor utilajelor, sunt organizate sectii auxiliare si un atelier independent :

- sectia prelucrari mecanice, piese schimb ;

- sectia turnatorie - forja ;

- sectia mecano - energetic ( care cuprinde statii electrice, centrala termica, instalatii de producere a oxigenului, a aerului comprimat, statii de pompare si tratare a apei industriale ) ;

- atelier sculerie ;

Gama dimensionala a produselor tubulare care se executa la S.C.PETROTUB S.A. Roman este diversa, mare parte din produsele firmei mergand la export. In cadrul societatii contabilitatea este organizata in sistem centralizat, toate lucrarile de contabilitate fiind executate la nivel de societate, existand o evidenta primara si operativa.

Sub directa indrumare a Directorului Economic isi desfasoara activitatea Compartimentul financiar contabil cu doua servicii : contabilitate si financiar.

Serviciul contabilitate cuprinde urmatoarele compartimente :

- contabilitate generala

- contabilitate materiale

- contabilitate mijloace fixe si investitii

- contabilitate de gestiune ( POSTCALCUL )

Serviciul Contabilitate asigura ducerea la indeplinire a sarcinilor in domeniul contabilitatii. In activitatea sa raspunde de pastrarea integritatii avutului societatii, cunoasterea in orice moment a modului de realizare a indicatorilor prevazuti in program si modul in care se gospodareasc fondurile materiale si banesti puse la dispozitia unitatii.

In realizarea atributiilor ce-i revin, colaboreaza cu alte compartimente din societate si cu sectiile de productie.

ATRIBUTII :

Contabilitatea ca instrument principal de cunoastere, gestiune si control al patrimoniului si al rezultatelor obtinute trebuie sa asigure :

a) inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cuprinse la situatia patrimoniala si rezultatele obtinute atat pentru necesitatile proprii, cat si in relatiile acestora cu asociatii sau actionarii, clientii, furnizorii, bancile, organele fiscale si alte persoane juridice si fizice.

b) controlul operatiunilor patrimoniale si al procedeelor de prelucrare utilizate, precum si exactitatea datelor contabile furnizate.

c) furnizarea informatiilor necesare stabilirii patrimoniului national, executiei bugetului public national, precum si intocmirii balantelor financiare si a bilanturilor pe ansamblul economiei.

organizeaza inventarierea periodica a tuturor valorilor patrimoniale

contabilitatea mijloacelor fixe se tine pe categorii si pe fiecare obiect de evidenta

contabilitatea valorilor materiale se tine cantitativ si valoric sau numai valoric

contabilitatea clientilor si furnizorilor, a celorlalte creante si obligatii se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica

contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor

in contabilitate profitul sau pierderea se stabileste lunar

repartizarea profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatii, potrivit legii

pentru verificarea inregistrarilor corecte in contabilitate a operatiunilor patrimoniale se intocmeste lunar balanta de verificare

intocmeste situatia principalilor indicatori economico - financiari lunari, bilanturile trimestriale , anuale si coordoneaza intocmirea raportului explicativ la acestea

bilantul contabil se intocmeste obligatoriu anual, precum si situatia fuziunii sau incetarii unei activitati, potrivit legii

bilantul contabil se compune din : bilant, contul de profit si pierderi , anexe (situatia activelor imobilizate, situatia stocurilor si a productiei in curs, situatia creantelor si a datoriilor, etc) si raportul de gestiune

contabilitatea se conduce in partida dubla si trebuie sa asigure :

- inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a tuturor operatiilor patrimoniale, in functie de natura lor in mod simultan, in debitul unor conturi si creditul altor conturi, denumite conturi corespondente

- stabilirea totalului sumelor debitoare si creditoare precum si a soldului final al fiecarui cont

- intocmirea lunara a balantei de verificare, care reflecta egalitatea intre totalul sumelor debitoare si creditoare , totalul soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor

- prezentarea situatiei patrimoniului si a rezultatelor obtinute, respectiv a activelor si pasivelor din bilant, precum si contul veniturilor, cheltuielilor si a beneficiilor sau pierderilor prin contul de profit si pierdere

documentul oficial de gestiune al unitatii patrimoniale il constituie bilantul contabil care trebuie sa dea o imagine fidela, clara, completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute privind evaluarea patrimoniului si a celorlalte norme si principii contabile, cum sunt :

- principiul productiei

- principiul permanentei metodelor

- principiul continuitatii activitatii

- principiul independentei exercitiului

- principiul intangibilitatii bilantului de deschidere

- principiul necompensarii

compartimentul contabilitate are ca obiectiv principal furnizarea informatiilor necesare atat pentru necesitatile proprii cat si in relatiile cu asociatii sau actionarii, clientii, furnizorii, bancile, organele fiscale si alte persoane juridice si fizice si contabilitatea de gestiune care are ca obiective principale : calcularea costurilor, stabilirea rezultatelor si a rentabilitatii produselor, lucrarilor si serviciilor executate, furnizarea datelor necesare fundamentarii deciziilor privind gestiune unitatii patrimoniale si altele

contabilitatea inregistreaza operatiunile legate de capitalul social ,de marirea sau diminuarea lui , operatiuni legate de constituirea rezervelor, operatiuni legate de constituirea si utilizarea fondurilor, subventiile pentru investitii, constituirea sau anularea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli

stabileste cheltuielile generale generale ale societatii aferente productiei de baza

repartizeaza pe sectii consumatoare cheltuielile privind consumul de oxigen, aer comprimat, abur, apa industriala, transport C.F, energie electrica si termica

centralizeaza datele necesare intocmirii darilor de seama a indicatorilor costurilor de productie

Serviciul Contabilitate are in componenta sa si Biroul Materiale, in atributiile caruia se cuprind in principal :

- prelucrarea si inregistrarea documentelor primare privind intrarile si iesirile de materiale in contabilitatea analitica

- stabilirea cotelor de repartizare a cheltuielilor de transport - aprovizionare aferente materialelor consumate

- intocmirea balantelor de verificare analitica a materialelor :

- intocmirea jurnalelor pentru creditul conturilor de materiale pentru inregistrarea in " CARTEA MARE "

- intocmirea si supunerea spre aprobarea conducerii a graficului de inventariere anuala

- participarea la actiunile de inventariere a materialelor

Compartimentul Contabilitate exercita atributii din acest domeniu - atat cele prevazute mai sus, cat si altele cu caracter specific ce decurg din actele normative in vigoare sau dispuse de conducere.

Forma de contabilitate utilizata este cea pe jurnale, aceasta fiind mai eficienta deoarece inregistrarea operatiilor in jurnale potrivit principiului dublei reprezentari, se face o singura data, in creditul conturilor pentru care s-a deschis jurnalul in corespondenta cu conturile debitoare, pentru care in jurnalul respectiv sunt efectuate coloane distincte.

Principiile care stau la baza acestei forme sunt :

- inregistrarea in jurnale si situatii se face direct de pe documente

- inregistrarile in 'CARTEA MARE' se fac o singura data la sfarsitul lunii pe baza documentelor tinute pe conturi

- in cadrul aceluiasi jurnal si situatie are loc o imbinare a evidentei cronologice cu cea sistematica

Elementele de baza utilizate sunt :

Jurnalele care servesc pentru inregistrarea cronologica si sistematica a operatiilor economice. Pentru creditul fiecarui cont sintetic se deschide lunar cate un jurnal in care se inregistreaza pe baza de documente primare sau centralizatoare toate operatiile care se refera la creditarea contului pentru care s-a deschis jurnalul respectiv.

Inregistrarea sumelor se face sub forma de schema sah in creditul contului pentru care este deschis jurnalul, in corespondenta cu conturile debitoare, in care scop fiecare jurnal este prevazut cu coloane pentru conturile corespondente.

Situatiile se folosesc pentru inregistrarea rulajelor debitoare si stabilirea soldului lunar al unor conturi, pentru centralizarea datelor necesare inregistrarii operatiilor economice din unele jurnale ( ex: situatia pentru debitul contului 5311 'Casa in lei' sau 5121 'Conturi la banci in lei' .

II. PURTATORII PRIMARI DE INFORMATII

a) Tipuri de documente utilizate pentru existenta si miscarea stocurilor, folosite in cadrul societatii

1. Nota de receptie si constatare de diferente

2. Bon de predare, transfer, restituire

3. Bon de consum ( individual ); Bon de consum (colectiv)

4. Fisa limita de consum

5. Factura

6. Proces verbal de scoatere din uz a obiectelor de inventar

7. Liste de inventariere

8. Situatia intrarilor si iesirilor de valori materiale, balanta, inclusiv colectarea consumurilor pe conturi de cheltuieli analitice ( de gestiune )

9. Jurnale pentru creditul conturilor 300, 301, 308, 321, 322, 346, 351, 352, 361, 371, 378, 381, 390, 391, 392, 393, 394, 395, 396, 397, 398.

10. Registrul stocurilor

11. Fisa de magazie

12. Comanda

13. Fisa obiectelor de inventar in folosinta

14. Cererea de oferta

15. Contractul economic

16. Dispozitia de livrare - aviz de expediere

Operatiile economice privind aprovizionarea, depozitarea si consumul de materii prime, sunt inregistrate, mai intai in documente si apoi, pe baza acestora in contabilitatea sintetica si in evidenta analitica si tehnic-operativa.

Documentele de evidenta prezinta o importanta deosebita deoarece orice operatie economica care are loc in activitatea de zi cu zi, nu poate fi introdusa in sistemul contabil, decat pe baza unui document justificativ.

Cu ajutorul documentelor, contabilitatea cuprinde integral existenta mijloacelor intreprinderii si a surselor acestora, modificarile intervenite in structura si volumul lor, intregul proces de productie si rezultatele acestuia, raporteaza datele evidentei organelor de conducere ale intreprinderii si forurile tutelare etc.

Documentele sunt actele scrise, intocmite pentru operatiile economice in momentul efectuarii acestora, in scopul de a servi ca dovada a infaptuirii operatiilor respective, precum si actele ocazionate de exercitarea functiei organizatorico-administrative a intreprinderilor, organizatiilor economice si institutiilor.

Cresterea complexitatii economiei si implicit a fenomenelor si proceselor economice ce se defasoara in intreprinderi, concomitent cu necesitatea captarii si vehicularii unui volum tot mai mare de informatii, au condus la o adevarata explozie in domeniul documentelor de evidenta, cu toate consecintele sale negative: atenuarea caracterului operativ al informarii, un mare volum de munca administrativa, cheltuieli suplimentare, etc.

De aceea in momentul de fata, se pune cu deosebita acuitate problema simplificarii si rationalizarii sistemului si circuitului documentatiei primare, atat la nivel macroeconomic, cat si la nivelul fiecarei intreprinderi in parte, in functie de conditiile sale concrete.

Documentele necesare pentru contabilitatea stocurilor de materii prime, materiale si obiecte de inventar sunt redate in " Nomenclatorul" privind modelele registrelor si formularelor tipizate comun privind activitatea financiar contabila.

Datele sunt expresii complete ale informatiilor, suportul simbolic al lor. Suportul material al informatiei are capacitatea de a pastra ( stoca ) si restitui datele.

Informatia contabila, masoara in expresie valorica, marimea resurselor materiale si financiare, aflate in gestiunea unitatilor economice.

Sistemul informational economic reprezinta totalitatea mijloacelor si procedeelor folosite intr-un organism economic, pentru culegerea, prelucrarea, stocarea, modelarea si transmiterea informatiilor necesare realizarii conducerii.

Functia gestionara a documentelor justificative, reiese din faptul ca, ele asigura dovada infaptuirii operatiilor economice si financiare. Uzand de ele, se stabilesc si angajeaza raspunderi, drepturi si obligatiuni cu privire la miscarile de baza produse in elementele patrimoniale.

Inregistrarea operatiunilor in conturi pe baza documentelor justificative, confera contabilitatii calitatea de forta probanta in raporturile economico- juridice. Ele angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat ori inregistrat in contabilitate. Inregistrarea operatiunilor economice si financiare in contabilitate se face folosind documente justificative tipizate stabilite de Ministerul Finantelor.

b) Uzantele comerciale

Aprovizionarea tehnico-materiala cu produse de pe piata, cu ajutorul actelor de vanzare - cumparare se face folosind instrumente consacrate fie reglementarii administrative, fie uzantelor comerciale : comanda, cererea de oferta si contractul economic.

COMANDA - reprezinta o cerere adresata unui furnizor potential de catre beneficiar in scopul livrarii unor produse, executarii de lucrari sau prestarilor de servicii cu precizarea conditiilor realizarii eventualei tranzactii.

CEREREA DE OFERTA - reprezinta un alt mod de materializare a solicitarilor beneficiarilor catre furnizorii potentiali de resurse si bunuri materiale. Documentul solicita ofertantului sa comunice posibilitatea vanzarii unor partizi de materiale, marfuri, servicii si conditiile in care ar urma sa se incheie si deruleze tranzactia pe piata.

CONTRACTUL ECONOMIC - cel mai important instrument care intervine in relatiile statornice pe piata intre agentii economice in dublalor calitate, de furnizori si beneficiari de materii prime, marfuri, produse livrate sau servicii prestate. Acest contract contine prevederi si modalitati de derulare a relatiilor de piata intre parteneri, respectiv consimtamantul partilor privind livrarea de materii prime, materiale marfuri, produse, etc. conditii privind modul de formare a partizilor cu primirea, receptionarea si acceptarea acestora la plata, inclusiv formele si instrumentele de livrare - decontare a acestor materii prime, marfuri, produse, lucrari servicii, care fac obiectul tranzactiei pe piata.

c) Documente justificative

Documentele justificative stabilite de Ministerul Finantelor care insotesc relatiile intre agentii economici sunt : dispozitia de livrare - avizul de expediere, factura, nota de receptie si constatare diferente; bon de predare - transfer- retituire; bon de consum, fisa limita de consum, fisa de magazie.

DISPOZITIA DE LIVRARE - AVIZ DE EXPEDIERE - se foloseste de unitati economice si bugetare. Serveste ca : document pentru eliberarea din magazie a produselor sau altor valori materiale destinate vanzarii, trimise pentru prelucrare terti in custodie sau pentru pastrare, document justificativ de scadere din magazia furnizorului, document de insotire pe timpul transportului, document de baza pentru intocmirea facturii, document de receptie si de primire in magazia cumparatorului, document justificativ de inregistrare in evidenta tehnico - operativa si in contabilitatea furnizorului si clientului.

Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, dupa caz :

in doua exemplare, cand produsele sau alte valori materiale livrate sunt insotite pe timpul transportului de un exemplar al facturii;

in trei exemplare, in cadrul unitatilor care nu pot intocmi factura in momentul livrarii, iar produsele, marfurile sau materialele livrate, sunt insotite de un exemplar al "Dispozitiei de livrare - aviz de expediere".

Se emite pe masura livrarii, de compartimentul desfaceri care semneaza de intocmire. Pe "Dispozitia de livrare - aviz de expediere" emisa pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terti se face mentiunea "pentru prelucrare la terti".

"Dispozitia de livrare - aviz expediere", in ceea ce priveste furnizorul, circula astfel : la magazie, pentru eliberarea produselor sau altor valori materiale si pentru inregistrarea in evidenta operativa a magaziei, semnandu-se de catre gestionarul predator pentru cantitatea livrata ( toate exemplarele ) ; la delegatul unitatii care face expeditia sau al clientului, pentru semnare de primire si inscrierea datei livrarii. Cand se face in trei exemplare, exemplarul trei se preda delegatului spre a insoti marfa; la compartimentul desfaceri, pentru inregistrarea livrarii in evidentele operative si pentru intocmirea facturii; la compartimentele interesate, atasata la factura (exemplarul 2).

Deasemenea, poate circula ca anexa la factura originala ( cu dispozitie de plata - incasare ), in care " Dispozitiile de livrare - aviz expediere" sunt recapitulate numai ca numar si valoare. Dupa verificare de catre banca furnizorului, "Dispozitia de livrare - aviz de expediere" se remite la banca platitorului impreuna cu factura originala.

In ceea ce priveste cumparatorul, "Dispozitia de livrare - aviz de expediere" circula astfel : la magazie, pentru incarcare in gestiune a valorilor materiale primite dupa efectuarea receptiei de catre comisia de receptie si consemnarea rezultatelor, semnandu-se de catre magazioner pentru primirea in gestiune, pe verso formularului; la compartimentul de aprovizionare pentru inregistrarea in evidenta tehnic - operativa si certificarea platii catre furnizor, la compartimentul financiar - contabil pentru efectuarea formelor de plata, precum si pentru inregistrarea in contabilitatea analitica si sintetica atasata la factura.

FACTURA - serveste ca : document pe baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor livrate, lucrarile executate sau serviciilor prestata; document de insotire pe timpul transportului; document de receptie si de incarcare in gestiune a primitorului (cand marfa este insotita de factura, iar receptia se consemneaza in acest document); document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si cumparatorului.

Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in trei exemplare, dupa caz, la livrarea produselor, executarea lucrarilor si prestarea serviciilor de compartimentul desfaceri, pa baza "Dispozitiei de livrare - aviz de expediere" sau altor documente care atesta executarea lucrarilor si prestarea serviciilor si se semneaza de catre compartimentul emitent.

Atunci cand " Factura " nu se poate intocmi in momentul livrarii, iar produsele si marfurile livrate sunt insotite in timpul transportului de " Dispozitia de livrare - aviz de expediere ", formularul se completeaza in trei exemplare.

Cand factura se face in momentul livrarii, formularul se intocmeste in patru exemplare, urmand ca exemplarul 2 al " Facturii " sa insoteasca marfa.

Factura circula la furnizor astfel : la compartimentul in care se efectueaza operatia de control financiar preventiv pentru acordarea vizei; viza de control financiar preventiv se acorda numai pe exemplarul 3; la serviciul financiar pentru intocmirea borderoului facturilor emise; la persoanele autorizate sa dispuna incasari in contul de la banca al unitatii, in cazul decontarii livrarilor de marfuri, executarii de lucrari si prestari de servicii din initiativa furnizorului.

In ceea ce priveste cumparatorul " Factura " circula astfel : la compartimentul aprovizionare pentru confirmarea operatiei atasandu-se " Dispozitia de livrare - aviz de expediere " care a insotit marfa, inclusiv " Nota de receptie si constatarea de diferente ", in cazul in care rezultatele receptiei au fost consemnate in acest document; la compartimentul care efectueaza operatia de control financiar preventiv pentru acordarea vizei respective; la compartimentul financiar contabil pentru acceptarea platii, precum si pentru inregistrarea in contabilitate.

NOTA DE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE - serveste ca: document pentru receptia valorilor materiale aprovizionate, precum sia a deseurilor rezultate la receptie; document justificativ pentru incarcarea in gestiune, act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii pentru diferentele constatate la receptie, document justificativ pentru inregistrare in evidenta tehnic - operativa si in contabilitate.

Se foloseste in cazul :

a) valorilor materiale cuprinse intr-o " Factura " sau " Dispozitie de livrare - aviz de expediere " care fac parte din gestiuni diferite;

b) valori materiale primite spre prelucrare in custodie sau pastrare;

c) valori materiale care sosesc neinsotite de documente de livrare;

d) valori materiale care prezinta diferente la receptie.

Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, dupa caz, pe masura efectuarii receptiei potrivit prevederilor legale de catre comisia de receptie, la locul de depozitare.

In cazul utilizarii ca document de receptie, se intocmeste intr-un singur exemplar. Cand se utilizeaza pentru receptia materialelor primite spre prelucrare, in custodie sau pastrare, se incmeste in 2 exemplare.

In cazul cand valorile materiale sosesc in transe, se intocmeste cate un formular pentru fiecare transa in parte, care se anexeaza apoi la " Factura " sau la "Dispozitia de livrare - aviz de expediere ".

In cazul folosirii ca document de consemnare a diferentelor constatate la receptie, se intocmeste in 3 exemplare. In aceasta situatie, in "Nota de receptie si constatare de diferente " se inscriu toate valorile materiale cuprinse in documentul de livrare.

" Nota de receptie si constatare de diferente " circula astfel : la magazie, dupa semnare de catre comisia de receptie, delegatii furnizorului, carausul sau persoane neutre (in caz de diferenta), de catre gestionar pentru incarcarea in gestiune a valorilor materiale receptionate; la compatimentul de aprovizionare, pentru inregistrarea in evidenta tehnic - operativa si certificarea platii catre furnizor, la compartimentul financiar contabil, pentru efectuarea formelor privind lichidarea diferentelor constatate, precum si inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica atasata la documentele de livrare ( Factura si Dispozitia de livrare - aviz de expediere ); la unitatea furnizoare si la unitatea de transport, pentru comunicarea lipsurilor stabilite, in cazul constatarii de diferente la receptie.

Nota de receptie intocmita pentru valorile materiale primite spre prelucrare, in custodie sau pastrare, se trimite unitatii predatoare ( originalul ) si compartimentului financiar contabil ( exemplarul 2 ).

BON DE PREDARE, TRANSFER, RESTITUIRE - serveste ca : document de predare la magazie a produselor finite rezultate din activitatea de baza si auxiliara, document justificativ de inregistrare in evidenta tehnic - operativa si in contabilitate, sursa de date pentru calculul si plata salariilor, document de predare la magazie a deseurilor rezultate din activitatea de baza si auxiliara, dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta a aceleeasi unitati, document justificativ pentru scaderea din gestiunea predatorului si de incarcare in gestiunea primitorului, document de insotire pe timpul transportului a valorilor materiale transferate. Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul.

" Bonul de predare , transfer , restituire " circula astfel : la magazia de produse finite, semnandu-se de predare de catre sectie si de incarcare in gestiune de catre gestionar, la compartimentul financiar - contabil pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitatea analitica si sintetica; la magazia de semifabricate pentru predarea cantitatilor prevazute, semnandu-se de predare de catre gestionar; la delegatul magaziei primitoare care semneaza de primire pe exemplarul 1 si retine exemplarul 2 care insoteste valorile materiale pe timpul transportului; la magazia primitoare ( exemplarul 2 ce insoteste valorile materiale pe timpul transportului si se semneaza de primire de catre gestionar ).

BON DE CONSUM (individual); BON DE CONSUM (colectiv) - serveste ca : document de eliberare din magazie pentru consum a unui singur material, respectiv a mai multor materiale dupa caz; document justificativ de scadere din gestiune; document justificativ de inregistrare in evidenta tehnic operativa si in contabilitate.

Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, dupa caz, in 2 exemplare, pe masura lansarii sau eliberarii materialelor din magazie pentru consum, de compartimentul care efectueaza lansarea pe baza planului de productie si a normelor de consum aprobate sau de alte compartimente ale unitatii care solicita materiale in scop de consum.

" Bonul de consum " se poate intocmi intr-un exemplar , in alte conditii care permit acest lucru sau in conditiile prelucrarii mecanizate sau automate a datelor.

" Bonul de consum " ( colectiv ) in principiu se intocmeste pe formulare separate pentru materialele din acelasi cont de materiale, loc de depozitare si loc de consum.

" Bonul de consum " circula astfel : la sectia, atelierul, etc. care acorda viza de necesitate; la persoanele autorizate sa aprobe folosirea altor materiale in cazul inlocuitorilor la unitatile economice ; la magazia de materiale pentru eliberarea cantitatilor prevazute, semnandu-se de predare de catre gestionar si de primire de catre delegatul organului care primeste materiale; la compartimentul financiar - contabil, pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitatea sintetica si analitica.

La unitatile economice, exemplarul 1 circula la contabilitatea materialelor ca document de descarcare a gestiunii, iar exemplarul 2 la compartimentul de evidenta a costurilor.

FISA LIMITA DE CONSUM - serveste ca : document de stabilire a cantitatii limita dintr-un material sau pentru mai multe materiale necesare executarii unui produs ( comanda ) sau unei lucrari; document de eliberare succesiva a acelorasi tipuri de materiale, pentru acelasi produs sau lucrare; document justificativ de scadere din gestiune; document de stabilire a economiilor sau depasirilor de materiale; document justificativ de inregistrare in evidenta tehnic - operativa si in contabilitate.

Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in 2 exemplare, la inceputul lunii sau lansarii produsului sau lucrarii, de catre compartimentul planificare ( tehnic ) sau de lansare, pe baza planului de productie si a normelor de consum aprobate.

In cazul " Fisei limita de consum (colectiva)", daca in cursul lunii se produc modificari in planul de productie, compartimentul de planificare (tehnic) sau de lansare, determina cantitatea care se suplimenteaza sau se scade.

"Fisa limita de consum" circula astfel : la sectia, atelierul, etc. care acorda viza de necesitate; la persoanele imputernicite pentru aprobare, fie in cazul inlocuirilor, fie in cazul suplimentarilor sau scaderilor de materialecu ocazia modificarii programului de lucru; la magazia de materiale, pentru inscrierea cantitatilor eliberate in care semneaza primitorul materialelor, la compartimentul financiar - contabil pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica.

FISA DE MAGAZIE - serveste ca : document de evidenta operativa a miscarii stocurilor de valori materiale la locul de depozitare; document de contabilitate analitica in cadrul metodei operativ - contabile; sursa de informatii pentru controlul operativ si contabil al stocurilor, sursa de informatii pentru determinarea stocurilor disponibile, supranormative, fara miscare sau cu miscare lenta. Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, dupa caz, intr-un exemplar separat pentru fiecare fel de material si se completeaza de catre :

compartimentul financiar - contabil la deschiderea fisei si la verificarea inregistrarilor

magazioner, care inscrie datele privitoare la miscare si stoc

" Fisele de magazie " se tin pe feluri de materiale, grupate pe conturi, grupe, eventual subgrupe, sau in ordine alfabetica la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale. Pentru valori materiale primite spre prelucrare sau in custodie, se intocmesc fise distincte care se tin separat de cele ale valorilor materiale proprii.

Inregistrarile in " Fisa de magazie " se fac document cu document. Stocul se poate stabili dupa fiecare operatie inregistrata si obligatoriu zilnic. Pe baza actului de intrare - receptie si a actului de iesire - insotire, putem deschide " Fisa de magazie ". " Fisa de magazie " nu circula, fiind document de inregistrare operativa.

Documentele si situatiile ce se folosesc la S.C. PETROTUB S.A. Roman pentru evidenta produselor finite sunt :

1. Raportul de productie - Lista cu productia marfa fabricata ( pe baza centralizatoarelor " Liste tevi " )

2. Note de restituire produse finite

3. Balanta produselor finite

4. Situatia privind stocul de produse finite in preturi de productie si costuri efective

5. Jurnal privind vanzarea produselor si alte iesiri, precum si jurnalul privind diferentele aferente produselor finite - cont 345, 348, 354

6. Jurnal ( note contabile ) pentru creditul conturilor 331, 332.

III. EVALUAREA ACTIVELOR CIRCULANTE

O problema deosebita reprezinta evaluarea activelor circulante materiale. Aceasta intervine in trei momente diferite :

La intrarea in patrimoniu bunurile materiale se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate astfel :

- la cost de achizitie - pentru materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, marfuri, ambalaje si alte bunuri procurate cu titlu oneros

- la cost efectiv - pentru productia in curs de executie, produse finite, obiecte de inventar, ambalaje , produse de unitate la valoarea de utilitate - cele reprezentand aport la capitalul social sau obtinute cu titlu gratuit (donatii, plusuri la inventar etc).

La darea in consum la S.C. PETROTUB S.A. bunurile materiale se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate potrivit metodei ' LIFO ' - ultima intrare - prima iesire. Produsele finite se evalueaza si se inregistreaza la preturi de inregistrare, asa zis cost plan, costuri stabilite de Serviciul preturi din societate, pe sortimente de produse, din postcalcul se afla costul efectiv la sfarsit de luna si diferentele de pret se inregistreaza separat ( 348 ) .

Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii prevede inregistrarea bunurilor atat la intrarea cat si la iesirea din patrimoniu la pretul standard (prestabilit), cu conditia evidentierii distincte a diferentelor de pret fata de costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz. Aceste diferente se stabilesc si se inregistreaza distinct cu ocazia intrarii bunurilor respective in patrimoniu si se repartizeaza proportional atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra stocurilor.

Repartizarea diferentelor de pret asupra bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient ce se calculeaza astfel :

Soldul initial al Diferentele de pret aferente

Coeficient de diferentelor de pret + intrarilor in cursul perioadei

repartizare =

Soldul initial al stocurilor Valoarea intrarilor in cursul

la pret de inregistrare + perioadei la pret de inregistrare

Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite.

Diferentele de pret aferente intrarilor se vor repartiza si asupra iesirilor.

Metoda folosita pentru contabilitatea sintetica a materialelor este cea a inventarului permanent care consta in inregistrarea cronologica in contabilitate a tuturor operatiunilor de intrare si iesire a elementelor de stocuri pe baza de documente justificative. Aceasta metoda permite stabilirea si cunoasterea stocurilor existente atat cantitativ cat si valoric pe baza calculului :

Si + I - E = Sf unde :

Si = valoarea stocului existent la inceputul perioadei

I = valoarea intrarilor in cursul perioadei

E = valoarea iesilor in cursul perioadei

Sf = valoarea stocului existent la sfarsitul perioadei

Utilizarea " inventarului permanent " presupune pentru contabilitatea stocurilor si organizarea evidentei analitice a acestora prin urmatoarele metode : metoda cantitativ - valorica,

metoda operativ - contabila ( pe solduri ),

metoda global - valorica .

Metoda folosita in contabilitatea analitica a SC PETROTUB SA este cea operativ - contabila pe solduri : la depozitul central se intocmeste fisa de magazie in care se vor opera toate operatiunile de intrare si iesire a valorilor materiale, cantitativ pe sorturi, iar in contabilitate cantitativ valoric in registrul stocurilor, lunar facandu-se punctajul soldurilor conturilor de materiale de la contabilitate, cu stocurile scriptice de materiale din fisele de magazie si cu cele faptice existente in magazie. Inventarierea se face de catre comisii desemnate prin numarare, cantarire, masurare.

In ceea ce priveste obiectele de inventar se folosesc doua analitice ale contului 321 " Obiecte de inventar " si anume :

- 32101 ' Obiecte de inventar in depozit '

- 32102 ' Obiecte de inventar in folosinta '

IV. CONTABILITATEA INTERNA A STOCURILOR

Cerintele productiei materiale ca si ale controlului gestionar pun in fata evidentei necesitatea urmaririi existentei si miscarii mijloacelor circulante materiale, nu numai global-valoric ci, in unele cazuri, si pe fiecare fel de material in parte, pe locuri de depozitare, precum si pe gestiuni.

Prevederile din "Legea contabilitatii" privind contabilitatea valorilor materiale cantitativ si valoric ,lasa libertatea de decizie a societatii in a-si organiza evidenta analitica incat sa nu reclame un volum mare de munca, sa nu "tina in loc" contabilitatea sintetica, dar sa raspunda prompt in gestionarea acestor valori si mentinerea lor intr-o structura sortimentala si limita cantitativa care sa nu afecteze buna desfasurare a fluxului productiv sau comercial

Cunoasterea in detaliu a evolutiei intrarilor, iesirilor si stocurilor se realizeaza, in cazul materialelor, obiectelor de inventar etc., cu ajutorul evidentei tehnic-operative si a celei analitice.

Evidenta tehnic-operativa se tine la magazie pe feluri de materiale sau obiecte de inventar cu ajutorul "fisei de magazie" in care se inregistreaza, document cu document, toate operatiile de intrare sau iesire si se stabileste stocul zilnic existent in magazie. Lunar stocurile determinate prin evidenta magaziei trebuie confruntate cu datele din contabilitate. Organizarea interna a evidentei analitice a materialelor se face in functie de marimea, posibilitatile, personalul existent, etc., avandu-se in vedere cunoasterea miscarilor pe elemente, pe grupe sau pe total a mijloacelor materiale, cu stabilirea permanenta a stocului si a soldului, pe persoane si locuri de depozitare de natura sa asigure responsabilitatea concreta pentru integritatea patrimoniului societatii.

Privita pe ansamblu, problematica organizarii evidentei analitice a stocurilor in concordanta cu datele din contabilitatea sintetica, are rolul de a raspunde unor cerinte de mare importanta in economia societatilor comerciale, cum ar fi:

- indeplinirea obligatiilor contractuale de aprovizionare si desfacere ;

- existenta in cantitati suficiente a sortimentelor de materiale necesare intretinerii continuitatii productiei sau a marfurilor solicitate de clienti ;

- depistarea imobilizarilor in stocuri fara miscare, cu miscare lenta, excedentare, nesolicitate de clienti, degradate ;

- respectarea regulilor generale de consemnare in documente a intrarilor si iesirilor, de gestionare a elementelor patrimoniale ; inventarierea periodica si controlul faptic al stocurilor, asigurandu-se astfel incadrarea intr-o disciplina economica strict necesara functionarii societatii in conditii de rentabilitate si eficienta.

In acest context se remarca functionarea pachetului conturilor de stocuri si a desfasuratoarelor lor in analitic de asa maniera incat organele de decizie si control sa poata obtine si alte informatii detaliate privitoare la ritmul si sursele de aprovizionare, marimea si natura cheltuielilor de transport, aprovizionare, alegerea partenerilor (furnizori, clienti) corespunzator intereselor firmei dar si disciplinei acestora.

Evidenta operativa si controlul faptic al stocurilor permit luarea la timp a masurilor necesare pentru asigurarea conditiilor optime de depozitare, a sigurantei si evitarii deprecierilor, toate avand drept scop gestionarea pe baze eficiente a celei mai importante componente a patrimoniului fiecarui agent economic.

B. Gestiunea cheltuielilor de productie

a) efectuarea si repartizarea cheltuielilor de productie in abordarea lor analitica

Costul constituie un raport, o corelatie intre forma baneasca a cheltuielilor pe care le efectueaza o intreprindere pentru obtinerea si desfacerea productiei sale intr-o perioada de timp determinata si cantitatea de bunuri materiale, lucrari sau servicii care formeaza aceasta productie, exprimate in anumite unitati de masura.

Obiectul calculatiei costurilor il constituie cele doua coordonate care definesc costul unitar si anume : cheltuielile de productie si de desfacere exprimate in bani si productia care le-a ocazionat, determinata organizatoric si cantitativ.

Calculatia costurilor are mai multe functii:

- functia previzionala a costurilor - consta in prestabilirea nivelului si structurii costurilor pentru fiecare produs in parte, precum si pentru intreaga productie programata a se fabrica prin intocmirea bugetelor de venituri si cheltuieli

- functia de inregistrare analitica curenta a cheltuielilor de productie pe perioade de gestiune si de calcul a indicatorilor ceruti de metodele de calculatie folosite la un moment dat ; aceasta presupune determinarea cheltuielilor de productie pe purtatori (produse) si pe sectoare de cheltuieli (centre de costuri).

- functia de control si analiza comparativa a nivelului si structurii cheltuielilor de productie si implicit a costurilor calculate pe baza lor. Aceasta este legata de celelelte doua si indeplinirea lor serveste la optimizarea deciziilor in procesul conducerii laturii valorice a productiei, cu conditia de exercita atat controlul, cat si analiza in mod operativ pe parcursul desfasurarii fabricatiei.

Aceste functii confera calculatiei calitatea de instrument principal in actiunea de prospectare, identificare si mobilizare a rezervelor interne care rezida in modul de folosire a factorilor procesului de munca.

Mentinerea constanta a potentialului de productie a unui agent economic depinde de modul cum reuseste sa-si recupereze prin desfacere costul produselor fabricate, iar prosperitatea si ritmul dezvoltarii sunt conditionate de cuantumul diferentei dintre sumele incasate din vanzarea produselor si cheltuielile ocazionate de obtinerea si desfacerea productiei.[t1] 

A calcula costurile de productie inseamna a determina cu ajutorul unor procedee cheltuielile care se fac la nivelul agentului economic in scopul fabricarii si desfacerii unei unitati de produs si respectiv a intregii productii.

Nivelul costurilor de productie determinate prin calcul constituie un criteriu economic de baza care conditioneaza pefectionarea neintrerupta a proceselor tehnologice, introducerea rationalizarilor, inovatiilor si inventiilor in procesul de fabricatie. Calculand costul , se creaza posibilitatea separarii in cadrul proceselor de vanzare a acelei parti din valoarea productiei marfa care compenseaza consumul normat de mijloace de productie , pe de o parte si profit, pe de alta parte.

La S.C.PETROTUB S.A Roman contabilitatea de gestiune este organizata pe structura organizatorica a societatii, sectiile, atelierele fiind centre de costuri , grupate astfel:

I - activitati de baza

II - activitati auxiliare

III - activitati cu caracter administrativ - gospodaresc

IV - activitati de desfacere

V - alte activitati

I - Activitatile de baza

Sunt cele care au loc in sectiile principale de productie, si anume:

- organizarea activitatii de receptie, depozitare si pregatire a materiei prime;

- lansarea in fabricatie;

- programarea pe utilaje;

- urmarirea fabricatiei;

- analiza fluxului tehnologic;

- controlul tevilor;

- activitatea de intretinere si reparatii.

Sectiile principale de productie sunt:

I. UZINA TEVI PETROLIERE

1. Laminor 16": cod sectie 10, atelier cod 101

2. Laminor 6" : cod sectie 40, cu cele doua ateliere - ajustaj 6" cod 406

- filetaj 6'cod 405

3. Sectia F.M.T:cod sectie 20, atelier cod 202

II. UZINA TEVI TRASE

1. Tragatorie 1 : cod sectie 70, atelier T1 cod 706

decapare cod 711

2. Reductor : cod sectie 70, atelier cod 707

3. Tragatorie 2 : cod sectie 70, atelier cod 709

III. UZINA DE TEVI PRELUCRATE

1. laminor 20' : cod sectie 11 atelier cod 111

2. Prajini - cazane III: cod sectie 12 atelier cod 103

Metoda de calculatie folosita la S.C.PETROTUB S.A. ROMAN pentru activitatea de baza - producerea de tevi - este metoda pe faze de executie, o faza de calculatie corespunzand unei linii tehnologice de laminare, fazele tehnologice fiind stabilite pe structuri organizatorice si tehnologice distincte, costul produsului finit rezultand din insumarea fazelor parcurse in procesul de productie.

Concret:

Sectia Laminor 16' - este specializata in fabricarea tevilor : conducte, constructii, cazane II OC - OA, cu diametrul exterior 178 - 356 mm pentru care se face predarea la magazia de produse finite a sectiei, dar produce semifabricat burlane pentru sectiile F.M.T., prajini KIII, tragatorie 2, laminor 20', laminor 6".

In F.M.T. se va prelua costul semifabricatului din laminor 16" la care se vor adauga cheltuielile de prelucrare proprii conform fluxului tehnologic : tratament termic, filetare cu mufe, marcare, ambalare.

Laminor 6" produce tevi cu diametrul 73 - 168 mm destinate livrarii, dar si semifabricat pentru atelierul propriu : filetaj 6" ( burlane si extractii ), semifabricat burlane 5.^1/2 pentru F.M.T., ebos pentru Reductor si Tragatorii .

In Tragatorii se va prelua costul semifabricatului ( ebos ) din 6", la acre se vor adauga cheltuielile proprii, conform fluxului tehnologic de fabricare a tevilor prin deformare la rece ( o etapa intermediara evidentiata in postcalcul este si decaparea unde se face tratamentul chimic al tevilor ). 

Calculatia costurilor se face pe sectii si in cadrul sectiei, pe produse, cheltuielile grupate pe articole de calculatie, gruparea fiind facuta in functie de modul cum cheltuielile de exploatare din contabilitatea financiara se atribuie diferitilor purtatori de costuri , prin colectare sau repartizare, si anume :

1. Materii prime

2. Materiale auxiliare

3. Combustibil energie

4. Materiale recuperabile ( se scad )

5. Rebuturi materiale definitive ( se scad )

6. Salarii directe

7. CAS si fond somaj aferente salariilor directe

8. Total costuri directe ale sectiei

9. Cheltuieli indirecte ale sectiei

10. Cost sectie ( 8 + 9 )

11. Cheltuieli administrativ gospodaresti

12. Cost uzina ( 10 + 11 )

13. Cheltuieli desfacere

14. Cost complet ( 12 + 13 )

Costurile directe sunt evidentiate in contabilitatea de gestiune cu ajutorului contului 921.10 - ' Cheltuielile activitatii de baza' dezvoltat in analitic pe sectii, iar costurile indirecte ale sectiei in contul 923.20 - ' Cheltuieli indirecte ale activitatii de baza'.

Pentru intocmirea calculatiilor sunt necesare mai multe situatii :

situatia miscarii productiei intocmita de catre contabilul de sectie si avizata de seful sectiei . Aceasta contine date in legatura cu miscarea metalului si anume :

- intrarile de tagla conform fiselor limita de consum sau semifabricate conform "Jurnalelor de productie".

- stocul de productie neterminata de la inceputul si sfarsitul lunii.

- productia marfa fabricata si livrarile de semifabricate conform centralizatorului

notelor de predare a productiei ( marfa si semifabricate ) intocmite de catre Oficiul de calcul cu sortimentele de productie fabricate pe diametre si grosimi de perete. ( cantitativ : kg, m.l., pret / ml, valoare, pret de catalog )

- cantitatile de deseuri rezultate ca urmare a desfasurarii procesului tehnologic : capete , span.

- cantitatile de rebut material si tehnologice rezultate.

situatiile consumurilor de agenti energetici ( pe sectii ) - gaz metan, energie electrica, aer, abur tehnologici si apa calda, apa industriala si apa potabila.

situatia rebuturilor - calculul rebuturilor definitive

centralizatorul cheltuielilor din contabilitatea financiara unde cheltuielile sunt evidentiate dupa natura lor, conturile din clasa 6 "Conturi de cheltuieli", iar in contabilitatea de gestiune sunt evidentiate dupa destinatia lor pe sectii si ateliere, conform Jurnalelor materiale, salarii , prestatii, casa, banca si a situatiilor intocmite de catre Oficiul de calcul .

La articolul de calculatie materie prima se va inregistra contravaloarea taglei rotunde, patrata sau poligonala evaluata la pret efectiv de aprovizionare ( pret factura + c/v transport CFR + intern ) sau contravaloarea semifabricatului pentru sectiile care lucreaza cu semifabricat influientate cu cresterea sau descresterea materiei prime de pe stoc.

Repartizarea materiei prime pe sortimentul de tevi fabricate se face avand la baza datele de miscarea productiei unde, corespunzator cantitatilor de tevi fabricate avem cantitatea de tagla consumata pe diametre si tipuri de oteluri.

Fisele limita cu cantitatile de tagla consumata sunt prelucrate la Oficiul de calcul si inregistrate in contabilitate financiara in contul 600, iar in contabilitatea de gestiune pe sectii consumatoare.

Materialele auxiliare cuprind consumurile cu scule de laminare, cilindri de laminare, carbid, oxigen, lac, whitespirt si alte materiale consumabile, care se pot localiza pe produs. In contabilitatea financiara, aceste cheltuieli apar in debitul contului 601 'Cheltuieli cu materiale consumabile', 602 ' Cheltuieli privind obiectele de inventar'.

Repartizarea materialelor auxiliare pe produse se face folosind criteriul de repartizare manopera directa ( salariile directe + cheltuielile sociale aferente ) plecand de la considerentul ca acest criteriu reflecta cel mai bine chltuielile de prelucrare pe produs.

Combustibilul ( gaz metan ) este evidentiat in contabilitatea financiara in contul 604 'Cheltuieli privind materialele nestocate', iar in contabilitatea de gestiune este repartizat pe sectii prin ponderea cantitatii din situatia cu consumurile pe sectii intocmita de serviciul Mecano - Energetic cu pretul de facturare. Repartizarea gazului metan pe sortimente se face fie dupa cantitatea de teava fabricata, fie dupa tagla consumata pe sortimente ( mai justa ar fi rapartizarea dupa cantitatea echivalenta ).

Incepand din luna octombrie 1996, din regia sectiei se defalca cheltuiala cu contravaloarea energiei consumate in scopuri motrice, localizata pe sectie cantitativ conform situatiei de repartizare intocmita de Serviciul Mecano - Energetic si pe produse dupa cantitatea de produs in m.l. fizici.

Materiale recuperabile - reprezinta contravaloarea cantitatilor de deseu rezultate din procesul de productie si valorificate, repartizate pe sortimente, avand ca baza cantitatile de capete, span repartizate pe sortimente in miscarea productiei.

Rebuturile se localizeaza pe sectii si produse conform notelor de rebut calculate valoric ( la cost sectie antecalculat ).

Salariile directe in contabilitarea financiara sunt evidentiate in contul 641 'Cheltuieli cu remuneratiile personalului' , iar in contabilitatea de gestiune sunt localizate pe sectii conform Brute 1, pe formatii de lucru, repartizarea facandu-se de catre sectie dupa cantitatea fabricata in m.l. echivalenti.

CAS + SOMAJ - contributia unitatii la asigurarile sociale determinata prin aplicarea procentului de 35% asupra veniturilor brute si contributia unitatii la fondul de somaj, respectiv 5% la venituri brute.

Cheltuielile indirecte ale activitatii de baza sunt urmarite cu ajutorul contului 923.20 - 'Cheltuieli indirecte ale activitatii de baza'. Acesta cuprinde:

costul materialelor, pieselor de schimb din afara si din productia proprie necesare pentru intretinerea curenta a utilajelor si pentru reparatii curente si capitale efectuate de terti si decontate conform facturilor emise de catre acestia si situatiile de lucrari acceptate de sectia beneficiara si Serviciul Mecano - Energetic.

contravaloarea salariilor si a cheltuielilor sociale aferente, a muncitorilor din echipele de intretinere si reparatii ale sectiei si a maistrilor, personalului TESA de la nivelul sectiei

impozitul pe cladiri

amortizarea mijloacelor fixe ale sectiei inclusa in costuri conform gradului de utilitate a capacitatilor de productie.

contravaloarea utilitatilor energie, aer, abur, apa industriala si potabila decontate la nivelul costului efectiv repartizate pe sectii conform situatiilor cantitative intocmite de Serviciul Mecano - Energetic

contravaloarea reparatiilor executate de Sectia Mecano - Energetic, decontate la costul efectiv

contravaloarea serviciilor prestate de atelierul Metrologie decontate la costul efectiv

contravaloarea serviciilor prestate de catre CTC laboratoare

Repartizarea pe produse se face in raport cu manopera directa ( salarii directe si cheltuieli sociale aferente ), pornind de la premisa ca aceste cheltuieli reflecta cel mai bine gradul de prelucrare al produselor.

Cheltuielile de regie ale sectiei ar trebui sa ramana constante pentru anumite niveluri de activitate in cadrul unui interval de timp determinat, iat costul unitar al acestui articol ar trebui sa descreasca odata cu sporirea volumului de productie realizata, dar acestea se modifica si in functie de complexitatea productiei realizate.

Insumarea materiilor prime, materiale auxiliare, combustibil, energie, salarii directe cheltuieli sociale aferente acestora, diminuate cu contravaloarea deseurilor si rebuturilor materiale definitive si a regiei de sectie, formeaza costul la nivel de sectii. Daca la aceasta se adauga cheltuielile generale de administratie si cele de desfacere se obtine costul complet al produselor.

II - Activitatile auxiliare

Conform structurii organizatorice a societatii , in cadrul PETROTUB S.A. Roman sunt organizate si sectii auxiliare destinate sa deserveasca in principal sectiile de baza, dar care executa si lucrari, servicii pentru terti. Acestea se factureaza si se constituie productie marfa. Avem sectii auxiliare cu productia omogena sectia 50 Mecano - Energetic cu atelierele :

501 Oxigen

503 Energie

504 Aer

506 Abur

507 Apa

care fabrica un singur produs - energie, oxigen, aer, abur, apa, transporturi.

Colectarea cheltuielilor se face in contul 922 - 'Cheltuielile activitatilor auxiliare', iar la sfarsit de luna, cunoscand volumul total al productiei pe fiecare destinatie in parte si volumul total al cheltuielilor, se face costul unitar al produsului cu care se va pondera cantitatea aferenta fiecarei destinatii in parte, conform situatiilor cu consumurile de utilitati pe sectiile beneficiare intocmite de catre serviciul Mecano - Energetic.

Parcul de locomotive transport CFU cont 922.00, sectia 60, atelier 611 efectueaza transportul taglei de la depozit la sectie, transportul personalului la si de la locul de munca si transportul tevilor in interiorul societatii, criteriul de repartizare fiind tona de tagla - tevi transportate.

Cheltuielile parcului auto sectia 60, atelier 611 sunt colectate in 922.00 si repartizate pe sectii beneficiare conform borderoului intocmit de contabilul sectiei dupa Km echivalenti.

Avem si sectii auxiliare cu productie eterogena :

sectia 50 atelier Mecano - Energetic

sectia 50 atelier 519

sectia 50 atelier 529

805 turnatorie

808 strungarie

811 service - auto

815 forja

818 sculerie

825 modelarie

828 mecanica grea

838 confectii metalice

sectia 90 atelier 906 CTC laboratoare

Metoda de calculatie folosita de sectiile auxiliare cu productie eterogena este metoda pe comenzi. Aceste sectii vor intocmi fisele tehnologice pentru reparatii, respectiv fise de executie a produsului cu calculul analitic al cheltuielilor ( materiale, manopera, regie ) care vor merge pentru acceptare la sectiile beneficiare si numai dupa ce vor avea acordul , se va trece la fabricarea propriu-zisa.

Decontarea intre sectii se va face la costul antecalculat al comenzilor pentru piese schimb, SDV-uri si alte materiale, iar pentru energie, aer, abur, apa reparatii Mecano - Energetic, metrologie, se va face la costul efectiv al acestor utilitati.

O calculatie mai speciala se face la sectia Turnatorie care are un procesctehnologic complex si o gama diversificata de produse cum ar fi : scule de laminare din otel si fonta, piese mecanice de schimb din fonta si otel, atat pentru consum intern, cat si pentru terti.

In cadrul sculelor de laminare, lansarea se face in fabricatie pe baza specificatiilor intocmite de catre laminor 16" si laminor 6" cu necesarul de scule de laminare pe tipuri (dop duo, dop perforator, dop netezitor, linial perforator, linial netezitor ) pe calibrul tevii care urmeaza a se lamina, cat si pe diametre. Avand in vedere cantitatea de scule de laminare existenta in productia neterminata, se intocmeste programare formare - turnare.

Cuantificarea cheltuielilor materiale se face pe baza normelor de consum aprobate de catre Directia Tehnica, iar repartizarea salariilor pe comenzi se face pe baza normelor de timp aprobate.

III - Activitati administrativ gospodaresti

cheltuielile serviciilor functionale ale intreprinderii urmarite in contabilitatea de gestiune cu ajutorul contului 924.10 -'Cheltuieli generale de administratie', codificate ca sectie cu 90 si ateliere:

900 Administrativ

910 Serviciile functionale : proiectare, financiar, contabilitate, serviciul investitii, Desfacere intern si Export

921 Oficiul de calcul

924 Aprovizionare

cheltuieli cu furniturile de birou

cheltuieli cu salariile personalului TESA si cheltuielile sociale aferente

cheltuieli cu echipamentul de protectie

cheltuieli ambalaje

cheltuieli cu reparatiile efectuate de terti la cladirile si mijloacele fixe de interes general

cheltuieli cu studii de fezabilitate, protocol, reclama, publicitate

cheltuieli cu transportul materialelor efectuate de terti

cheltuieli cu deplasarile, detasarile

cheltuieli cu spezele bancare si comisioanele, contravaloarea imprimatelor bancare

contravaloarea impozitului pe cladiri si amortizarea mijloacelor fixe de interes general

Colectarea acestor cheltuieli se face pe intreprindere si se repartizeaza pe produse in functie de valoarea de pret de catalog a fiecarui produs fabricat. Intrucat regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii prevede obligativitatea determinarii costului de productie format din chelt. directe + chelt. indirecte de productie repartizate rational asupra produselor fabricate in cadrul cheltuielilor generale s-au delimitat cheltuielile activitatilor cu caracter social - cultural (cheltuielile de intretinere camin, cresa, cantina, contravaloare reducere 50% bilete de odihna, dispensar, sindicat, club, hotel ) colectate in contul 924.20 - ' Cheltuieli cu actiuni social culturale' si o serie de cheltuieli cum ar fi contul 924.30 - 'Cheltuieli nerepartizabile ( taxa terenuri, taxa mijloace de transport, comisioane vamale, contravaloare cursuri de perfectionare, cheltuieli cu marfurile, ambalajele - care potrivit art. 97 din Regulament nu se cuprind in costul produselor ) se recupereaza prin vanzarea marfurilor.

Deasemenea nu se cuprind in costul produselor fabricate sumele evidentiate in

contabilitatea financiara conturile:

663 'Pierderi din creante legate de participatii'

664 'Cheltuieli cu titlurile de plasament cedate'

665 'Cheltuielile din diferente de curs valutar'

667 'Cheltuieli privind sconturile acordate'

668 'Alte cheltuieli financiare'

671 'Cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune'

672 'Cheltuieli privind operatiile de capital'

691 'Cheltuieli cu impozitul pe profit'

contabilitatea de gestiune conturile :

929 'Alte cheltuieli nerepartizabile'

IV - Activitati de desfacere

Sunt evidentiate in contul 925 'Cheltuieli de desfacere' si cuprind cheltuielile legate de transportul tevilor destinate exportului de la S.C.PETROTUB S.A. Roman in port, cheltuielile de incarcare, transport, manipulare a tevilor in port, cheltuieli cu materialele necesare ambalarii tevilor, in special a celor destinate exportului ( cherestea, sarma, etichete ).

In cadrul cheltuielilor de desfacere avem in analitic contul 920 'Depozitul Brasov' in care se evidentiaza :

cheltuielile cu transportul tevilor la Brasov si chiria masinilor

salariile si cheltuielile sociale aferente personalului

cheltuielile cu telefonul

b) Contabilitatea interna de gestiune

Grupa 90 Decontari interne - conturile ce urmaresc gestiunea cheltuielilor si a productiei decontate, avand drept obiectiv calculatia abaterii costurilor efective fata de un etalon prestabilit ( pret de inregistrare ) - cost normat. 

901 'Decontari interne privind cheltuielile' - cot bifunctional de calcul economic prin care se realizeaza controlul cheltuielilor

902 'Decontari interne privind productia obtinuta' - cont bifunctional serveste la controlul costurilor corectitudinea transformarii cheltuielilor in urma procesului de calculatie.

903 'Decontari interne privind diferentele de pret' - cont de activ, cont de echilibru sau de autocontrol al abaterilor

In urma acestei inregistrari el trebuie sa se inchida intrucat (A₂) = (A₁) ca urmare a faptului ca intrega abatere dintre costul normat si suma cheltuielilor efective se trece asupra productiei finite (productia in curs se trece in luna urmatoare de gestiune la costul efectiv)

Grupa 92 Conturi de calculatie - 921, 922, 923, 924, 925 conturi de activ

Contabilizarea cheltuielilor efective ce se colecteaza in aceste conturi se face simultan si pe baza acelorasi documente cu centralizarea cheltuielilor de exploatare din clasa 6 - 'Conturi de cheltuieli' a planului contabil general.

contabilizarea cheltuielilor clasa 6 reprezinta I circuit

contabilizarea colectarii cheltuielilor in grupa 92 reprezinta al II-lea circuit

Grupa 93 Costul productiei

c) Sinteza corelatiilor contabile dintre conturi

933

d) Calculatia costurilor de productie in cadrul sectiei laminor 16"

e) Opera]iuni economice:

A. Colectarea cheltuielilor

1. Consumurile de materii prime conform centralizatorului bonurilor de consum n sum` de 144.245.000 lei din care:

Sec]ia 01: produs A = 37.125.000

produs B = 41.580.000

Sec]ia 02: produs A = 29.000.000

produs B = 36.540.000

2. Consumurile de materiale consumabile n valoare total` de 1.711.450 lei din care:

a) materiale auxiliare = 495.380 lei

consumate astfel:

- sec]ia 01 = 10.000

- sec]ia 02 = 238.000

- pentru nevoi generale ale ntreprinderii = 79.000

- pentru atelierul mecanic = 165.000

- pentru centrala termic` = 3.380

b) combustibili = 589.070 lei din care:

- sec]ia 01 = 60.000

- sec]ia 02 = 80.000

- pentru nevoi generale ale ntreprinderii = 200.000

- pentru atelierul mecanic = 79.070

- pentru centrala termic` = 170.000

c) materiale pentru ambalat (sectorul desfacere) = 250.000 lei

d) alte materiale consumabile = 377.000 lei din care:

- sec]ia 01 = 12.000

- sec]ia 02 = 14.000

- pentru nevoi generale ale ntreprinderii = 320.000

- sector desfacere = 15.000

- pentru atelierul mecanic = 6.000

- pentru centrala termic` = 10.000

3. Consumul de energie electric` [i ap` conform facturilor furnizorilor este de 7.584.000 lei din care TVA (18%) = 1.365.120.

4. Uzura liniar` a obiectelor de inventar conform situa]iei de calcul astfel

Sec]ia 01 = 1.400.000 lei

Sec]ia 02 = 1.570.000 lei

Nevoi generale = 230.000 lei

Desfacere = 25.000 lei

Atelier mecanic = 702.000 lei

Centrala termic` = 390.000 lei

5. Cheltuieli cu serviciile [i lucr`rile executate de ter]i conform facturilor 3.110.000 lei, din care:

Repara]ii curente cl`diri = 1.990.000

Hidroizola]ii: Sec]ia 01 = 1.650.000

Sec]ia 02 = 340.000

Servicii po[tale [i taxe telefon = 200.500

Servicii bancare = 350.000

Taxe popularitate, metrologie = 569.500

care vor fi consumate astfel:

- sec]ia 01 = 146.000

- sec]ia 02 = 151.000

- pentru nevoi generale ale ntrepr. = 230.000

- sector desfacere = 25.000

- pentru atelierul mecanic = 6.500

- pentru centrala termic` = 1.000

TVA (18%) din 569.500 = 102.510

TVA (18%) din 3.110.000 = 559.800

6. Impozitul pe cl`diri datorat bugetului statului = 3.900.000 lei

7. Amortizarea imobiliz`rilor corporale = 10.120.000 lei, astfel:

- sec]ia 01 = 2.900.000

- sec]ia 02 = 4.600.000

- pentru nevoi generale ale ntreprinderii = 650.000

- desfacere = 300.000

- pentru atelierul mecanic = 650.000

- pentru centrala termic` = 1.020.000

8. Salarii cuvenite personalului conform statului de plat` [i a situa]iei centralizatoarelor a statelor de plat` = 54.686.000 lei astfel:

Sec]ia 01: produs A = 12.500.000

produs B = 5.280.000

TESA 01 = 2.210.000

Sec]ia 02: produs A = 5.350.000

produs B = 5.290.000

TESA 02 = 2.620.000

Nevoi generale = 7.980.000

Desfacere = 1.410.000

Atelier mecanic = 606.000

Centrala termic` = 440.000

9. Contribu]ia salaria]ilor la ajut. de [omaj (2%) = 1.093.720 lei

[i asigur`ri sociale (25%) = 13.671.500 lei

10. Contribu]ia unit`]ii la fondul de [omaj (5%) = 2.734.300 lei

B. Ob]inerea [i livrarea produselor [i nregistrarea veniturilor

1. Se nregistreaz` produse finite ob]inute n cursul lunii n sec]iile de produc]ie; pre]ul de nregistrare = costul de produc]ie prestabilit

- produs A: 5000 buc. x 21059,869 lei/buc = 105.299.345 lei

- produs B: 4100 buc. x 28572,522 lei/buc = 117.147.340 lei

TOTAL 222.446.685 lei

2. Livrarea unei p`r]i din produsele finite v~ndute la pre]ul cu ridicata:

- produs A: 4950 buc. x 25800 lei/buc = 127.710.000 lei

- produs B: 3900 buc. x 34800 lei/buc = 135.720.000 lei

TOTAL = 263.430.000 lei

TVA (18%) = 310.847.460 lei

C. Calcula]ia [i decontarea costurilor

1. Decontarea costului produc]iei auxiliare asupra locului beneficiar a acestuia conform situa]iilor anexate (1 [i 2).

2. Separarea costului subactivit`]ii conform situa]iei anexate (3)

3. Repartizarea cheltuielilor indirecte de produc]ie comune, ale sec]iei asupra purt`torilor de costuri conform anexei (4).

4. |nregistrarea costului efectiv al produc]iei neterminate la sf~r[itul perioadei de gestiune conform anexei (4).

5. Transferarea costului efectiv al produc]iei ob]inute ce a fost livrat` n cursul perioadei la analiticele corespunz`toare produc]iei livrate (Anexa 5).

6. Decontarea costului efectiv al produc]iei finite (Anexa 6).

7. |nregistrarea diferen]ei de pre] aferent` produc]iei finite pe baza soldului contului 902 - "Costul activit`]ii" cu analiticele corespunz`toare.

8. Decontarea costului efectiv al produc]iei n curs de execu]ie la nceputul perioadei.

9. Repartizarea cheltuielilor neincluse n costul produc]iei, ci numai n costul complet (Anexa 7).

10. |nchiderea contului 9212 cu sumele nregistrate la opera]iunile anterioare.

11. |nchiderea contului 901 cu solduri.

D. Opera]iuni privind determinarea rezultatelor de exploatare

1. Desc`rcarea gestiunii cu contravaloarea produselor finite livrate [i a contului de diferen]e de pre] cu diferen]a aferent`.

2. Transferarea veniturilor asupra conturilor de rezultate.

ANEXA 1

Calculul [i decontarea costurilor pe ntre]inere [i repara]ii

1. Cheltuieli totale = 2.606.370 lei

2. Activit`]i desf`[urate = 410 om - ore din care:

- sec]ia prel. mec.: 105 ore x 6537 lei/or` = 667.485 lei

- sec]ia montaj : 225 x 6537 = 1.430.325

- centrala termic` : 80 x 6537 = 508.560

TOTAL = 2.606.370 lei

ANEXA 2

Calculul [i decontarea costurilor pentru centrala termic`

1. Cheltuieli totale = 5.828.940 lei

2. Produc]ia total` (Gcal) = 234, din care

- sec]ia prelucr`ri mecanice = 103

- sec]ia montaj = 108

- administra]ie = 28

3. Costul unitar (lei/Gcal): 5.828.940/234 = 24.910 lei

4. Repartizarea cheltuielilor n func]ie de destina]ia produc]iei:

- sec]ia prelucr`ri mecanice = 103x24910 = 2.565.730 lei

- sec]ia montaj = 108x24910 = 2.690.280 lei

- administra]ie = 28x24910 = 572.930 lei

TOTAL = 5.828.940 lei

ANEXA 3

Situa]ia calculului costului subactivit`]ii

1. Nivelul normal al activit`]ii:

- produs A = 5.550 buc.

- produs B = 4.555 buc.

TOTAL = 10.105 buc.

2. Nivelul real al activit`]ii

- produs A = 5.000 buc.

- produs B = 4.100 buc.

TOTAL = 9.100 buc.

Cheltuieli conven]ionale constante

4. Cheltuieli fixe = 15.250.000 x 0,1

Costul subactivit`]ii pe locuri:

Sec]ia prel. mecanice: 4.300.000 x 0,1 = 430.000

Sec]ia montaj : 6.170.000 x 0,1 = 617.000

TOTAL = 1.047.000

Administra]ie general`: 4.780.000 x 0,1 = 478.000

TOTAL GENERAL = 1.525.000

ANEXA 4

Situa]ia de calcul a valorii produc]iei neterminate

Cantitatea de produse  = 200 buc.

2. Materii prime

- pe unitate = 18.597 lei

- pe total = 3.719.400 lei

3. Salarii

- pe unitate = 3.600 lei

- pe total = 720.000 lei

4. CAS + fond [omaj

- pe unitate = 1.080 lei

- pe total = 216.000 lei

5. Costul produc]iei neterminate

- pe unitate = 23.277 lei

- pe total = 4.655.400 lei

ANEXA 5

Determinarea costului de produc]ie efectiv

Costul efectiv al produc]iei livrate

1. Produsul A, din care: 4.950 buc x 20.972,927 lei/buc = 103.815.988 lei

- sec]ia 01 = 60.682.689

- sec]ia 02 = 43.133.308

2. Produsul B, din care: 3.900 buc x 28.104,338 lei/buc = 109.606.918 lei

- sec]ia 01 = 65.574.770

- sec]ia 02 = 44.032.148

ANEXA 6

Calculul diferen]elor de pre] aferente produselor finite:

1. Valoarea la pre] de nregistrare a produselor finite:

- produs A: 4.950 bucx21.059,869 lei/buc =104.246.351,5

- produs B: 3.900 bucx28.572,522 lei/buc = 111.432.835,8

TOTAL = 215.679.187,3

2. Coeficient de diferen]`

3. Diferen]a aferent` v~nz`rilor:

RC 345 x k = 215.699.188 x 0,009684 = 2.088.831,din care:

- produs A: 0,009684 x 104.246.352 = 1.009.522

- produs B: 0,009684 x 111.432.836 = 1.079.115

TOTAL = 2.088.831

ANEXA 7

Repartizarea cheltuielilor generale de administra]ie

Calculul bazei de repartizare

Produsul A Produsul B

1. Cost de produc]ie total, 104.864.634 lei 115.227.786 lei

din care materii prime 66.125.000 74.400.600

2. Cost de produc]ie f`r` mat. prime 38.739.634 lei 40.827.186 lei

- total 38.739.634 40.827.186

- unitar 7.747,927 9.957,850

3. Cantitatea v~ndut` 4.950 buc 3.900 buc

4. Baza de repartizare pentru

cheltuieli generale 38.532.239 lei 38.835.615 lei

Repartizarea cheltuielilor de desfacere

ANEXA 8

( ( ( ( (

( ( ( ( (

Schema fluxului tehnologic de prelucrare a ]evilor pentru industria petrolier`