CATEGORII DOCUMENTE |
Comunicare | Marketing | Protectia muncii | Resurse umane |
Competentele manageriale
Un manager are nevoie de trei tipuri de competente:
Competenta tehnica este foarte usor de apreciat. Ceea ce trebuie stiut este ca, de la un anumit nivel, nu mai este necesara.
Un director general nu are nevoie de competenta unui expert contabil, de exemplu. Trebuie sa ne ferim de imaginea traditionala a superiorului ca un exemplu pentru ceilalti. Functia de manager este o functie care are alte dimensiuni decat excelenta tehnica.
Competenta relationala este poate cea mai importanta din moment ce priveste direct pe managerii de proiecte. Pentru a aprecia acest tip de competenta trebuie avute in vedere diferitele domenii unde este exercitata: relatii cotidiene, interviuri, evaluari, avansari, recrutari. In aceste domenii diverse se pot distinge doua dimensiuni:
Competenta manageriala are doua componente:
Capacitatile personale pot fi: - de a-si tine promisiunile;
- de a infrunta conflictele;
- de a-si sustine colaboratorii fata de exterior;
- de a urma o politica;
- de a delega.
Capacitatile strategice presupun capacitatea: - de a prevede;
- de a defini obiective;
- de a defini mijloace generale;
- de a face analize si sinteze.
Functiile principale ale unui manager includ:
Principiul muncii in echipa este investirea intregului colectiv cu capacitatea de a detine functii manageriale.
A conduce inseamna a se conduce
In exercitiul unei functii de manager, primul care trebuie gestionat este insusi gestionarul. Orice manager ar trebui sa isi puna in mod regulat intrebari asupra propriei persoane si propriei conduite cat si a impactului comportamentului sau asupra comportamentului celorlati.
Pentru aceasta se poate recurge la metodele:
a) punerea sub semnul intrebarii a detaliului care nu se integreaza in ansamblu (uneori poate genera repunerea in discutie a unui intreg sistem);
b) analiza frecventei lapsusurilor si a lacunelor (stiut fiind ca uitam doar ceea ce vrem sa uitam!). pentru ca densitatea acestora poate sugera prezenta unui dezacord intectual, efactiv sau relational.
Simptomatica pentru probleme de comportament poate fi explicarea exagerata a actelor noastre, justificarea unor anumite decizii personale poate aparea exagerata pentru un comportament normal. Un semnal bun de alarma, in acest caz, este nevoia pe care o simtim uneori de a justifica fiecare gest sau act pe care il facem.
Tipologia managerilor
Principalele tipuri de personalitati intalnite la manageri sunt:
2. Stilurile de conducere
Plecand de la personalitatea managerilor s-au putut defini trei mari stiluri de conducere, care concorda cu tipurile de personalitati, la care se pot adauga stilurile derivate acestora:
Conceptiile moderne - leadershipul
Conceptiile precedente sunt in mare parte ale inginerilor si sociologilor. Un alt curent foarte important in prezent vine din partea psihologilor care observa diverse grupuri unde nu exista o ierarhie scrisa, de exemplu in grupurile de tineri.
In aceasta optica, terminologia se schimba, nu se mai vorbeste de sef, ci de lider. Diferenta consta in faptul ca un leader nu poate fi definit decat in raport cu un grup.
Liderul reprezinta functia de conducere in grup, functie care poate fi asigurata la diferite momente, de diferite persoane, pentru diferite sarcini.
Ceea ce un lider isi asuma este satisfacerea nevoilor fundamentale ale grupului in doua planuri:
In concluzie, un lider trebuie sa fie:
Liderul are o influenta primordiala asupra performantei grupului, deoarece contribuie cel mai mult decat ceilalti la acesta performanta. Dar desi contributia liderului este cea mai importanta, nu trebuie sa fie exclusiva. Mai ales ca este mai putin legata de personalitatea unui individ si apare ca o proprietate structurala a grupului.
Intelegerea rolului sau de catre manager |
|||||
AUTORITAR |
PATERNALIST |
CONSULTATIV |
PARTICIPATIV |
INGADUITOR |
PERVERS |
Subordonatii fiind in acelasi timp lenesi si prea putin competenti, managerul "este obligat sa faca totul singur", deci nu exista niciu un fel de delegare. Managerul este coplesit de munca din moment ce prevede si verifica toate detaliile. |
Subordonatii au anumite calitati, dar sunt imaturi.Trebuie deci, supravegheati de aproape. Dar trebuie,de asemenea, iubiti si reciproc ei trebuie sa-l iubeasca pe manager. |
Este bine ca subordonatii sa fie consultati privind aspecte ce intra in competenta lor, dar privirea de ansamblu nu poate apartine decat managerului. Managerul are rolul de a prevedea, de a controla si de a executa. |
Delegarea este unealta principala a gestionarii. Liderul este responsabil de produsul final. In anumite cazuri, transeaza dezacordurile dintre subordonati.Avand rol mai mult de animator. |
Exista in decalaj intre conceptia rolului sau de catre manager si stilul sau real de conducere. Conceptia poate fi autoritara sau democratica.. Dar managerul nu are calitatile cerute pentru stilul ales. Rezultatul este mai mult un abandon. |
In sinea lui managerul se crede democratic. Inconstient insa ramane autoritar. In plus, vrea in mod deosebit sa isi atinga obiectivele personale. Utilizeaza mai mult manipularea decat autoritatea sau concentrarea |
Relatia intre superior si subordonat |
|||||
Gradul de incredere al superiorului in subordonat |
|||||
AUTORITAR |
PATERNALIST |
CONSULTATIV |
PARTICIPATIV |
INGADUITOR |
PERVERS |
Nul |
In limitele increderii care poate fi acordata unui copil |
In limitele competentei tehnice a subordonatilor |
In limitele competentei subordonatilor |
Chiar daca managerul repeta ca are incredere, increderea reala este nula. |
Slab-in principiu, nul-in realitate |
Posibiltatea unui subordonat de a discuta cu un superior |
|||||
AUTORITAR |
PATERNALIST |
CONSULTATIV |
PARTICIPATIV |
INGADUITOR |
PERVERS |
Nula |
Reala pentru tot ce este secundar, nula pentru ceea ce este esential |
In limitele competentei tehnice a subordonatilor |
Reala. Subordonatul poate propune propriile idei si poate pune in cauza pe cele ale superiorului |
Slaba, lipsesc ocaziile. |
Reala, dar periculoasa. |
Cautarea si utilizarea de catre superior a ideilor inovatoare ale subordonatilor |
|||||
AUTORITAR |
PATERNALIST |
CONSULTATIV |
PARTICIPATIV |
INGADUITOR |
PERVERS |
Nula, subordonatii nu au niciodata o idee buna. |
Cautare nu, utilizare da, dar fara sa li se spuna. |
Cautare activa, utilizare in functie de competente. |
Cautare si utilizare reala. |
De ce nu daca subordonatii o pun in aplicare. |
Cautare activa, utilizare slaba. In general are functie de test. Subordonatul trebuie sa aiba idei noi dar sa nu le apere. |
Utilizarea motivatiei |
|||||
Tipul de motivatie |
|||||
AUTORITAR |
PATERNALIST |
CONSULTATIV |
PARTICIPATIV |
INGADUITOR |
PERVERS |
Excrocarea si violenta verbala, multa violenta |
Pentru copii, bataia e rupta din rai |
Motivatie financiara in primul rand,dar mai ales respect pentru subordonat |
Motivatia vine dintr-o participare reala |
Motivatia poate veni din sentimentul de a fi facut bine ceva anume si de a se fi descurcat |
Motivatia insconstienta si tulbure: seductie si teama. |
Aprecierea conducerii |
|||||
AUTORITAR |
PATERNALIST |
CONSULTATIV |
PARTICIPATIV |
INGADUITOR |
PERVERS |
Nula |
Foarte slaba |
Management inegal, dar suficient pentru a fi resimtite ca atare |
Managementul exercitat in functie de competente si sacini. Fiecare se simte manager |
Subordonatii isi dau seama ca a se descurca nu reprezinta exercitiul unui management veritabil. |
Subordonatul este manager in cazul in care greseste. Nu se cauta valorizarea subordonatului, ci a-l culpabiliza |
Caracteristicile comunicatiei |
||||||
Cantitatea informatiilor |
||||||
AUTORITAR |
PATERNALIST |
CONSULTATIV |
PARTICIPATIV |
INGADUITOR |
PERVERS |
|
Putine, tehnice |
Putine asupra esentialului. Mai multe in plan afectiv |
Suficiente |
Importante si in mod regulat |
Slabe |
Intermitent |
|
Sensul informatiei |
||||||
AUTORITAR |
PATERNALIST |
CONSULTATIV |
PARTICIPATIV |
INGADUITOR |
PERVERS |
|
Numai descendenta, si numai tehnica |
Numai descendenta, tehnica si afectiva. In sens ascendent numai detalii |
Descendenta in mare parte. Se verifica daca este inteleasa |
Descendenta si ascendenta. Circulatie constanta |
Mai degraba ascendenta |
In mod esential descendenta si chiar condescendenta |
|
Acceptarea informatiei venind de la un superior |
||||||
AUTORITAR |
PATERNALIST |
CONSULTATIV |
PARTICIPATIV |
INGADUITOR |
PERVERS |
|
Privita cu neincredere, dar nu exista alta |
Acceptata, dar prost utilizata |
Acceptata si reconoscuta, dar nu intotdeauna inteleasa, nici integrata |
Acceptata, utilizata si realmente integrata |
Prost acceptata si considerata nefiabila |
Acceptata si respinsa simultan. Acceptata constient si respinsa in mod inconstient |
|
Pertinenta informatiei |
||||||
AUTORITAR |
PATERNALIST |
CONSULTATIV |
PARTICIPATIV |
INGADUITOR |
PERVERS |
|
Resintita ca si cum nu ar privi adevaratele probleme |
Privita cu pertinenta, dar uitata usor |
Pertinenta, dar niciodata suficienta |
Cautata pana cand este pertinenta |
Daca circulatia ar circula ne-am putea pronunta |
Imposibil de avut cea mai mica idee |
Caracteristicile procesului de decizie |
|||||
Nivelul ierarhic a luarii deciziilor |
|||||
AUTORITAR |
PATERNALIST |
CONSULTATIV |
PARTICIPATIV |
INGADUITOR |
PERVERS |
Nivelul cel mai de sus, decide tot si de asemenea,decide detaliile. Proces lent si uneori brutal |
Nivelul cel mai de sus, decide tot si de asemenea,decide detaliile. |
Fiecare nivel ierarhic are sfera sa de decizie precisa, chiar daca uneori exista suprapuneri |
Cat mai posibil aproape de teren, intervine concentrarea si previziunea |
Deciziile se iau de la sine, deoarece sunt dictate de evenimente |
Superiorul decide absolut totul, indiferent care ar fi aparentele si nu impartaseste decat consecintele nefericite |
Cunoasterea de catre cel care decide a problemelor care apar pentru ceilalti prin consecintele deciziei respective |
|||||
AUTORITAR |
PATERNALIST |
CONSULTATIV |
PARTICIPATIV |
INGADUITOR |
PERVERS |
Nu le cunoaste si de altfel nici nu il intereseaza |
Nu il intreseaza, dar oricum este spre binele lor |
Cunoastere trunchiata |
Problemele puse influenteaza tipul de decizie luata |
Cunoastere uneori reala, dar nefolosita |
Cunoastere intuitiva. Consecintele nefericite sunt uneori preferate, tot spre binele subordonatului |
Influenta subordonatilor asupra luarii unei decizii |
|||||
AUTORITAR |
PATERNALIST |
CONSULTATIV |
PARTICIPATIV |
INGADUITOR |
PERVERS |
Nula |
Nula |
Li se pare insuficienta |
Li se pare probabil si mai insuficienta |
Nula, mai putin atunci cand o iau ei insisi |
Nula, dar nu isi dau seama. Au totusi indoieli |
Caracteristicile sistemului de control |
|||||
AUTORITAR |
PATERNALIST |
CONSULTATIV |
PARTICIPATIV |
INGADUITOR |
PERVERS |
La nivel cat mai inalt. Se doreste un control total. |
Mana de fier in manusa de catifea |
Delegare si control ulterior. Controlul este o unealta de gestionare |
Controlul este secundar. Greselile se pot justifica si explica |
Control birocratic, dar incomplet |
Oricare ar fi modalitatile tehnice, controlul ramane pentru superior o adevarata bucurie |
Caracteristicile sistemului de apreciere a subordonatilor |
|||||
AUTORITAR |
PATERNALIST |
CONSULTATIV |
PARTICIPATIV |
INGADUITOR |
PERVERS |
Reguli necunoscute, rezultate imprevizibile |
In functie de client |
Regulile sunt cunoscute si obiective |
Sistemul este interactiv. Se bazeaza pe obiective negociate inainte si pe aprecierea comuna a devierilor constatate. |
Nu exista un sistem |
Oricare ar fi modalitatile tehnice, raman aleatorii. |
Caracteristicile rezolvarii conflictelor |
|||||
Intre superior si subordonat |
|||||
AUTORITAR |
PATERNALIST |
CONSULTATIV |
PARTICIPATIV |
INGADUITOR |
PERVERS |
Nu exista conflict posibil, altfel inseamna concedierea subordonatului |
Conflictul este de neconceput. Este de natura atacului la morala. |
Conflictul trebuie rezolvat convingand subordonatul ca nu are dreptate. Exista totusi o discutie |
Conflictul este deschis si normal. Se cauta a gasi sursa conflictului si a-l rezolva la acest nivel. Alfel sunt negocieri. Daca dezacordul persista, superiorul transeaza. |
Conflictele sunt frecvente, dar nu pot fi exprimate si nici recunoscute ca atare. |
Conflictul este negat. Cel mai des, adevaratele conflicte sunt deplasate spre probleme afective sau probleme secundare. De altfel, nu exista nici un sistem de rezolvare a conflictelor si acestea persista |
Intre subordonati |
|||||
AUTORITAR |
PATERNALIST |
CONSULTATIV |
PARTICIPATIV |
INGADUITOR |
PERVERS |
Se imparte vina intre subordonati si este pedepsita toata lumea |
Cel mai "mare" nu are niciodata dreptate |
Conflictul trebuie rezolvat de catre subordonati intre ei. |
Superiorul arbitreaza conflictele si facilitezeaza negocierile |
Subordonatii se descurca singuri |
Conflictele sunt intretinute cu grija |
Caracteristicile structurii neformale |
|||||
AUTORITAR |
PATERNALIST |
CONSULTATIV |
PARTICIPATIV |
INGADUITOR |
PERVERS |
Foarte puternica si vie. Se opune punct cu punct structurii formale. |
Puternica. Se incearca a fi ascunsa pe cat pe cat posibil deoarece scandalizeaza |
Coexistenta intre formal si neformal. Exista diferente sensibile care se rezolva in parte prin forta si in parte prin colaborare |
Formalul si neformalul tind sa se confunde |
Neformalul cucereste si conduce totul |
Formalul si neformalul se confunda si par identice. Lupta dinte cele doua este de cele mai multe ori inconstienta. |
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3370
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved