Cadrul legislativ si institutional de promovare a competitivitatii firmelor romanesti

Cadrul legislativ si institutional de promovare a competitivitatii firmelor romanesti

1 Programul operational sectorial "Cresterea competitivitatii economice"[1]

Programul operational sectorial "Cresterea competitivitatii economice" (POS CCE) este unul dintre cele sapte programe operationale sectoriale (POS-uri), instrumente pentru realizarea prioritatilor trasate prin Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR) si prin Planul National de Dezvoltare (PND) 2007 - 2013. Aceste documente strategice la nivel national urmaresc consolidarea si aplicarea in Romania a politicilor de coeziune sociala si economica si a celor de dezvoltare regionala cu adaptarea corespunzatoare a acestora la politicile europene si la strategia Lisabona, orientata cu precadere spre cresterea economica si crearea de locuri de munca.

POS CCE raspunde pe de o parte primei prioritati a PND 2007 - 2013: "Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere" si pe de alta parte prioritatii a doua a CSNR, respectiv "Cresterea competitivitatii economice pe termen lung", contribuind in acelasi timp si la implementarea tuturor celorlate prioritati ale CSNR.(Anexa 1)

POS CCE a fost elaborat sub coordonarea Autoritatii de Management pentru POS CCE - Ministerul Economiei si Comertului si este rezultatul consultarilor atat cu partenerii strategici (Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar - Ministerul Finantelor Publice, alte Autoritati de Management coordonatoare ale celorlalte POS-uri, institutiile desemnate ca Organisme Intermediare, alte ministere si agentii), cat si cu partenerii sociali (organizatii ale societatii civile, potentiali beneficiari) si alti parteneri implicati in domeniul complex al cresterii competitivitatii economice.

STRATEGIA

Programul Operational Sectorial "Cresterea Competitivitatii Economice" (numit in continuare POS CCE) reprezinta principalul instrument pentru realizarea cresterii pe termen lung a competitivitatii economice din Romania, o prioritate ce rezulta din prioritatea similara din Planul National de Dezvoltare. In urma analizei situatiei actuale, se poate constata o dezvoltare lenta sau nefavorabila a anumitor factori cu influenta asupra competitivitatii. Desi a progresat substantial in ultimii ani, Romania prezinta serioase decalaje de competitivitate in raport cu statele membre ale UE. In ciuda progreselor inregistrate in privinta privatizarii, eficientizarii si reglementarii sectorului financiar, accesul firmelor la capital ramane inca limitat. In plus, utilizarea unor tehnologii si echipamente cu durata de viata depasita, energo-intensive, reduce drastic productivitatea in majoritatea sectoarelor economice.

De aceea, cresterea competitivitatii nu trebuie privita ca un proces de exploatare a avantajelor pe termen scurt (de ex: costul redus al fortei de munca), ci ca un proces de construire a unei structuri economice bazate pe investitii de capital si pe cercetare, dezvoltare si inovare. Altfel spus, articularea unei perspective de convergenta pe termen mediu si lung si integrarea cu succes a pietei romanesti trebuie sa aiba in vedere dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere.

Sectorul IMM este cel mai afectat, datorita orientarii relativ slabe catre activitati productive, accesului redus la capital, tehnologie si infrastructura, a adaptabilitatii la nevoile pietei prin inovare si datorita nivelului scazut al abilitatilor manageriale. Nivelul scazut de complexitate si puterea de cumparare scazuta ale pietei interne nu indeamna companiile spre certificare, afectandu-le capacitatea de adaptare la standardele impuse de integrarea in UE si de concurenta datorata globalizarii.

Cercetarea si transferul tehnologic sunt sub - finantate, insuficient orientate catre cerere si lipsite de infastructuri adecvate care sa permita ca rezulatatele cercetarii sa se transforme in inovare aplicata. Romania este deficitara si in ceea ce priveste infrastructura de afaceri necesara pentru a face fata competitiei pe piata nationala si internationala, in special in sectorul inovativ si de inalta tehnologie. Trebuie acordata atentie, in special, structurilor de sprijinire a afacerilor, care in multe cazuri sunt insuficiente datorita lipsei echipamentelor, logisticii, utilitatilor si spatiului necesar desfasurarii activitatilor economice.

Principalul obiectiv al strategiei este cresterea pozitiei competitive a tarii in

contextul stabilitatii macroeconomice, care sa insoteasca in acelasi timp procesul natural de crestere a investitiilor straine directe (ISD).

Pentru realizarea acestui obiectiv strategia va trebui sa:

- dezvolte o baza de afaceri antreprenoriala si inovativa, prin investitii in produse cu valoare adaugata ridicata;

- faciliteze accesul IMM-urilor la finantare prin instrumente financiare adecvate ;

- aduca in discutie slabiciunile sectoarelor industriale existente, care utilizeaza tehnologii invechite, care afecteaza mediul si sunt mari consumatoare de energie.

- diversifice in continuare baza de productie a tarii pentru minimizarea riscurilor datorate excesivei dependente de produsele cu valoare adaugata scazuta ;

- stabileasca o legatura intre activitatile de C&D si aplicarea lor in industrie si sa promoveze sectoarele inovative care se bazeaza pe activitatea de cercetare;

- sprijine folosirea pe scara larga a tehnologiilor TIC ;

- sporeasca eficienta si dezvoltarea durabila a sistemului energetic ca factor al competitivitatii, adresandu-se in acelasi timp problemelor de eficienta energetica la utilizatorii finali.

Aceasta strategie se va concentra pe intreprinderile mici si mijlocii, dar se va adresa, de asemenea, si intreprinderilor mari. Programul se adreseaza in primul rand IMM-urilor, atat datorita potentialului lor inovativ si adaptabilitatii, la cerintele pietei, cat si datorita necesitatii ca acestea sa poata surmonta obstacolele si constrangerile carora trebuie sa le faca fata in competitia largita. Sunt necesare, de asemenea, investitii in intreprinderile mari, pentru a permite atingerea masei critice de investitii de capital in vederea diversificarii si modernizarii tehnologice a industriei prelucratoare si imbunatatirii eficientei energetice pe ansamblu. Cele doua tinte vor actiona sinergic, deoarece intreprinderile mari din Romania sunt unul din principalii actori in ceea ce priveste tehnologia si transferul calitatii proceselor catre IMM-uri.

Obiective

Productivitatea este o componenta majora a competitivitatii si determina atat nivelul bunastarii unei economii la un anume moment, cat si potentialul de crestere in viitor. Obiectivul general al POS CCE este cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti, in conformitate cu principiile unei dezvoltari durabile si reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul UE.

Obiective specifice

a) Consolidarea si dezvoltarea sectorului productiv romanesc in conformitate cu cerintele de mediu

Elementul cheie al acestui obiectiv specific este sprijinirea modernizarii si inovarii intreprinderilor existente, ceea ce va conduce la reducerea costurilor si cresterea corespunzatoare a productivitatii, precum si la crearea de intreprinderi noi, in special IMM-uri in sectoarele productive si al serviciilor pentru afaceri. Valorificarea si imbunatatirea echipamentelor de productie, pe baza dezvoltarii si modernizarii acestora, inovarea proceselor de productie si sprijinirea adoptarii standardelor internationale, conduc la cresterea gamei de produse. Imbunatatirea ofertei de consultanta specializata si sprijinirea internationalizarii contribuie la procesul de crestere a cotei de piata.

b) Constituirea unui mediu favorabil pentru o dezvoltarea durabila a intreprinderilor

Elementul cheie al acestui obiectiv specific este crearea unui cadru favorabil dezvoltarii antreprenoriatului, prin reducerea constrangerilor existente in domeniile de esec al pietei - acces la finantare, instrumente financiare inovative, disponibilitatea serviciilor calificate, cooperare intre firme - pentru crearea de noi intreprinderi si pentru dezvoltarea celor existente.

c) Cresterea capacitatii C&D, stimularea cooperarii intre institutiile de CDI si intreprinderi, si cresterea accesului intreprinderilor la CDI

Scopul acestui obiectiv specific consta in imbunatatirea performantei de ansamblu privind CDI impreuna cu productivitatea intreprinderilor, prin cresterea ratei de inovatii si a beneficiilor economice rezultate din exploatarea cunoasterii.

Elementele cheie ale acestui obiectiv sunt finantarea proiectelor de C&D, care vor genera rezultate aplicabile direct in economie, modernizarea si dezvoltarea capacitatii si infrastructurii CDI, cresterea calitatii si diversificarea gamei ofertei de servicii inovative, stimularea cererii potetiale de inovare venite din partea intreprinderilor.

d) Valorificarea potentialului TIC si aplicarea acestuia in sectorul public (administratie) si cel privat (cetateni, intreprinderi)

Elementele cheie sunt imbunatatirea dotarii infrastructurii in special in zonele de esec al pietei (zone rurale si zone urbane mici), dezvoltarea si cresterea eficientei servicilor electronice publice (e-guvernare, e-educatie si e-sanatate), cresterea adoptarii TIC de catre IMM-uri si dezvoltarea unui mediu e-Business dinamic, cu un impact rapid asupra structurii de cost a operatorilor economici.

e) Cresterea eficientei energetice si a securitatii furnizarii, in contextul combaterii schimbarilor climatice

Elementele cheie sunt de a contribui la reducerea intensitatii energetice prin implementarea unor tehnologii noi in scopul de a creste productivitatea, in mod special la beneficiarii industriali si de a creste folosirea surselor energetice regenerabile. Un sprijin important se va acorda implementarii de tehnologii noi pentru reducerea emisiilor produse de instalatiile energetice (fapt esential pentru Sistemul Energetic National) si diversificarii retelelor de inter-conectare in vederea intaririi securitatii furnizarii de energie, care sta la baza oricarui sistem economic sanatos.

Lista Axelor Prioritare

Avand in vedere atat posibilitatile identificate pentru imbunatatirea competitivitatii intreprinderilor romanesti pentru a face fata noilor provocari si folosirea oportunitatilor rezultate din operarea pe Piata Unica Europeana au fost identificate urmatoarele axe prioritare:

Axa Prioritara 1: Un sistem de productie inovativ si eco-eficient

Axa Prioritara 2: Cercetare, Dezvoltare Tehnologica si Inovare pentru competitivitate

Axa Prioritara 3: TIC pentru sectoarele privat si public

Axa Prioritara 4: Cresterea eficientei energetice si a securitatii furnizarii, in contextual combaterii schimbarilor climatice

Axa Prioritara 5: Asistenta tehnica

Axele prioritare ale strategiei de competitivitate a Romaniei sunt in deplina concordanta cu directiile de actiune ale propunerilor Comisiei privind Cadrul pentru Competitivitate si Inovare 2007-2013 si tin cont de liniile directoare ale Comisiei Europene pentru politica de coeziune in perioada 2007-2013, asa cum se arata in Anexa 3.

Axa prioritara 1: Un sistem de productie inovativ si eco-eficient

Obiective

. Consolidarea si dezvoltarea durabila a sistemului productiv romanesc

. Crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea intreprinderilor

Fundamentare

Cresterea volumului investitiilor productive si imbunatatirea accesului pe piata al intreprinderilor, in acord cu principiile unei dezvoltari durabile, reprezinta conditiile esentiale pentru functionarea competitiva a economiei romanesti in cadrul Uniunii Europene.

In ciuda anumitor progrese in domeniul IMM-urilor, inregistrate de Romania in implementarea Cartei Europene pentru Intreprinderi Mici, exista inca dificultati datorita resurselor financiare limitate, decalajului tehnologic semnificativ si lipsei de know-how in dezvoltarea afacerilor, ceea ce limiteaza capacitatea IMM-urilor de adaptare rapida la cerintele Pietei Interne. Deoarece tranzitia catre o piata deschisa necesita eforturi de adaptare pentru toate firmele romanesti, sprijinirea IMM pentru accesul pe piata prin investitii productive, instrumente de finantare adecvate si servicii calificate este esentiala. Intreprinderile mari care sunt supuse unor presiuni concurentiale similare vor fi, de asemenea, sprijinite pentru investitii tehnologice.

Prezenta strategie vizeaza unirea eforturilor pentru transpunerea politicilor UE in politicile romanesti adresate IMM, ceea ce presupune cresterea competitivitatii si capacitatii antreprenoriale a intreprinderilor, in special a celor mici si mijlocii si sporirea contributiei lor la cresterea economica.

Aceasta axa prioritara a POS CCE vizeaza eforturi de sprijinire a intreprinderilor, in special a celor mici si mijlocii, si se va concentra atat pe imbunatatirea conditiilor de piata referitoare la dezvoltarea bazei industriale, in scopul revigorarii mediului de afaceri si generarii de noi intreprinderi inovative, cat si pe dezvoltarea sectorului afacerilor, imbunatatind accesul la capital si sprijinind dezvoltarea tehnologica. Vor fi promovate atat interventii directe, cat si accesul la credite si instrumente de finantare inovative. In acelasi timp, vor fi introduse actiuni pentru facilitarea accesului intreprinderilor la servicii specializate, know how si abilitati manageriale, acompaniate de actiuni de sprijin pentru asigurarea infrastructurilor de afaceri adecvate. Luand in considerare importanta intreprinderilor mari in Romania, in ceea ce priveste ponderea cifrei de afaceri si a locurilor de munca, in industria prelucratoare si rolul pe care acestea il joaca in diversificarea gamei de produse si servicii, operatiunea adresata investitiilor productive directe va viza si intreprinderile mari, alaturi de IMM.

Domenii Majore de Interventie

. Investitii productive si pregatirea pentru competitia pe piata a intreprinderilor, in special a IMM, cu respectarea conditiilor de mediu

. Accesul IMM la finantare

. Dezvoltarea durabila a antreprenoriatului

Investitii productive si pregatirea pentru competitia pe piata a intreprinderilor, in special a IMM, cu respectarea conditiilor de mediu

Data fiind competitia acerba de pe Piata Interna si nivelul crescand al protectiei consumatorului, intreprinderile din Romania vor trebui sa imbunatateasca semnificativ calitatea si gama produselor si serviciilor oferite, contribuind la asigurarea unui nivel ridicat al securitatii si protectiei consumatorului si al mediului. Consolidarea si dezvoltarea intreprinderilor depind in mare masura de achizitionarea permanenta de echipamente si tehnologii noi care sa permita adaptarea productiei la cerintele Pietei Interne. Sprijinul acordat intreprinderilor in vederea cresterii productivitatii este un element cheie pentru accelerarea procesului de convergenta, in conditiile respectarii regulilor ajutorului de stat.

Astfel, implementarea sistemelor de management al calitatii si al mediului si certificarea produselor, impreuna cu sprijinul pentru investitii, sunt esentiale pentru asigurarea intrarii produselor si serviciilor romanesti pe Piata Interna si pe terte piete.

Se au in vedere urmatoarele operatiuni orientative:

a) Sprijin pentru consolidarea si modernizarea sectorului productiv prin investitii tangibile si intangibile

- Sustinerea investitiilor in tehnologii, echipamente, masini, utilaje, capacitati de productie

- Sustinerea investitiilor intangibile vizand achizitionarea de brevete, marci, licente si know-how

b) Sprijin pentru implementarea standardelor internationale

- Sprijin pentru implementarea si certificarea sistemelor de management al calitatii;

- Sprijin pentru implementarea si certificarea sistemelor de management de mediu

- Sprijin pentru certificarea voluntara si etichetarea ecologica a produselor si

serviciilor;

- Sprijin pentru dezvoltarea si acreditarea laboratoarelor de incercari si etalonari.

c) Sprijin pentru accesul pe noi piete si internationalizare

- Servicii de consultanta pentru imbunatatirea sistemelor de management a IMM (servicii logistice pentru promovarea produselor si serviciilor si identificarea

furnizorilor / clientilor externi, website-uri, acces la retele de afaceri);

-Sprijin pentru participarea la targuri, expozitii internationale si misiuni economice.

Accesul IMM la finantare

Resursele financiare adecvate pentru IMM sunt cruciale pentru dezvoltarea si cresterea competitivitatii lor. Crearea unui mediu favorabil pentru finantarea investitiilor reprezinta un pas inainte, comparative cu abordarea bazata in principal pe sprijinirea investitiilor directe. Accesul la credit este in general dificil pentru IMM, conditiile de acordare a creditului impuse de catre banci sunt greu accesibile pentru ele, datorita sub capitalizarii lor si absentei garantiilor colaterale. Intreprinderile mici se confrunta cu obstacole majore in cresterea si dezvoltarea lor, datorita lipsei bunurilor tangibile care ar putea fi utilizate ca garantii colaterale, precum si a riscurilor considerabile care le impiedica sa obtina un credit bancar obisnuit sau care sporesc costurile unui astfel de credit.

Desi asigurarea de instrumente financiare inovative este absolut necesara pentru exploatarea potentialului de crestere a IMM, programarea si implementarea unor asemenea instrumente solicita un know-how specific pentru evaluarea zonelor de esec ale pietei, precum si un management financiar corespunzator. Ca urmare, Romania a conlucrat cu Fondul European de Investitii in scopul identificarii zonelor de esec ale pietei in sectorul de finantare inovativa a IMM.

Dezvoltarea durabila a antreprenoriatului

Factorii importanti pentru consolidarea antreprenoriatului sunt reprezentati de o cultura de afaceri adecvata, un mediu favorabil pentru crearea de intreprinderi, asigurarea serviciilor calificate, un grad ridicat de interactiune si cooperare intre intreprinderi, pentru diseminarea cunostintelor si intarirea potentialului existent.

Romania isi propune sa sprijine procesul de creare a intreprinderilor prin: promovarea unor infrastructuri de afaceri corespunzatoare, dezvoltarea aptitudinilor manageriale si a serviciilor de sprijinire a afacerilor. Un element cheie al dezvoltarii afacerilor este existenta serviciilor de consultanta cu valoare adaugata. Sprijinul acordat pentru accesul IMM la servicii de consultanta va contribui la cresterea competitivitatii lor pe piata, precum si la diversificarea produselor si serviciilor acestora. IMM-urile vor beneficia de o abordare integrata incluzand avantajele managementului corporativ, ale unor surse de finantare adecvate, garantii asociate, avantajul tehnic al serviciilor societatii informationale si al cooperarii active cu: competitori, organizatii, institutii, inclusiv unitati de C&D.

Operatiuni orientative

a) Dezvoltarea unor structuri de sprijin al afacerilor de dimensiune nationala si internationala

Infrastructurile de sprijinire a afacerilor finantate prin POS CCE vor consta atat in activitati de tip hard (construirea de noi infrastructuri, consolidari, reabilitari sau modernizari, precum si achizitia de echipamente) cat si in activitati de tip soft (servicii destinate intaririi culturii antreprenoriale, precum: diseminare si informare, schimb de experienta in domeniul celor mai bune practici, activitati de indrumare si coordonare, transfer de know-how, seminarii si ateliere de lucru).

Existenta unor infrastructuri de afaceri capabile sa concureze pe pietele nationale si internationale reprezinta un factor vital pentru cresterea competitivitatii Romaniei in cadrul unei Uniuni Europene extinse si va crea premisele unei mai bune integrari a economiei nationale in economia europeana.

b) Sprijin pentru consultanta pentru IMM-uri

IMM-urile vor fi sprijinite pentru achizitionarea de consultanta in domenii ca: elaborarea de proiecte/planuri de afaceri, dezvoltarea strategiilor de firma/ produse/servicii, consultanta pentru investitii si financiara, activitati de marketing si promovare, managementul resurselor umane, tehnologia informatiei si e-business, inovare si drepturi de proprietate intelectuala.

c) Sprijin pentru integrarea intreprinderilor in lanturi de furnizori si clustere

Scopul operatiunii este dezvoltarea retelelor si a relatiilor de cooperare intre intreprinderi, intarirea lanturilor valorice si sprijinirea proceselor de dezvoltare a clusterelor. Va fi acordat sprijin pentru dezvoltarea de proiecte comune in domeniul productiei, serviciilor de consultanta specializate si logisticii.

Axa Prioritara 2: Cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare pentru competitivitate

Obiectiv

. Cresterea capacitatii de C-D, stimularea cooperarii dintre institutiile de CDI si intreprinderi si cresterea accesului intreprinderilor la CDI

Fundamentare

Nivelul scazut de finantare (atat public, cat si privat) pentru activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare (CDI) a condus la o infrastructura de CDI depasita, la scaderea numarului de cercetatori si la cresterea mediei de varsta a acestora, cu consecinte directe asupra performantelor activitatilor de CDI.

De asemenea, lipsa fondurilor a impiedicat accesul intreprinderilor la activitati de CDI si transfer tehnologic. Aceste deficiente, alaturi de participarea scazuta a sectorului privat la finantarea activitatilor de CDI au condus la un deficit tehnologic ridicat al firmelor romanesti si la un nivel scazut de inovare al acestora.

In scopul reducerii acestor deficiente, axa prioritara 2 se concentreaza pe cateva probleme care sa contribuie la realizarea urmatoarelor obiective: cresterea capacitatii de cercetare prin dezvoltarea infrastructurii de CD si atragerea de tineri si de specialisti de inalta calificare, atat pentru institutii de CD (universitati si institute CD), cat si pentru firme care au departamente de cercetare; diseminarea de

cunostinte din universitati si institute de CD; stimularea transferului tehnologic bazat pe cooperarea dintre institutii CD si intreprinderi; stimularea cererii de inovare a intreprinderilor; sustinerea formarii si dezvoltarii firmelor inovative si dezvoltarea de poli de excelenta/competitivitate.

Interventiile din cadrul acestei axe prioritare se vor concentra in principal pe un numar redus de arii tematice prioritare: Sanatate; Agricultura, Siguranta si Securitate alimentara; Energie; Mediu; Materiale, produse si procese inovative, care pot avea un impact semnificativ in cresterea productivitatii economice.

Domenii Majore de Interventie:

. Cercetare in parteneriat intre universitati/institute de cercetare-dezvoltare si intreprinderi in vederea obtinerii de rezultate direct aplicabile in economie

. Investitii in infrastructura de CDI si dezvoltarea capacitatii administrative

. Sprijin CDI pentru intreprinderi

Parteneriate CD intre universitati/institute de cercetare si intreprinderi in vederea obtinerii de rezultate direct aplicabile in economie

Dezvoltarea tehnologica a intreprinderilor, ca prim factor pentru cresterea competitivitatii lor, este sprijinita prin parteneriate CD cu organizatii de CD, care vor genera rezultate direct aplicabile in economie, cu scopul crearii de produse, tehnologii si servicii noi sau imbunatatite, cu valoare adaugata mare. Acest domeniu major de interventie va oferi sprijin pentru dezvoltarea tehnologica prin intermediul cercetarii industriale si dezvoltarii precompetitive, in domenii cu inalt potential de dezvoltare tehnologica. Intensificarea cooperarii in CD intre institutele de CD/universitati si intreprinderi constituie baza dezvoltarii viitoare a competitivitatii internationale a firmelor.

Operatiuni orientative

. Proiecte de CD in parteneriat intre universitati/institute de cercetare si intreprinderi

Aceasta operatiune va finanta in special activitati de cercetare industriala si dezvoltare precompetitiva care conduc la obtinerea de rezultate de interes economic si care vor initia transformarea rezultatelor cercetarii in produse, tehnologii si servicii noi sau mbunatatite, cu cerere mare de piata.

Proiectele vor asigura transferul de cunostinte de la institutiile de CD catre personalul intreprinderilor ce aplica/utilizeaza rezultatele cercetarii.

. Proiecte de cercetare complexe care vor incuraja participarea specialistilor din strainatate

Proiectele vor fi elaborate in colaborare de catre institutiile gazda si specialistii din strainatate. Institutiile gazda trebuie sa indeplineasca anumite criterii de selectie cum ar fi de exemplu: sa activeze in domenii de varf si sa fie capabile sa asigure toate conditiile necesare pentru desfasurarea de activitati de CD.

Investitii in infrastructura de CDI si dezvoltarea capacitatii administrative

Infrastructura de cercetare in institutele publice de CD si in universitatile publice este in mare parte depasita fizic si moral si nu acopera multe din domeniile noi de cercetare si tehnologice de interes. Dezvoltarea infrastructurii de CD este strans legata de dezvoltarea bazei de cunoastere, ofera oportunitati de perfectionare a personalului calificat, creeaza efecte majore asupra cererii si ofertei si in continuare stimuleaza dezvoltarea tehnologica a intreprinderilor.

Operatiuni orientative

. Dezvoltarea infrastructurii CD existente si crearea de noi infrastructuri (laboratoare, centre de cercetare)

Modernizarea reprezinta imbunatatirea infrastructurii de cercetare existente (laboratoare) prin achizitionarea de noi instrumente si echipamente, si reamenajarea spatiilor de cercetare in vederea unei bune functionari a noilor echipamente.

Noile infrastructuri reprezinta proiecte de mari dimensiuni care vor crea noi centre de cercetare, institute si laboratoare in cadrul organizatiilor publice de cercetare existente, care isi vor extinde domeniile de activitate sau vor deschide noi directii de cercetare.

. Dezvoltarea polilor de excelenta

Aceasta operatiune va sprijini investitii in dezvoltarea si intarirea legaturilor intre universitati, institute CD si IMM-uri inovative, in domenii economice dinamice. Aceste domenii vor fi identificate prin studii economice specializate, elaborate inainte de depunerea propunerilor de proiecte. Operatiunea este orientata spre dezvoltarea polilor de excelenta care se bazeaza pe cercetare (cunoscuti in unele state membre sub numele de "poli de competitivitate"), care sa grupeze laolalta intreprinderi, institute de cercetare, centre de instruire, etc, care, printr-un parteneriat activ, sa desfasoare activitati cu acelasi obiectiv de piata, pe baza unei strategii comune de dezvoltare/de afaceri.

. Dezvoltarea unor retele de centre CD, coordonate la nivel national si racordate la retele europene si internationale de profil

Aceasta operatiune are ca scop cresterea gradului de implicare a cercetatorilor romani in retele de cercetare internationale, de importanta majora pentru dezvoltarea viitoare a stiintei si tehnologiei, si dezvoltarea unei infrastructuri specializate pentru a sprijini proiectele mari si complexe de cercetare.

. Intarirea capacitatii administrative

Aceasta operatiune va sprijini capacitatea administrativa si manageriala a institutiilor de CD.

Accesul intreprinderilor la activitati de CDI

In vederea cresterii investitiilor private in activitatile de CDI si pentru reducerea decalajelor mari tehnologice si de competitivitate reprezentate in principal prin nivelul scazut al inovarii in intreprinderi, prin capacitatea redusa a intreprinderilor de absorbtie a rezultatelor CD, precum si prin slaba dezvoltare a activitatii CD in intreprinderi

Operatiuni orientative

. Sprijin pentru start-up-urile si spin-off-urile inovative

Operatiunea va sprijini activitatile inovative ale start-up-urilor si spin-off-urilor high-tech sau cu valoare adaugata mare (bazate pe rezultatele CD ale universitatilor sau institutelor de cercetare) pentru a se asigura transferul de cunostinte si tehnologie si pentru a asista intreprinderile respective in comercializarea produselor si serviciilor rezultate din cercetare. Intreprinderile care vor fi asistate vor fi selectate pe baza unei analize atente a planului lor de afaceri.

. Dezvoltarea infrastructurii de CD a intreprinderilor si crearea de noi locuri de munca in CD

Se va asigura sprijin pentru dezvoltarea capacitatii de cercetare a intreprinderilor, in scopul cresterii nivelului lor de inovare si a competitivitatii lor pe piata si pentru crearea de noi locuri de munca in CD. Se vor finanta achizitiile de instrumente, echipamente, calculatoare, software, etc. necesare activitatii CD.

. Promovarea inovarii in cadrul intreprinderilor

Sunt sprijinite activitatile de inovare prin CD in intreprinderi, pentru introducerea in productie a produselor, tehnologiilor sau serviciilor noi sau perfectionate. Operatiunea va finanta achizitiile de servicii de CD si de drepturi de utilizare a rezultatelor CD si va stimula activitatile de CD in intreprinderi si dezvoltarea lor ulterioara in tehnologii, produse, servicii.

Axa Prioritara 3: Tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru

sectoarele privat si public

Obiectiv

. Sprijinirea competitivitatii economice prin cresterea interactiunilor dintre sectorul public si intreprinderi/cetateni prin valorificarea la maxim a potentialului TIC

Principalele actiuni ce vor fi realizate pentru a atinge acest obiectiv se adreseaza nevoii de a imbunatati infrastructura TIC in zonele de esec al pietii (zonele rurale si mic urbane), de dezvoltare si utilizare efectiva a serviciilor publice electronice si de a dezvolta un mediu de ebusiness sigur si dinamic.

Fundamentare

In economia globala de astazi, tinand cont de necesitatea de a intari competitivitatea la diferite nivele, companiile romanesti, administratia publica si alti actori economici si sociali se confrunta cu provocari majore. Cresterea productivitatii poate fi considerata un factor decisiv pentru o dezvoltare cu succes a pietei, iar un impact pozitiv al acesteia pentru TIC este bine cunoscut.

Principala contributie a sectorului TIC la cresterea economica este sustinuta in principal prin asimilarea acestuia la nivelul intreprinderilor. Utilizarea TIC stimuleaza dezvoltarea extensiva si intensiva a sectorului productiei de bunuri si servicii. In ceea ce priveste dezvoltarea extensiva, TIC ofera oportunitatea firmelor romanesti de a accesa noi piete, pe plan regional si global si de a promova si comercializa produse si servicii pe piata interna prin mijloace electronice. Dezvoltarea intensiva este posibila datorita scaderii costurilor de productie, administrare, marketing, datorata utilizarii TIC, ce poate rezulta intr-o crestere semnificativa a productivitatii.

Domenii majore de interventie:

. Sustinerea utilizarii TIC

. Dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice electronice

. Sprijinirea e-Economiei

Sustinerea utilizarii TIC

Avand in vedere ca rata de penetrare a TIC in Romania este redusa din cauza infrastructurii insuficient dezvoltate, determinata de investitii reduse si de o slaba

putere de cumparare a populatiei, prin acest domeniu major de interventie se va sprijini accesul la conexiunile broadband in zonele de esec al pietei (ca de exemplu in zonele rurale si zonele mic urbane) cu respectarea "Liniilor directoare ale UE privind criteriile si modalitatile de implementare a fondurilor structurale pentru sustinerea comunicatiilor electronice".

Operatiuni orientative:

. Sustinerea accesului la Internet si la serviciile conexe. Se are in vedere acordarea de sprijin pentru IMM-uri si ONG-uri pentru conectarea la Internet prin conexiuni broadband si pentru achizitionarea de hardware si software;

. Sprijin pentru autoritati locale pentru construirea retelelor de broadband si a punctelor de acces public la internet (PAPI) in zonele de esec al pietei (zonele rurale si mic urbane

insuficient deservite);

. Sprijin pentru IMM-uri pentru construirea de retele de broadband si PAPI in zonele de esec al pietei (zonele rurale si mic urbane insuficient deservite);

. Sprijin pentru conectarea scolilor la Internet prin retele broadband.

Dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice electronice

Procesul accelerat de informatizare si conectare la retelele de broadband in sectoarele guvernamental, de sanatate si educational va creste direct cererea de astfel de servicii ca parte a cererii publice agregate.

Sprijin specific va fi acordat administratiei fiscale, in ideea de a imbunatati performantele administratiei colectarii taxelor. Actiunile corespunzatoare vor fi create si implementate in stransa cooperare cu Agentia Nationala de Administare Fiscala, dupa o evaluare atenta a nevoilor si avand drept tinta performantele slabe ale activitatilor de colectare a taxelor.

In prezent, sanatatea este unul dintre domeniile cel mai slab informatizate. Exista 3 mari directii in care Ministerul Sanatatii Publice actioneaza in vederea informatizarii sistemului medical din Romania: informatizarea spitalelor si crearea de fise electronice pentru pacienti, facilitarea discounturilor electronice cu firme de asigurari de sanatate si informatizarea medicilor de familie, precum si interconectarea lor la sistemul informatic medical. Pentru sustinerea dezvoltarii serviciilor publice moderne electronice, se au in vedere urmatoarele

Operatiuni orientative:

. Sprijin pentru implementarea de solutii de e-guvernare impreuna cu conexiunea broadband necesara (daca cea din urma este necesara);

. Sprijin pentru implementarea de solutii TIC cu scopul de a creste interoperabilitatea sistemelor informationale;

. Sprijin pentru implementarea de solutii de e-learning;

. Sprijin pentru implementarea de solutii de e-sanatate impreuna cu conexiunea broadband necesara (daca cea din urma este necesara).

Sprijinirea e-economiei

In cadrul acestui domeniu major de interventie, sprijinul financiar este directionat catre aplicatiile TIC si catre interoperabilitatea lor, adoptarea de solutii integrate la nivelul firmelor ceea ce conduce la reducerea costurilor pe termen lung, faciliteaza accesul pe piete interne si externe si sprijina procese de management mai eficiente, supraveghind in acelasi timp securitatea sporita a retelelor electronice si adoptarea de solutii anti-frauda pentru dezvoltarea unui sector de ebusiness sigur si dinamic.

Operatiuni orientative:

. Sprijin pentru sisteme TIC integrate si alte aplicatii electronice pentru afaceri

. Sprijin pentru dezvoltarea sistemelor de comert electronic si a altor solutii on-line pentru afaceri

Axa Prioritara 4: Cresterea eficientei energetice si a securitatii furnizarii, in contextul combaterii schimbarilor climatice

Fundamentare

O infrastructura energetica eficienta, flexibila, sigura si curata reprezinta o preconditie necesara pentru dezvoltarea economica, aceasta conducand la cresterea productivitatii si in consecinta a competitivitatii. Productia, transportul, distributia si utilizarea mai eficienta a energiei atrag dupa sine reducerea atat a consumului de energie primara, cat si a celui de energie finala. Ca rezultat direct, consumatorul final va beneficia de o mai buna calitate si securitate a furnizarii, conducand implicit la cresterea productivitatii.

In cadrul strategiei sale nationale in domeniul eficientei energetice si al valorificarii resurselor regenerabile de energie, tintele Romaniei sunt imbunatatirea eficientei energetice si cresterea ponderii energiei electrice produse din resurse regenerabile in consumul national brut de energie electrica. Promovarea acestor

tinte, prin utilizarea unei cantitati mai mici de energie, sau prin folosirea energiei care nu dauneaza mediului, contribuie la reducerea emisiilor poluante la nivelul economiei Romaniei (in special a emisiilor de gaze cu efect de sera), in conformitate cu recomandarile Consiliului European de Primavara din anul 2007.

Luand in considerare, pe de o parte, tendinta cresterii consumului de energie (in medie 2,5%/an) determinata de cresterea economica prognozata si, pe de alta parte, tendinta de imbunatatire a eficientei energetice la consumatorul final, sunt necesare urmatoarele directii de actiune:

-mentinerea capacitatilor existente de productie a energiei pentru a asigura pe termen mediu si lung securitatea furnizarii si reducerea pierderilor in retele;

-continuarea in paralel a procesului de imbunatatire a eficientei energetice pe intregul lant pentru a accelera ritmul de descrestere a intensitatii energetice, in mod special in ceea ce priveste consumatorul final;

-continuarea valorificarii intensive a energiei regenerabile, impreuna cu diversificarea utilizarii acestor resurse, cu exceptia resurselor hidroenergetice valorificate in unitati de mare capacitate.

Pentru a se imbunatati eficienta energetica se au in vedere o serie de masuri complete si specifice pentru fiecare parte a intregului lant: productia, transportul, distributia, consumul final de energie:

1. Mentinerea capacitatii de productie: construirea de noi capacitati pentru productia energiei electrice/ termice, bazate pe resursele regenerabile de energie, pentru a compensa efectul inchiderii capacitatilor de productie cu durata de viata depasita, in scopul garantarii mentinerii actualei capacitati totale de productie.

Imbunatatirea parametrilor de calitate ai retelei de transport si distributie: scopul este modernizarea, reabilitarea si extinderea retelelor de transport al energiei electrice, gazelor naturale si petrolului si a retelelor de distributie a energiei electrice si gazelor naturale, care in prezent au pierderi importante, iar in unele cazuri si-au depasit durata normata de viata. Investitiile sunt necesare pentru retelele de transport si distributie pentru a asigura securitatea functionarii Sistemului Energetic National si a nivelului cerut de calitate al serviciilor de transport si distributie energie electrica, prin reducerea pierderilor si evitarea caderilor majore de sistem si a intreruperilor in furnizarea de energie.

3. Imbunatatirea eficientei energetice la consumatorul final se adreseaza atat consumatorilor casnici, cat si celor industriali. Imbunatatirea eficientei energetice pentru consumatorii casnici se realizeaza prin masuri de reabilitare termica a cladirilor. Pe de alta parte, imbunatatirea eficientei energetice la consumatorii industriali se va obtine atat prin finantare din fondurile proprii ale consumatorului final, cat si prin accesarea Fondurilor Structurale in cadrul POS CCE, Axa prioritara IV.

Totodata, finantarea publica aferenta sustinerii capacitatilor de productie va avea in vedere si valorificarea resursele regenerabile de energie (RRE), care sunt predispuse la esecul pietei mai mult decat alte tehnologii de producere, deoarece nivelul investitiei actuale si al costurilor de operare nu ofera suficiente perspective de profitabilitate pentru investitori. Tinta este o crestere de aproximativ 4% a productiei din RRE, cu exceptia energiei hidro produse in unitati de mare capacitate, pentru a atinge obiectivul general de 33% productie din RRE in Romania. Romania detine un potential important si diversificat pentru producerea si utilizarea RRE (vant, biomasa, hidro), doar o mica parte din acesta fiind insa valorificata economic pana in prezent. Prin urmare, in baza unei evaluari riguroase a disponibilitatii si potentialului regional se va promova procesul de diversificare. Pe langa imbunatatirea securitatii furnizarii si reducerea emisiilor poluante, astfel de investitii ar trebui sa creeze noi oportunitati de afaceri si locuri de munca.

Domenii majore de interventie

. Energie eficienta si durabila (imbunatatirea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic din punct de vedere al mediului)

. Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi

. Diversificarea retelelor de interconectare in vederea cresterii securitatii furnizarii energiei

Energie eficienta si durabila (imbunatatirea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic din punct de vedere al mediului)

Imbunatatirea eficientei energetice contribuie la atingerea celor 3 obiective majore ale politicii energetice a UE: securitatea furnizarii, competitivitatea si dezvoltarea durabila. Activitatile ce vizeaza imbunatatirea eficientei energetice vor reduce risipirea resurselor de energie si vor intari securitatea furnizarii. Aceasta este, de asemenea, o masura eficienta din punct de vedere economic de a tempera procesul de schimbare a climei deoarece imbunatatirea eficientei energetice / economia de energie conduce, in final, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera produse de utilizarea combustibililor fosili.

Imbunatatirea eficientei energetice la consumatorii finali vizeaza tipuri specifice de investitii in instalatii/echipamente (cum sunt compresoare de aer, pompe, sisteme de ventilatie, sisteme de incalzire/racire, boilere, arzatoare, schimbatoare de caldura) ale operatorilor industriali pentru obtinerea de economii de energie (ce conduc la reducerea facturii la energie), pe baza bilantului energetic.

Sunt vizate si investitiile in instalatii pentru reducerea consumului de energie la consumatorii industriali (echipamente de comutatie, sisteme automate de control si reglaj, convertoare de frecventa, motoare electrice de inalta eficienta, echipamente pentru compensarea factorului de putere, sisteme integrate de management al consumului de energie). Principalele sectoare tinta ale acestor masuri sunt consumatorii mari de energie, care au, in acelasi timp, premise de dezvoltare favorabile in viitor: industria metalurgica, a materialelor de constructie, industria sticlei, a produselor chimice, industria alimentara, a produselor din celuloza si hartie, etc.

Modernizarea si extinderea retelelor de transport energie electrica, gaze naturale si petrol si a retelelor de distributie energie electrica si gaze naturale va conduce la reducerea pierderilor de energie, la cresterea securitatii furnizarii prin evitarea situatiilor de criza precum si la atingerea performantei economice si a standardelor de calitate cerute de consumatori. In acelasi timp va contribui la dezvoltarea infrastructurii de baza pentru noi activitati economice, conducand, in viitor, la cresterea accesului produselor si serviciilor romanesti pe piata UE si la accelerarea realizarii proiectelor de interconectari energetice trans-frontaliere.

Sprijinirea investitiilor in modernizarea si extinderea retelelor de transport al energiei electrice, gazelor naturale si petrolului si ale retelelor de distributie a energiei electrice/gazelor naturale in zone vulnerabile la intreruperi de energie poate contribui la dezvoltarea economica a acestora si la asigurarea securitatii furnizarii. Proiectele implementate in aceste zone vor avea prioritate.

Avand in vedere contributia majora la capacitatea totala instalata a Sistemului Energetic National a Instalatiilor Mari de Ardere (IMA) aflate sub coordonarea autoritatilor publice centrale, cat si la productia totala de energie, inchiderea acestor termocentrale din cauza neconformarii cu standardele de mediu, ar avea efecte negative importante: ar induce un deficit de putere iar sectorul energetic ar deveni mai putin competitiv. Cele mai multe dintre IMA sunt localizate fie in zone monoindustriale si prin urmare cu risc important de somaj, fie furnizeaza energie electrica populatiei numeroase din marile orase. In plus, diminuarea capacitatilor de productie ar necesita o reproiectare a retelelor de transport si distributie, ceea ce ar determina costuri aditionale mari.

In concordanta cu principiul prevenirii sau reducerii poluarii la sursa, este necesara introducerea celor mai bune tehnologii disponibile pentru reducerea emisiilor de gaze de ardere, dotarea centralelor pentru producerea energiei electrice si termice cu instalatii pentru desulfurarea gazelor arse, instalarea electro-filtrelor in vederea reducerii emisiilor sub forma de pulberi si inlocuirea arzatoarelor cu unele noi care vor reduce emisiile de NOx ( NOx fiind gaz cu efect de sera indirect). In acelasi timp, noile investitii care privesc respectarea conditiilor de mediu ale unor centrale existente nu sunt justificate din punct de vedere tehnic si economic fara

modernizare / reabilitare prealabila.

Operatiuni orientative

- Sprijinirea investitiilor in instalatii si echipamente pentru operatorii industriali, care sa conduca la economii de energie, in scopul imbunatatirii eficientei energetice

- Sprijinirea investitiilor in extinderea si modernizarea retelelor de transport al energiei electrice, gazelor naturale si petrolului, precum si ale retelelor de distributie a energiei electrice si gazelor naturale, in scopul reducerii pierderilor in retea si realizarii in conditii de siguranta si continuitate a serviciilor de transport si distributie

- Sprijinirea investitiilor in instalatii de desulfurare a gazelor arse, arzatoare cu emisii reduse de NOx si filtre la grupurile retehnologizate/modernizate ale Instalatiilor Mari de Ardere

Valorificarea resurselor regenerabile de energie (RRE) pentru producerea energiei verzi

Romania are un potential exploatabil important de RRE (biomasa, micro hidro, solar, vant, geotermal, biocombustibili si alte resurse). Valorificarea resurselor regenerabile de energie (RRE) poate oferi un avantaj competitiv pe termen lung, contribuind in mod substantial la dezvoltarea durabila.

In timp ce tinta UE pentru anul 2020 este ca 20% din consumul total de energie la nivelul Comunitatii Europene sa fie produsa din RRE, Romania si-a stabilit un obiectiv chiar mai ambitios: ponderea energiei electrice produsa din resurse regenerabile de energie in consumul national brut de energie electrica sa fie 33% pana in 2010. In acest scop, Romania trebuie sa-si intensifice eforturile pentru utilizarea resurselor regenerabile de energie. In plus, valorificarea resurselor regenerabile de energie este necesara pentru introducerea in sistemul economic a unor zone izolate, prin utilizarea potentialului tehnic al tarii si pentru a reduce impactul de mediu prin producerea energiei verzi.

Resursele regenerabile de energie vor fi utilizate atat in cadrul sectorului de productie de energie electrica, cat si de energie termica; in sectorul productiei de energie termica sunt vizate atat constructia de noi centrale de cogenerare de inalta eficienta (in special cele bazate pe utilizarea biomasei), cat si constructia de noi centrale bazate pe energia solara si geotermala, care sa conduca astfel la cresterea productiei de energie termica produse prin utilizarea RRE.

Productia de biocombustibili utilizati pentru generarea energiei electrice/termice va ajuta si la indeplinirea standardelor de mediu. In plus, localizarile diferite ale

resurselor regenerabile de energie din Romania pot conduce la o diversificare a capacitatilor de producere a energiei si la cresterea oportunitatilor de angajare in zonele mai putin dezvoltate din punct de vedere economic. In acest context, se poate crea, la nivel local, un important numar de locuri de munca pentru producerea, instalarea si intretinerea capacitatilor de RRE. De asemenea, valorificarea RRE va contribui in mod semnificativ la progresul tehnologic national.

Operatiune orientativa

. Realizarea de investitii in modernizarea si realizarea de noi capacitati de producere a energiei electrice si termice prin valorificarea resurselor regenerabile de energie: a biomasei, a resurselor micro hidroenergetice, solare, eoliene, a biocombustibililor, a resurselor geotermale si a altor resurse regenerabile de energie.

Diversificarea retelelor de interconectare in vederea cresterii securitatii furnizarii energiei.

Dezvoltarea comertului transfrontalier cu energie intre piata UE si alte piete, precum si necesitatea asigurarii tranzitului prin intermediul infrastructurii energetice romanesti de transport, catre state nemembre ale UE, face necesara dezvoltarea capacitatilor existente de interconectare pentru energie electrica si gaze naturale.

Operatiune orientativa

. Sprijinirea investitiilor pentru interconectarea retelelor nationale de transport al energiei electrice si gazelor naturale, cu retelele europene.

Axa Prioritara 5: Asistenta tehnica

Obiectiv

Rolul asistentei tehnice din cadrul POS Competitivitate este de a asigura sprijinul pentru procesul de implementare si pentru optimizarea finantarii comunitare si a cofinantarii nationale, prin:

- asigurarea calitatii si coerentei operatiunilor pentru implementarea programului;

- realizarea compatibilitatii dintre proiectele realizate cu acquis-ul si politicile UE;

- organizarea unui sistem de informare si promovare a obiectivelor si operatiunilor programului.

Fundamentare

Axa prioritara "asistenta tehnica" din POS CCE asigura asistenta specifica pentru pregatirea, monitorizarea, evaluarea si controlul proiectelor, cat si pentru activitatile de comunicare, numai pentru activitatile specifice POS CCE.Rezultatul preconizat al acestei axe prioritare este de a realiza un sistem eficient de implementare, care sa conduca la indeplinirea obiectivelor POS CCE.

Domenii majore de interventie

. Sprijin pentru managementul, implementarea, monitorizarea si controlul POS CCE

. Sprijin pentru comunicare, evaluare si dezvoltare TI.

Obiectivul acestui domeniu major de interventie este de a acorda asistenta tehnica si financiara proceselor de proiectare, monitorizare, evaluare si control, care sa conduca la o implementare eficace a POS CCE si la utilizarea eficienta a Fondului European de Dezvoltare Regionala si a resurselor nationale.

Operatiuni orientative

Management si implementare

. cercetari, studii, anchete si informatii pentru a sprijini o implementare de calitate si eficienta a POS CCE (imbunatatirea integrarii politicilor sectoriale in cadrul POS CCE) ;

. contractarea consultantilor externi (consultante pe termen scurt si lung) cu privire la problemele profesionale, operationale, metodologice, organizationale/institutionale aparute la toate nivelele de management; utilizarea expertilor externi si a celor de specialitate (consultante pe termen lung si scurt) pentru a sustine procesul de selectie a proiectelor;

. utilizarea personalului contractual, angajat de Autoritatea de Management si Organismele Intermediare, pentru asigurarea functionarii lor in bune conditii in legatura cu managementul si controlul fondurilor structurale;

. elaborarea mecanismelor de pregatire specifica si metode pentru evaluarea nevoilor de pregatire, dezvoltarea programelor de pregatire;

. pregatire specifica pentru personalul organizatiilor participante la planificarea, managementul si implementarea POS CCE, respectiv al Autoritatii de Management si Organismelor Intermediare; pregatire pentru personalul Autoritatii de Management si al Organismelor Intermediare in ceea ce priveste selectia si verificarea proiectelor;

. imbunatatirea capacitatii administrative a personalului AM si OI in domeniile de interes general ca de exemplu mediu, schimbari climatice etc.

. imbunatatirea aptitudinilor de TI ale personalului Autoritatii de Management si Organismelor Intermediare pentru a asigura o implementare eficienta a POS CCE;

. sprijinirea imbunatatirii aptitudinilor si a schimbului de informatii profesionale (ex.study tour-uri, burse, cursuri specializate etc.), la nivel national si pe plan extern, referitoare la subiecte privind planificarea, managementul, implementarea, monitorizarea si evaluarea Programului Operational, atat pentru personalul Autoritatii de Management, cat si pentru cel al Organismelor Intermediare;

. asigurarea informarii si asistentei pentru potentialii beneficiari referitoare la procesul de aplicare (pregatire, cerinte, feedback) - cursuri, grupuri de lucru etc.,pentru a sprijini generarea de proiecte;

. organizarea de seminarii, training-uri, grupuri de lucru pentru discutii si dezbateri cu reprezentantii partenerilor economici si sociali pentru a creste eficacitatea Programului Operational;

. acordarea de asistenta in implementarea POS CCE, eventual cu stabilirea unor forme de parteneriat pentru implementarea acestuia la nivelurile regionale si locale;

. asigurarea unui sprijin logistiv adecvat (ex. spatiu pentru birouri, vehicule etc.) pentru buna functionare a organismelor implicate in managementul si implementarea POS CCE;

Monitorizare

. servicii tehnice si suport pentru secretariat acordate Comitetului de Monitorizare al POS CCE si sub-comitetelor/grupurilor de lucru (pregatire/copiere, traducerea documentelor referitoare la organizarea intalnirilor, pregatirea minutelor, interpretarea, mentinerea contactelor etc.);

. pregatirea membrilor Comitetului de Monitorizare;

. culegerea informatiilor din alte surse decat statisticile nationale (expertiza asupra metodologiei de monitorizare reala si eficienta a elementelor POS CCE). Procesul de control

. sistemul de control si management al riscului al Organismelor Intermediare;

. realizarea unui audit extern (organizational si financiar), de catre auditori independenti, autorizati de unitatea de control financiar a Autoritatii de Mangement pentru POS CCE;

. realizarea de verificari in teren.

Sprijin pentru comunicare, evaluare si TI / achizitie de echipamente

Domeniul major de interventie urmareste de asemenea, sa asigure evaluarea POS CCE si sa stabileasca standardele operationale pentru fiecare tip de evaluare. In cadrul acestuia vor fi prevazute resurse financiare pentru evaluatori straini in vederea elaborarii de rapoarte, analize, studii, comentarii etc, pentru a sprijini Unitatea de Evaluare in indeplinirea obligatiilor ce ii revin.

Operatiuni orientative

Activitatile de comunicare, finantate in cadrul acestui domeniu major de interventie, vor asigura publicitatea adecvata tinand seama de specificul POS CCE, avand ca scop principal constientizarea publicului larg asupra rolului Comisiei Europene si o privire de ansamblu asupra interventiei fondurilor structurale.

Comunicare

- elaborarea si distribuirea de informatii, materialelor promotionale si educationale (publicarea si distribuirea atat de texte oficiale ale POS CCE , impreuna cu un manual continand proceduri de utilizare a pachetului de asistenta a POS, cat si de informari asupra scopului interventiilor si efectelor ajutorului);

- organizarea de conferinte, programe de pregatire si seminarii (pentru Organismele Intermediare si daca este posibil pentru alte Agentii/Institutii de Implementare a POS CCE, pentru utilizatorii directi; conferinte de presa, conferinte locale si intalniri de informare pentru reprezentantii asociatiilor de afaceri, grupuri si organizatii media etc;

- grupuri de lucru pentru angajatii Autoritatii de Management, care vor indeplini sarcinile de promovare si comunicatii externe;

- infiintarea unui sistem de schimb de informatii (prin intermediul media, brosurilor, mapelor, CD, Internet, etc) intre potentialii beneficiari, institutii economice, comerciale, profesionale si de alt tip privind continutul asistentei si accesibilitatea fondurilor structurale pentru implementarea unor proiecte specifice, pentru implementarea programului Operational, modificarile realizate si realocarile financiare.

Evaluare

- acoperirea costurilor administrative eligibile pentru activitatile Unitatii de Evaluare (exclusiv costurile salariale);

- acoperirea costurilor evaluarilor realizate de evaluatori externi;

- acoperirea costurilor de traducere pentru procesul de evaluare al POS CCE;

- suportarea costurilor asistentei acordate de experti, cum ar fi: indemnizatia expertilor, intocmirea de expertize, analize, studii si propuneri de dezvoltare si imbunatatire a metodelor si standardelor.

TI/alte echipamente

- achizitionarea de calculatoare, altele decat cele pentru SMIS;

- achizitionarea necesarului echipamentelor de birou, cum ar fi copiatoare, faxuri, echipamente audiovizuale de conferinte (inclusiv proiectoare, echipamente de prezentare, etc);

- achizitionarea de software pentru management, monitorizare, control si evaluare.

PLANUL FINANCIAR

Planul financiar al POS CCE a fost elaborat in colaborare cu planul financiar al Cadrului National Strategic de Referinta 2007-2013. Contributia FEDR pentru POS CCE este 2,554 miliarde euro, reprezentand aproximativ 65,19% din bugetul total.(Anexa 2, Anexa 3)

IMPLEMENTARE

Acest capitol contine regulile referitoare la sistemul de implementare al POS CCE si modul lor de aplicare, in conformitate cu cerintele definite in Regulamentul Consiliului European nr. 1083/2006, care stipuleaza prevederile generale privind Fondurile Structurale.

Management

Responsabilitati generale

Guvernul Romaniei, reprezentat de Ministerul Economiei si Finantelor si de Autoritatile de Management, detine intreaga responsabilitate privind angajamentele incluse in documentele referitoare la Fondurile Structurale si pentru implementarea corecta si eficienta a acestora. Se va asigura, astfel, disponibilitatea si sistemul de acces la resursele financiare si la alte tipuri de resurse necesare indeplinirii prioritatilor descrise in POS CCE.

In conformitate cu prevederile art. 60 din Regulamentul Consiliului European nr. 1083/2006, Autoritatea de Management pentru POS CCE este responsabila pentru managementul si implementarea programului operational in concordanta cu principiile de baza ale managementului financiar si, in special, pentru:

a) asigurarea selectarii operatiunilor pentru finantare in conformitate cu criteriile aplicabile programului operational si armonizarea acestora cu normele comunitare si nationale stipulate pentru intreaga perioada de implementare;

b) verificarea ca produsele si serviciile co-finantate sunt furnizate, iar cheltuielile pentru operatiuni, declarate de beneficiar, sunt reale si conforme cu normele comunitare si nationale; verificarile la fata locului pentru operatiunile individuale pot fi realizate pe baza unui model-cadru, conform cu regulile detaliate ale Comisiei si in concordanta cu procedura prevazuta in articolul 103 (3);

c) asigurarea existentei in format electronic a unui sistem de inregistrare si arhivare a documentelor contabile pentru fiecare operatiune a programului operational si colectarea datelor si informatiilor necesare pentru procesul de implementare a managementului financiar, monitorizarii, verificarii, auditului si evaluarii;

d) asigurarea ca beneficiarii si alte organisme implicate in procesul de implementare a operatiunilor utilizeaza, fie un sistem separat de contabilitate, fie un cod contabil corespunzator pentru toate tranzactiile legate de operatiuni, conform cu normele de contabilitate nationale;

e) asigurarea ca evaluarea programelor operationale, prevazuta in articolul 48(3), se face in conformitate cu prevederile articolului 47;

f) stabilirea procedurilor pentru a se asigura ca toate documentele privind cheltuielile si auditul necesare asigurarii unei piste adecvate de audit sunt in conformitate cu prevederile articolului 90;

g) asigurarea ca Autoritatea de Certificare primeste toate informatiile necesare privind procedurile si verificarile realizate in legatura cu cheltuielile efectuate in scopul certificarii;

h) indrumarea activitatii comitetului de monitorizare si furnizarea documentelor necesare, astfel incat calitatea implementarii programului operational sa poata fi monitorizata in acord cu obiectivele specifice;

i) elaborarea si, ulterior aprobarii de catre Comitetul de Monitorizare, trimiterea rapoartelor anuale si finale de implementare catre Comisia Europeana;

j) asigurarea conformitatii cu cerintele de informare si publicitate stipulate in articolul 69;

k) transmiterea catre Comisia Europeana a tuturor informatiilor necesare evaluarii proiectelor majore.

Alte responsabilitati ale AM POS CCE:

- asigurarea ca elaborarea POS CCE este facuta in parteneriat cu toti actorii implicati, in conformitate cu politicile europene si nationale si in complementaritate cu alte Programe Operationale;

- stabilirea unui sistem de management si control corespunzator la nivelul POS CCE;

- asigurarea ca atributiile delegate Organismelor Intermediare sunt indeplinite in mod corespunzator;

- asigurarea secretariatului Comitetului de Monitorizare;

- raportarea catre Comitetul de Monitorizare;

- colectarea rapoartelor periodice de la Organismele Intermediare.

Organismele Intermediare

Organismele Intermediare (Anexa 4) vor prelua, pe baza unui Acord de Delegare de Functii, si in acord cu expertiza fiecaruia si specificul fiecarei axe prioritare, responsabilitati delegate de Autoritatea de Management pentru POS CCE, cum ar fi:

a) Instruirea beneficiarilor cu privire la procedurile POS CCE referitoare la programare si implementarea masurilor;

b) Efectuarea verificarii administrative a proiectelor;

c) Evaluarea si selectia proiectelor, pregatirea si semnarea contractelor;

d) Colectarea informatiilor necesare pentru monitorizarea si evaluarea procesului de implementare a programului;

e) Pregatirea documentelor suport pentru rapoartele anuale si finale ale POS;

f) Monitorizarea proiectelor implementate in cadrul POS CCE;

g) Pe baza cererilor de rambursare primite de la beneficiari, efectueaza controale in vederea confirmarii corectitudinii solicitarilor privind eligibilitatea, realitatea si legalitatea cheltuielilor, in baza delegarii din partea AM;

h) Identifica posibile neregularitati si le raporteaza Autoritatii de Management;

i) Realizarea actiunilor de constientizare si publicitate pentru axele prioritare/domeniile majore de interventie relevante; asigura diseminarea informatiilor despre oportunitatile de finantare prin POS;

j) Asigura introducerea datelor in sistemul SMIS.

Beneficiari

Beneficiarii POS CCE sunt entitatile care solicita sprijin pentru implementarea proiectelor (intreprinderi, autoritati publice si ONG-uri).

Beneficiarii sunt responsabili, in principal, pentru:

a) elaborarea cererilor de finantare pentru obtinerea de asistenta (ca potentiali beneficiari)

b) implementarea corecta a proiectului in conformitate cu prevederile din contract;

c) utilizarea unui sistem separat de contabilitate pentru proiect sau a unui cod contabil corespunzator pentru toate inregistrarile;

d) efectuarea verificarilor asupra facturilor primite de la contractanti si completarea cererii de rambursare;

e) raportarea periodica catre Organismul Intermediar asupra progreselor inregistrate pe durata proiectului;

f) elaborarea si transmiterea datelor si informatiilor necesare monitorizarii catre Organismul Intermediar;

g) acceptarea cerintelor de informare si publicitate in concordanta cu normele europene relevante si cu Planul de Comunicare.

PARTENERIAT

Principiul parteneriatului sta la baza managementului fondurilor structurale. El presupune o stransa cooperare intre Comisia Europeana, administratia de la nivel central si local, ONG-uri si sectorul privat, in vederea atingerii obiectivelor comune privind dezvoltarea economica. Parteneriatul poate duce la consolidarea capitalului social, atragand sursele de co-finantare necesare in utilizarea fondurilor structurale. Parteneri mai competenti inseamna politici mai bune, o buna planificare si programare, proiecte mai bune si, astfel, o mai buna rata de absorbtie.

Parteneriatul pentru POS CCE a fost organizat pe trei paliere: parteneriatul institutional, constituit de catre institutiile administratiei publice la nivel central si local implicate in elaborarea POS CCE, inclusiv institutiile ce reprezinta prioritatile orizontale; parteneriatul socio-economic - compus de catre organizatiile patronatelor si sindicatelor; parteneriatul ,,sectorului tertiar", cuprinzand ONG-uri, organizatii non-profit, organizatii pentru promovarea sanselor egale, pentru protejarea mediului inconjurator precum si orice alta organizatie reprezentand societatea civila.

2 Perceptiile firmelor cu privire la noile reglementari introduse odata cu aderarea la Uniunea Europeana[2]

a) Perceptii ale intreprinzatorilor cu privire la implicatiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana asupra economiei si IMM-urilor

In ceea ce priveste implicatiile recentei aderari a Romaniei la Uniunea Europeana, rezultatele anchetei releva ca in 46,67% din IMM-uri se considera ca integrarea europeana reprezinta o oportunitate majora pentru activitatile desfasurate, 44,34% dintre intreprinzatori apreciaza aderarea ca fiind fara influenta semnificativa, iar in 9,18% dintre firme este perceputa ca amenintare majora. Se remarca faptul ca aderarea Romaniei la U.E. este perceputa in general pozitiv de catre intreprinzatorii/managerii din IMM-uri, cu toate dificultatile inerente generate de alinierea la standardele si cerintele europene.(Anexe 5,6,7)

b) Nivelul de informare din IMM-uri cu privire la noile reglementari care au fost introduse odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana

Avand in vedere ca dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana au intrat in vigoare cateva sute de acte normative si ca o mare parte a acestora reglementeaza obligatii pentru intreprinzatori (in domeniul competitivitatii, protectiei consumatorilor, relatiilor de munca, sanatatii si securitatii in munca, protectiei mediului, etc.), este foarte importanta cunoasterea nivelului de informare din cadrul IMM-urilor romanesti in legatura cu reglementarile introduse dupa 1 ianuarie 2007. Rezultatele anchetei au aratat ca in 76,49% din IMM-uri gradul de informare cu privire la reglementarile nou aparute este mediu (informare partiala) si doar in 15,80% din firme exista un nivel de informare corespunzator (informare deplina), ceea ce releva ca punerea in aplicare a legislatiei care transpune acquis-ul comunitar creeaza dificultati mediului de afaceri.

c) Impacul pozitiv al aderarii Romaniei la Uniunea Europeana asupra activitatii IMM-urilor

Pe langa dificultatile inerente procesului de aliniere la standardele europene, aderarea Romaniei la U.E. va avea in urmatorii ani o influenta pozitiva asupra activitatii unui numar apreciabil de IMM-uri. Rezultatele anchetei releva ca factorii generati de integrarea europeana, care au cel mai amplu impact pozitiv asupra sectorului de IMM-uri din tara noastra, sunt: accesul mai bun pe piete (indicat in 43,47% din firme), existenta unor potentiali furnizori mai buni si/sau mai

ieftini (38,54%), legislatia si regulamentele imbunatatite (35,35%), accesul la fonduri structurale (32,64%), accesul mai usor la noi tehnologii (28,34%),

procedurile de achizitii publice mai corecte (12,82%)si cooperarea mai buna spre inovare (12,02%). (Anexa 8)

d) Dificultati intampinate de IMM-uri in urma aderarii Romaniei la Uniunea Europeana

Aderarea Romaniei la U.E a generat o serie de dificultati intreprinderilor mici si mijlocii, dintre care cele mai frecvente sunt: intensificarea concurentei (indicata in 67,52% din firme), costurile cu forta de munca (64,25%), costurile implicate de adaptarea la acquisul comunitar (59,63%), migrarea fortei de munca (54,62%), intensificarea controalelor reprezentantilor administratiei de stat (36,31%), protectia mai stricta a consumatorului (32,01%), legislatie de mediu mai severa (29,46%) si protectia proprietatatii intelectuale (10,35%). Vezi anexa 5. Se constata asadar ca cele mai multe IMM-uri se confrunta cu amplificarea concurentei, in urma intrarii pe pietele noastre a competitorilor din Uniunea Europeana si cheltuielile mai mari cu resursele umane, generate in principal de diminuarea ofertei de forta de munca calificata/cu experienta si necesitatea mentinerii personalului existent.(Anexa 9)

e) Situatia IMM-urilor cu privire la accesarea fondurilor structurale

Fondurile structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeana actioneaza pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale. Aceste fonduri vor fi alocate spre diverse proiecte prin intermediul programelor de dezvoltare care contin anumite directii de dezvoltare si conditii de eligibiliitate pentru a primi astfel de finantari. Avand in vedere ca Romania va beneficia pana in anul 2013 de fonduri structurale de circa 28-30 miliarde de euro din partea U.E., prezinta o deosebita importanta cunoasterea stadiului in care se afla IMM-urile romanesti in legatura cu accesarea acestor forme de finantare. Sondajul realizat in randul intreprinzatorilor/managerilor din IMM-urile romanesti releva ca numai 41,28% dintre acestia intentioneaza sa acceseze fondurile structurale in 2008 sau 2009, din care 72,24% sunt in stadiul de informare, 16,94% au contactat o firma de consultanta, un patronat etc., 7,76% sunt in faza de elaborare a proiectului, 1,84% au primit aprobarea pentru proiectul depus, iar 1,22% au depus proiectul.

Surprinde proportia ridicata a intreprinderilor in care nu exista intentia de a accesa fondurile europene (58,72%), datorita probabil si a prelungiri pregatirilor Romaniei pentru gestionarea fondurilor structurale si de coeziune. Aceasta situatie demonstreaza ca este necesara realizarea cu stringenta a unui parteneriat eficace intre administratiile nationale, regionale si locale, societatea civila, IMM-uri, unitati de cercetare si dezvoltare, etc., ca premisa a absorbtiei cu succes a fondurilor structurale.