Componentele deciziei

Componentele deciziei

Componentele deciziei sunt reprezentate de decident, obiectivul urmarit, modalitatile de actiune si mijloacele necesare, timpul si persoanele responsabile de aplicarea deciziei.

Decidentul - persoana sau organ colectiv de conducere, constituie elementul de baza, pentru ca prin vointa sa declanseaza actiunea si prevede reactiile celor implicati in acest proces.

Prin decizia adoptata decidentul pune in miscare personalul din subordine, obligandu-l sa actioneze intr-o anumita modalitate pentru ca in termenul stabilit sa obtina rezultatele scontate. Decidentul declanseaza o singura actiune dintre mai multe posibile, cu excluderea celorlalte, ceea ce ii impune o mare responsabilitate pentru cele mai multe decizii. Elementul principal pentru conducere este grija pentru eficienta. Decidentul are o pozitie dominanta in campul decizional influentand prin trasaturile personalitatii sale elaborarea, adoptarea si luarea deciziei.

De aici rezulta necesitatea cunoasterii de catre conducatorii de unitati si subunitati, cultivandu-se capacitatea de a reactiona, obiectivitate, obisnuinta informarii si documentarii, imaginatie, perseverenta de a continua actiunea inceputa chiar si atunci cand se ivesc greutati, crearea unor stari favorabile.

In cadrul procesului decizional asupra decidentului actioneaza un mare numar de factori care influenteaza pe decident, factori interni si externi, economici, tehnici, sociali, juridici, economici. Astfel de factori care conditioneaza luarea deciziei se refera la cadrul natural si social, cadrul normativ, cuantumul de cunostinte si informatii, motivatia personalului. Ei trebuie antrenati de decident, solicitand intens capacitatea sa de orientare si sinteza.

Acesti factori pot afecta simtitor in sens pozitiv si negativ rationalitatea deciziei si pot fi grupati in:

factori rationali, adica elemente masurabile folosite pentru stabilirea alternativelor posibile si evaluarea celei mai bune;

factori cognitivi, care privesc nivelul de cunostinte al decidentului, a metodelor si tehnicilor decizionale;

factori psihosociologici, care se refera la personalitatea, experienta, atitudinea, comportamentul si aspiratiile decidentului;

factori sociali, care se manifesta in influente si modul in care este receptata decizia de catre subordonati;

factori juridici - reglementari cu caracter legislativ, normativ.

In actiunea conjugata acesti factori, in multe cazuri, determina pe decident sa ia decizii fara sa cunoasca toate alternativele posibile in rezolvarea problemei si mai ales consecintele lor potentiale, deci sa actioneze intr-o rationalitate limitata. In aceasta situatie nu se ajunge totdeauna la decizia optima ci la o solutie avantajoasa sau satisfacatoare.

Obiectivul urmarit trebuie bine delimitat si dimensionat si corelat cu elemente tehnice, tehnologice, ecologice, juridice.

Modalitatea de actiune si mijloacele necesare care trebuie corect si complet prezentate executantilor pentru a ajunge la scopul propus. Erorile mici pot atrage irosirea unor mijloace umane, materiale, financiare.

Timpul este o alta componenta a deciziei care influenteaza prin:

timpul de la adoptarea deciziei la aplicare;

timpul pentru colectarea informatiilor si elaborarea variantelor de decizii.

Expresiile "decizia a venit la timp" sau "decizia este depasita, tarzie" evidentiaza rolul important al timpului in decizie. Intre momentul adoptarii deciziei si aplicarea ei nu trebuie sa fie un timp prea mare, pentru ca pot apare informatii suplimentare care pot sa schimbe decizia sau unele componente ale ei. De asemenea, deseori deciziile se iau sub presiunea timpului, ceea ce solicita intens conducatorii si afecteaza calitatea deciziei.

Decizia fiind o deschidere spre viitor, timpul poate fi considerat scurt sau lung. O decizie fundamentata temeinic trebuie sa coreleze urmarile pe termen lung cu efecte imediate, oricat de atragatoare sunt cele imediate.

Persoanele responsabile de aplicarea deciziei reprezinta un alt element al deciziei care da garantii materializarii corecte a acesteia. Asigurarea aplicarii deciziei este conditionata de indicarea persoanelor care trebuie sa le aplice si a masurilor necesare asigurarii realizarii lor.