Componentele principale ale managementului cercetarii stiintifice

Componentele principale ale managementului cercetarii stiintifice

Sistemul managementului in cercetarea stiintifica este alcatuit din patru subsisteme, intre care: organizatoric, informational, decizional si cel al metodelor si tehnicilor specifice de gestiune.

a. Subsistemul organizatoric este alcatuit din doua categorii de organizare:
una formala si alta infrmala.

Organizarea formala este reprezentata de structurile in care se desfasoara cercetarea (ateliere, sectoare, sectii, departamente sau laboratoare), precum si structurile auxiliare si administrativ-manageriale. Ele se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare, prin organigrame, descrieri si evaluari de posturi etc. Aceste structuri sunt flexibile, putandu-se modifica, in sensul extinderii sau diminuarii, dupa nevoile si prioritatile institutului de cercetare stiintifica.

Organizarea informata consta in totalitatea interactiunilor umane si a elementelor cu caracter organizatoric care se constituie, in procesul muncii, in mod spontan si natural. Componentele organizarii infrmale sunt: grupa infrmala, norma de conduita a grupei, relatiile infrmale si leaderul informai.

b. Subsistemul informational desemneaza totalitatea datelor, informatiilor,
circuitelor informationale, fluxurilor informationale, procedeelor si mijloacelor de
tratare a datelor existente intr-o unitate de cercetare stiintifica in vederea asigurarii
posibilitatii de urmarire si indeplinirea obiectivelor de cercetare.

Componentele informationale sunt: datele, informatiile, fluxul informational, procedura informationala, mijloacele de tratare a informatiilor.

Subsistemul informational, adecvat muncii de cercetare stiintifica, reprezinta un veritabil ansamblu circulatoriu complex, jucand un rol hotarator in realizarea unui management operativ, eficient.

c. Subsistemul decizional asigura conceperea si materializarea unui tot
coerent de decizii in cadrul institutului sau centrului de cercetare stiintifica. El vizeaza
tehnologia elaborarii si adoptarii deciziilor, precum si actiunile multiple pentru
infaptuirea acestora in domeniul cercetarii stiintifice.

Asemanator sistemului nervos central din organismul uman, subsistemul decizional este componenta cea mai activa a sistemului de management, care favorizeaza posibilitatea obtinerii unui profit maxim.

Subsistemul decizional are doua functii principale:

declanseaza actiunile personalului de cercetare, auxiliar si administrativ in cadrul firmei, intre subunitati si in interiorul acestora;

orienteaza si supravegheaza directiile de dezvoltare a institutului de cercetare stiintifica si a componentelor acestuia.

Prin cele doua functii, se cupleaza actiunile personalului cu capacitatile structural-organizatorice privind realizarea programelor de cercetare stiintifica.

d. Subsistemul metodelor si tehnicilor specifice gestiunii in cercetarea stiintifica Acest subsistem are trei functii principale, si anume:

asigurarea suportului logistic, metodologic pentru intregul lant al procesului de management;

scientizarea muncii de management;

perfectionarea personalului de management si de executie din firma de cercetare stiintifica.

Cunoasterea acestor subsisteme si a functiilor lor da posibilitatea proiectarii si realizarii dimensiunilor lor pe fiecare nivel ierarhic.

In concluzie, intregul management al cercetarii stiintifice trebuie sa tina seama, in toate componentele, etapele si principiile lui, de continutul procesului de cercetare stiintifica, de faptul ca acesta este un act de munca intelectuala intensa, de creatie cu numeroase renuntari, care impleteste transpiratia fruntii cu "naduseala' mintii, care include pe langa momente ale logicii si altele care depasesc orice logica.

Daca managementul cercetarii stiintifice tine seama in modul cel mai profund de aceste particularitati, atunci si numai atunci se obtine eficienta inalta a actului de creatie, de cercetare stiintifica.