ELABORAREA PLANULUI DE AFACERI PENTRU OBTINEREA FINANTARII ACTIVITATII LA S.C. BIP TELECOM S.R.L.

ELABORAREA PLANULUI DE AFACERI PENTRU OBTINEREA FINANTARII ACTIVITATII LA S.C. BIP TELECOM S.R.L.

3.6. PROFILUL AFACERII SI CADRUL ORGANIZATIONAL

3.6.1. Informatii despre societate

Scurta prezentare a istoricului societatii

Solicitantul a luat fiinta la 30 mai 2000 prin incheirea nr,513 din 30 mai 2000 a Tribunalului Judetean Suceava. si-a inceput activitatea in luna ianuarie 2001, asa cum rezulta si din bilantul contabil pe anul 2000 coroborat cu balanta de verificare contabila la 31.01.2001.

In prezent, principalele activitati, conform Actului constitutiv sunt:

5511 Hoteluri si moteluri cu restaurant;

5522 Campinguri;

5523 Alte mijloace de cazare;

5153 Comert cu ridicata al materialului lemnos si de constructii.

Pe parcursul fiecarei luni a primului semestru al anului 2001 solicitantul a inregistrat profit, ajungand ca la sfarsitul lunii iunie acesta sa fie 2576,27 lei (1041 euro), conform balantei de verificare pe luna iunie (clasa 1 cont 121) si formularului de raportare contabila la 30 iunie 2001 avizat de Ministerul Finantelor Publice.

Principalele elemente care releva capacitatea de management si implementare a proiectelor sunt urmatoarele:

experienta manageriala. Administrarea unor afaceri din alimentatia publica si turism in ultimii ani, in conditiile unei economii in trnazitie care a generat mari dificultati intreprinderilor mici si mijlocii;

conducerea proiectelor. Experienta in conducerea unor lucrari de infrastructura care au presupus resurse importante (umane, financiare si materiale), inclusiv in conceperea si amenajarea unor obiective turistice (pensiune cu 12 locuri si restaurant vanatoresc 30 de locuri);

adaptare la cerintele pietei. Abilitatea de a intelege nevoile clientilor si flexibilitatea de a raspunde acestora, inclusiv intr-o serie de activitati in domeniul turismului, care au presupus deservirea unor grupuri de turisti straini;

buna reputatie in afaceri. Ocuparea uneia dintre cele 6 pozitii ale comisiei de conducere a Asociatiei Patronatului din Campulung Moldovenesc.

Afacerea care se preconizeaza sa se desfasoare prin prezentul proiect este amplasata in centrul unei zone cu numeroase centre turistice. In plus, solicitantul urmeaza sa dezvolte o afacere unica in domeniul turismului in comparatie cu ceilalti operatori din turism. Proiectul va facilita solicitantului introducerea unui management modern al afacerilor in care un rol important il vor avea abordarea de marketing si componenta IT, necesara atat pentru sistemul de informatii a managementului - MIS- cat pentru realizarea unor vanzari direct prin Internet.

Pentru derularea eficienta a afacerilor, ca urmare a prezentului proiect, solicitantul va angaja un manager al obiectivului turistic. In acest sens, s-a obtinut acordul de principiu al domnului Gherghe Marin (fost director al hotelului Zimbrul din Campulung), pentru ocuparea acestei functii in situatia implementarii proiectului.

3.6.3. Disponibilitati financiare, tehnice, manageriale in societate

In patrimoniul societatii exista o pensiune a carei valoare este de 2,8 miliarde lei. In acelasi amplasament functioneaza un restaurant cu specific vanatoresc cu o capacitate de 30 locuri.

3.1. Informatii administrative

Asociati si actionari detinatori ai drepturilor de vot

Entitati legale in care solicitantul detine actiuni si/sau drepturi de vot - NU ESTE CAZUL.

3.2. MEDIUL DE PIATA

3.2.1. Clienti (piata de produse/servicii)

Solicitantul are ca obiect de activitate principal prestarea serviciilor turistice. Intrucat penetrarea durabila a acestei piete necesita investitii si eforturi deodebite si deoarece este la inceputul activitatii sale, solicitantul urmareste obtinerea resurselor financiare necesare derularii sistematice si eficiente a activitatilor in domeniul turismului. In acest sens, are doua abordari:

cresterea performantelor economice, fapt relevat de sporirea profitului de 4 ori in luna iunie fata de ianuarie 2001, care aduce totodata o imbunatatire a capacitatii sale manageriale si tehnice;

realizarea prezentului proiect in vederea dezvoltarii activitatilor sale intr-o maniera novatoare si competitiva.

Solictantul s-a orientat intr-o prima etapa a dezvoltarii sale spre acea piata care ii permite realizarea unor acumulari mai rapide (tendinta fireasca pentru o firma aflata in faza de demarare). Astfel, principalele tranzactii realizate in primul semestru al anului 2001 sunt din domeniul prelucrarii si comericalizarii lemnului (lemnul fiind o resursa abundenta in zona).

In prezent, piata pe care actioneaza solicitantul este subregionala (nordul Moldovei), pricipalii clinti fiind urmatorii:

-lei-

Un aspect al activitatii solicitantului este acela ca, chiar in conditiile dificile ale inceputului nu se cantoneaza strict in activitatile de comert, ci realizeaza si anumite prelucrari care (in comparatie cu comertul) genereaza o valoare adaugata superioara.Avand in vedere resursele locale in domeniul turismului deosebit de bogate, solicitantul abordeaza piata serviciilor turistice intr-o maniera temeinica si prudenta.

3.2.2. Sistemul de distributie actual si previzionat

Activitatea economica a solicitantului a inceput in luna ianuarie, ceea ce explica existenta sistemului de distributie intr-o faza incipienta. Pe de alta parte, in domeniul in care actioneaza in prezent solicitantul exista o oferta mare de produse si servicii care creeaza presiuni asupra pretului si care favorizeaza eliminarea verigilor intermediare. Acest lucru este mult mai important pentru IMM aflat in faza atragerii de clienti.

In conformitate cu obiectivele strategiei de marketing, prin care se intentioneza amplificarea activitatilor in domeniul turismului, solicitantul urmeaza sa realizeze o selectie a agentiilor de turism, in primul rand locale si a altor parteneri care pot contribui la atragerea de turisti.

Principalele canale de distributie pe care solicitantul le preconizeaza, conform proiectului, sunt:

agentii de turism locale, cele care vor fi avute in vedere sunt: CAMPOTURISM, GEORGE TURISM, RARAU TURISM - agentiile de turism din Campulung;

centre de informare pentru turism. Se vor utiliza centrele de informare create prin programul PHARE CERT, precum si cele doua fundatii locale cu activitate semnificativa in turism (Proturia, Baltagul);

agentii de turism nationale. Se vor selecta una-doua agentii de turism cu acoperire nationala si internationala (oferta in acest sens fiind foarte bogata);

internetul (e-distribution).

Motivul pentru care s-au ales aceste canale de distributie se explica prin urmatoarele:

agentiile locale si centrele de promovare sunt foarte bune cunoscatoare ale potențialului bucovinean si si-au adaptat strategia realitatilor pietei, vizand diminuarea turismului de tranzit si sporirea sejurilor prin utilizarea in principal a potentialului turistic;

agentiile de turism de anvergura nationala sunt avute in vedere pentru a facilita transmiterea mesajului promotional catre segmentele de piata mai indepartate inclusiv din strainatate;

forma electronica de distributie aduce un avantaj fundamental, respectiv faciliteaza informarea unui numar enorm de clienti potentiali si presupune costuri reduse in raport cu canalele clasice de distributie.

O forma indirecta de distributie o reprezinta hotelurile si pensiunile din centrul localitatilor invecinate, inclusiv Campulung, care pot furniza clienti pentru serviciile oferite in cadrul Stanei turistice Deia.

3.2.3. Concurenta

Oferta in domeniul prelucrarii si comercializarii lemnului este atomizata, existand zeci de concurenti ai solicitantului pe o arie care vizeza nordul Moldovei (comparabila cu cea in care actioneaza solicitantul). Cele mai relevante aspecte referitoare la concurenta in raport cu prezentul proiect se refera la agentii economici din turism.

3.2.4.Pozitionarea produselor societatii comparativcu cea a concurentei

Faza de demarare a activitatii pentru solicitant in ceea ce priveste comercializarea si prelucrarea lemnului, impune eforturi de patrundere si de obtinere a unei pozitii favorabile pe piata. Sansa de a realiza venituri este aceea ca solicitantul sa livreze produse si servicii de calitate si la preturi mai reduse. Aceste sunt principalele caracteristici ale oricarei actiuni de penetrare a pietei.

Tinta de a castiga cat mai multi clienti determina solicitantul sa vanda pe credit si sa realizeze o desfacere cat mai aproape de clienti.

Caracteristicile pietei in care solicitantul actioneaza in prezent impune ca acesta sa isi dezvolte noi competente folosindu-se atat de experienta acumulata, cat si cantitatea si calitatea resurselor locale. Aceasta abordare strategica a solicitantului este una eficienta prin care se intentioneaza o patrundere puternica pe piata locala a serviciilor turistice si exprima capacitatea solicitantului de a fi flexibil si de a se adapta oportunitatilor si amenintarilor existente.

3.2.5. Descrierea pietei pentru produsele/serviciile rezultate din implementarea proiectului

Cercetarea de piata pe care solicitantul a efectuat-o a evidentiat faptul ca in zona Campulung o oportunitate deosebita o prezinta afacerile in domeniul turismului, in anumite conditii. S-au observat urmatoarele elemente esentiale:

- exista o tendinta de crestere a numarului turistilor, deci o expansiune a pietei, tendinta  manifestata la scara internationala si consemnata in ultimele decenii;

- se remarca o orientare tot mai pregnanta a preferintelor turistilor catre forme simple care il pun intr-o conexiune mai stransa cu natura, in detrimentul ofertei hoteliere;

- la nivel local piata turistica este in formare, obiectivul central fiind in Bucovina;

- resursele de care dispune zona (Campulung si zonele invecinate) sunt deosebit de bogate mentionand dintre acestea traditiile populare seculare, peisajele pitoresti, mediul natural sanatos, obiectivele istorice culturale, ecumenice, unele dintre ele unice;

- cresterea nivelului de trai consemnata in special in tarile dezvoltate a condus la o elevare a preferintelor turistilor pentru serviciile de foarte buna calitate;

- desi atractiile turistice ating cote internationale de competitivitate, spatiile si serviciile existente in zona Campulung nu se situeaza la nivelul cerintelor turistilor moderni.

Datele statistice exprima o preponderenta a turism de tranzit, in sensul ca ponderea indicatorului ,,Innoptari turisti" in Campulung Moldovenesc fata de total judet Suceava este la jumatatea ponderii indicatorului ,,Sosiri turisti" in Campulung Moldovenesc fata de total judet Suceava. Acest lucru se exprima prin numarul mic de spatii de cazare si oferta redusa a serviciilor de calitate.

Preponderenta turismului de tranzit releva ,,scurgerea" a turistilor potentiali, pentru Campulung Moldovenesc, catre alte localitati (cum ar fi Vatra Dornei, Piatra Neamt, cele invecinate din judetele Bistrita-Nasaud si Maramures) care prezinta interes prin faptul ca acestea faciliteaza vizitarea obiectivelor turistice din nordul tarii si prezinta o oferta de cazare mai atractiva si cu servicii diversificate.

Cercetarea de piata efectuata a conturat clientii potentiali carora li se adreseaza ,,autentic bucovinean" si care se impart in doua categorii principale: turisti (cei care folosesc serviciile de cazare ale solicitantului) si clienti (turisti cazati la alti agenti economici, care folosesc celelalte servicii oferite de solicitant).

Profilul turistilor si al clientilor prezinta urmatoarele caracteristici:

provin din centrele urbane dezvoltate si din strainatate;

sunt obisnuiti cu un standard de viata modern si cu posibilitatea accesului rapid la tehnica si informatie de ultima ora;

dispun de venituri medii;

au un ritm de viata trepidant, cu program de lucru prelungit;

resimt departarea de natura si de formele rustice/traditionale de viata;

sunt dornici sa participe efectiv si sa (re)descopere unele dintre activitatile specifice mediului rural, fara insa a renunta la confortul secolului 21 (in multe cazuri sunt doritori de hrana ecologica, neprelucrata industrial).

Luand in considerare aceste caracteristici, potentialul turistic ridicat al zonei, unicitatea si diversitatea serviciilor care vor fi prestate de solicitant, promovarea preconizata, precum si oferta de slaba calitate a operatorilor din zona se poate estima urmatoarea evolutie a numarului de clienti.

Gradul mediu de ocupare a capacitatii (12 locuri) se apreciaza ca va inregistra o crestere de pana la 50% in primul an de functionare efectiva a pensiunii. In urmatorii doi ani este foarte probabil ca, datorita unicitatii produsului si calitatii serviciilor, cresterea sa continue pana la procentul de 70%. In anul al patrulea, ca urmare a definitivarii procesului de fidelizare a turistilor si aplicarii unor politici stimulatoare in domeniu, se estimeaza o stabilizare a gradului de ocupare a capacitatii la un procent de aproximativ 80%.

Numeric aceste estimari reprezinta:

Anul 1 - 2160 innoptari - turisti

Anul 2 - 3024 innoptari - turisti

Anul 3 - 3024 innoptari - turisti

Anul 4 - 3456 innoptari - turisti

Valorile gradului de ocupare a capacitatii vor inregistra cresteri in perioada sezoanelor de vacanta (vara/iarna) si diminuari in perioadele intermediare.

La turistii care vor fi deserviti de obiectivul turistic se vor adauga clientii (care nu se cazeaza la solicitant) serviciilor oferite ca urmare a proiectului (calarie, trasura, sanie, ciclism, schi fond, vanatoare pescuit, mestesuguri traditionale). Pentru estimarea acestuia se foloseste un procent de 45% din numarul turistilor cazati.

Anul 1 -  972 clienti

Anul 2 - 1360 clienti

Anul 3 - 1360 clienti

Anul 4 - 1555 clienti

Anul 1  -euro-

Anul 2  -euro-

Anul 3 idem anul 2

Anul 4  -euro-

Calculele de mai sus, au avut la baza un pret de 10 euro la serviciile de cazare, 5euro/ora la serviciile de calarie, trasura, sanie, 1 euro/ora la serviciile ciclism si schi fond, 50 euro/persoana la serviciile de vanatoare si pescuit, iar la serviciile mestesuguri un pret de 10 euro/persoana.

Avand in vedere strategia de marketing a solicitantului se considera ca majoritatea turistilor straini vor veni din U.E. Mai mult, solicitantul luand in considerare caracteristicile clientilor potentiali, isi propune sa abordeze cu prioritate acest segment de piata.

3.2.6. Avantajele principale ale produselor societatii (pret, calitate, caracteristici specifice, altele)

Proiectul va genera un pachet de servicii inspirate din traditia zonei si care vor pastra ambianta specifica.

La nivelul judetului Suceava, nu exista o pensiune turistica care sa ofere pachet de servicii inspirate din traditiile locale, care pastraza caracterul acestora si care sunt reunite toate intr-o formula integrata in cadrul aceluiasi obiectiv turistic.

Initiative sporadice in acest sens si fara dimensiunile prezentului proiect, incearca diversi alti agenti economici. Pentru acestia este in general specific serviciul de cazare. Proiectul propus de solicitant va genera un obiectiv turistic unic la nivel zonal si judetean care se caracterizeaza printr-un avantaj deosebit: existenta la nivel local a tuturor resurselor necesare realizarii sale, precum si reunirea mai multor servicii deosebite intr-un singur amplasament.

In sinteza celor prezentate mai sus (inclusiv in cererea de finantare) se evidentiaza principalele avantaje ale serviciilor oferite prin proiectul ,,Autentic bucovinean":

obiectiv unic la nivelul judetului Suceava;

grad mare de atractivitate pentru turisti (mai ales cei din mediul urban);

un singur loc, mai multe servicii (turism ecvestru si pe bicicleta, mestesuguri populare, schi fond, cazare, distante reduse si legaturi facile cu obiectivele turistice din Bucovina);

servicii de calitate si confort la nivelul secolului 21.

3.2.7. Concurenti potentiali

Solicitantul va actiona pe piata serviciilor turistice. Determinarea concurentilor potentiali a rezultat ca urmare a cererii de piata. Astfel s-au identificat mai multi intreprinzatori persoane fizice, asociatii familiale sau societati comerciale, care ofera spatii de cazare pe raza municipiului Campulung si sporadic servicii asemanatoare. Pentru unii dintre acesti concurenti aceasta activitate nu reprezinta principala lor sursa de venituri. Pentru altii numarul redus al spatiilor de cazare (1-3 camere) si stabilirea unor relatii amicale prin care si-au asigurat un grup de clienti fideli a reprezentat un element suficient.

Exemplele de mai sus dovedesc modalitatea in care acest domeniu este abordat, respectiv contractantii de spatii de cazare si servicii in domeniul turistic folosesc sistemul ,,asteptarii in poarta" a clientilor. Astfel nu exista pe aceasta piata notiunile de strategie, marketing, promovare, tehnici de atragere a clientilor, asigurarea unui sistem de ocupare a spatiilor si serviciilor care sa determine performanta in activitate.

Prin abordarea pe care si-o propune proiectul va lansa pe piata acestor servicii un concurent serios care va introduce un standard de calitate si care va avea un efect stimulator pentru intreg mediul economic local din turism.

Situatia principalilor concurenti din zona Campulung Moldovenesc

3.2.8. Activitati de promovare a vanzarilor

Activitatea de promovoare a vanzarilor, ca urmare a prezentului proiect, este abordata de solicitant ca o componenta a programului de marketing. Acesta are menirea sa confere eficienta si profesionalism in derularea afacerilor. Asa dupa cum s-a prezentat in cererea de finantare planul de marketing va fi conceput in conformitate de teoria si experienta in domeniul marketingului. Punctul central al acestui program va fi reprezentat de mixul de marketing.

Unul din cei <<4P>> este reprezentat de promovare. Asfel, se preconizeaza publicitatea serviciilor oferite de solicitant, o imbunatatire a comunicarii cu clientii potentiali si realizarea de vanzari prin Internet. Aceasta abordare se integreaza in tendinta globala de orientare a afacerilor spre e-commerce. Actiunea de comunicare a solicitantului prin intermediul paginii de Internet presupune conceperea arhitecturii acesteia, a continutului de informatii, a traducerii in mai multe limbi straine, precum si a gestionarii curente a paginii web.

In plus, componenta de promovare a programului de marketing va acorda o atentie speciala promovarii zonei turistice si resurselor locale. Acest lucru trebuie avut in vedere cu atat mai mult cu cat solicitantul utilizeaza resursele locale, care, promovate in mod eficient, aduc beneficii intregului sector turistic regional.

O componenta a programului de marketing menita sa dea consistenta actiunii de promovare, o reprezinta realizarea unor materiale publicitare pe suport de hartie (pliante, brosuri, ghiduri/harti). O alta forma de promovare include conceperea, realizarea si amplasarea unor indicatoare rutiere care sa evidentieze existenta obiectivului turistic, situarea acestuia si serviciile pe care le ofera. Punctele in care indicatoarele rutiere vor fi amplasate se vor alege in functie de principalele cai de comunicatie care alcatuiesc reteaua din zona Campulung si in apropierea celor mai importante obiective turistice si localitati din judetul Suceava.

Prin urmare activitatile de promovare a vanzarilor sunt, in abordarea solicitantului, un element integrat intr-un sistem de atingere a performantei in afaceri (programului de marketing) fiind intr-o stransa corelatie cu tipul de servicii oferite, pretul acestora si distributia lor. Formele de exprimare a actiunilor de promovare vor viza in principal realizarea unor materiale si a unor acțiuni care se bazeaza pe suport de hartie (pliante), suport electronic (INTERNET), indicatoare rutiere, diverse canale media (publicatii, radio, tv.).

Bugetul alocat acestor activitati este urmatorul: - euro-

Programul de marketing cu toate componentele sale va fi conceput ca un instrument uzual de lucru, care va caracteriza activitatea ulterioara a solicitantului si care va urma un proces continuu de ajustare si imbunatatire. Prin introducerea instrumentului de marketing ca o componenta importanta a acestui proiect solicitantul va acorda o atentie deosebita acestui proiect inclusiv prin alocarea unui buget semnificativ sustinerii pe mai departe a acestuia.

3.2.9. Alte elemente referitoare la strategia de marketing

Prin acest proiect s-a realizat si o strategie de marketing a solicitantului. Procesul care a condus la aceasta a fost pe scurt urmatorul:

analiza mediului economic, social, cultural, inclusiv o cercetare de piata a sectorului turistic;

pe baza acestei analize s-a realizat matrice SWOT;

ca urmare a corelarii dintre elemntele componente ale matricei, s-au stabilit 5 obiective strategice de la care s-a realizat o dezvoltare ce a condus in final la strategia de marketing (acest traseu a fost descris si in cererea de finantare).

3.3. STRATEGIA DE MARKETING A S.C. BIP TELECOM S.R.L.

Ø      Diversificarea atractiilor turistice, prin oferirea unui pachet unic de sevicii la nivel zonal (obiectivul 1)

Se va realiza un obiectiv turistic care va oferi clientilor un pachet de servicii in care vor fi imbinate elementele traditionale specific bucovinene (incondeiere oua, scluptura in lemn) cu cele moderne (ciclism, schi fond, hipism, Internet). Clientii vor avea posibilitatea sa incerce practicarea unor mestesuguri traditionale, precum si vizitarea in circuit a unor obiective turistice renumite folosind o diversitatea de mijloace de locomotie (bicicleta, cal, autovehicul).

Nota specifica a pachetului de servicii va fi una de traditionala, iar rezultatul acestui demers va fi unul de unicitate in peisajul turistic bucovinean.

Se are in vedere relaxarea turismului prin stimularea interesului si a placerii de a (re)descoperi in mod activ farmecul unor activitati care plasau omul mai aproape de natura si-l integrau in ritmul firesc al acesteia, oferindu-i-se o varietate de mijloace.

Ø      Punerea in valoare a resurselor locale (obiectivul 2)

Resursele materiale si umane necesare provin, in cea mai mare parte de la furnizori locali. Principalele categorii de resurse sunt urmatoarele: resursele materiale care vor permite realizarea si amenajarea ansamblului grajd cu anexe, personalul de deservire recrutat din zona defavorizata Bucovina, numeroasele obiective turistice (naturale, etnofolclorice, culturale, monastice) de interes national si international, situate in apropiere.

Ø      Angajarea permanenta intr-un proces de creatie si inventie (obiectivul 3)

Activitatea care se va desfasura in cadrul obiectivului turistic se va caracteriza printr-o permanenta adaptare la nevoile turistului, ceea ce va impune ca personalulde deservire sa dea dovada de flexibilitate, imaginatie si pragmatism in oferirea unei palete atractive si variate de servicii, de la cele specific populare pana la utilizarea intregului potential turistic zonal.

Pentru activitatile de vanzare si promovare, cat si pentru deservirea turistilor se vor dezvolta servicii multimedia, pe Internet. In acest sens, obiectivul turistic va dispune de:

- pagina de prezentare pe Internet pentru comunicare si realizare de rezervari on-line (e-commerce);

- conectare la Internet.

Ø      Mentinerea unui standard competitiv de calitate (obiectivul 4)

Ansamblul turistic va oferi servicii conform standardelor aprobate de Ministerul Turismului si la nivelul celor europene.

Politica de personal utilizata in managementul afacerii va asigura motivarea personalului de deservire si instruirea periodica a acestuia.

Ø      Acordarea de sprijin grupurilor defavorizate (obiectivul 5)

Majoritatea celor care vor deservi S.C. BIP TELECOM S.R.L. va fi selectionat din forta de munca neocupata. Vor fi sprijinite material Preventoriul de Copii din Vama si Azilul de Batrani din Pojorata.

Referitor la evolutia pietei pe care o vizeaza proiectul se apreciaza ca in primii doi ani va avea loc o crestere importanta a vanzarilor. Din anul al treilea se apreciaza o crestere a concurentei, fapt care va determina o scadere a ritmului de crestere a vanzarilor. Acest fenomen va fi insotit de o fidelizare a clientilor si de o stabilizare a activitatii solicitantului pe o portiune precisa pe piata.

In aceste conditii, solicitantul, in prima perioada pana la intensificarea competitiei (2-3 ani) isi dezvolta capacitatile manageriale si tehnice la un standard ridicat de calitate. In faza a doua (anii 3-4), solicitantul va diversifica paleta serviciilor sale in aceeasi nota (deja bine stapanita) de imbinare a modernului cu traditionalul si de abordare strategica si diferentiata pe produs/serviciu - prin reinvestirea unei parti din profit.

3.3.1. Vanzari estimate in urmatorii 4 ani pentru produsele si serviciile rezultate din proiect:

- euro-

3.4. INVESTITIA PLANIFICATA SI PLANUL DE IMPLEMENTARE

3.4.1. Valoarea investitiei 

-euro-

3.4.2. Scopul investitiei

• Investitie noua

Prin prezentul proiect se propune modernizarea unui obiectiv turistic (pensiune si restaurant vanatoresc), constituirea unui ansamblu grajd cu anexe in stil traditional, dotare cu echipamente necesare dezvoltarii de noi servicii (cai, biciclete, sanie), precum si achizitionarea unui autovehicul pentru transportul persoanelor.

• Diversificarea productiei

Prin achizitionarea echipamentelor descrise in proiect se urmareste diversificarea serviciilor turistice pe care solicitantul intentioneaza sa le presteze.

• Cresterea productivitatii

Apelarea la echipamente noi conduce la cresterea productivitatii muncii si cresterea valorii adaugate aferente activitatii propuse de solicitant. Utilizarea Internet-ului in promovare va conferi o mai mare eficienta in identificarea clientilor.

• Imbunatatirea calitatii

Achizitionarea de echipamente noi se inscrie in orientarea solicitantului spre o calitate deosebita, care corelata cu cea a serviciilor vor reprezenta un standard deosebit pe piata, performant in administrarea afacerii si provocator pentru concurenta.

• Investitii in soft (licente, software)

Solicitantul isi propune, pentru accesul rapid la informatii, conectare la Internet, ocazie cu care va avea nevoie de diverse produse de software si licentele aferente.

3.4.4. Descrierea investitiei planificate

Prin proiectul ,,AUTENTIC BUCOVINEAN" solictantul si-a propus diversificarea paletei de servicii turistice prestate in zona. Totodata, unul din obiectivele sale este reprezentat de mentinerea unui standard de calitate ridicat in turism.

Din aceste considerente, S.C. BIP TELECOM S.R.L. si-a propus modernizarea unui obiectiv turistic si construirea unui ansamblu grajd cu anexe, ce vor fi realizate pastrand linia arhitectonica locala. Anexele grajdului vor cuprinde o magazie (biciclete, sanii, schiuri) si un atelier pentru mestesuguri traditionale bucovinene (incondeiere oua, prelucrare lemn).

Pentru utilizarea resurselor locale, solictantul isi propune achizitionarea a unui autoturism pentru transportul persoanelor, a cinci biciclete, a unei trasuri, a unei sanii, a doi cai, uneltele necesare atelierului traditional, precum si a unor echipamente pentru sporturile de iarna.

In vederea promovorii serviciilor sale prin intermediul Internet si pentru a avea la dispozitia clientilor o sursa de informare rapida si completa solicitantul isi propune achizitionarea unui calculator si a echipamentelor necesare.

3.4.5. Crearea de noi locuri de munca (numar mediu anual)

3.4.6. Tara/regiunea de origine a bunurilor/ serviciilor achizitionate

- U.E

- Romania

3.4.6. Programarea in timp a implementarii investitiei/ operatiuni

- programarea pentru finalizarea constructiei, importarea si punerea in functiune a echipamentului:

Data estimativa de incepere:.....

Data estimativa de finalizare:.....

Data estimativa pentru intrarea in productie la intraga capacitate (daca este cazul):......

3.4.8. Aspecte legale relevante

Autorizatie de constructie (exista avizul de principiu pentru construirea ansamblului grajd). Certificare privind clasificarea obiectivului pe stele (dupa modernizarea efectuata la pensiune), conform normelor Ministerului Turismului. Va avea loc imediat dupa finalizarea proiectului.

3.5.IPOTEZE ECONOMICE

3.5.1. Situatia actuala si previzionata a veniturilor

Tabel nr. Situatia actuala si previzionata a veniturilor - euro-

Rata de schimb lei/euro utilizata in calcul: 2,4754 lei/euro.

Situatia actuala a veniturilor este cuprinsa in coloana corespunzatoare a anului 2001 si se refera la activitatea curenta (in domeniul comercializarii si prelucrarii lemnului) care a desfasurat-o solicitantul pana la data depunerii proiectului.

Avand in vedere serviciile ce vor fi prestate de catre solicitant, serviciile turistice, in estimarile de mai sus ale cheltuielilor materiale s-a considerat ca forta de munca detine ponderea cea mai mare in structura cheltuielilor curente (51,5% in anul 1). Cheltuielile materiale au o pondere redusa in totalul cheltuielilor materiale, in schimb amortizarea mijloacelor fixe detine o pondere insemnata (22,6% in anul 1).

Valoarea estimata a salariilor s-a stabilit la o medie de 200 euro pentru cei 8 angajati (anul 1). In urmatorii ani, numarul mediu de salariati va creste pana la 17, in anul 4. S-a considerat totodata ca la obiectivul turisic va exista un punct de desfacere a marfurilor de larg consum si cu specific popular (veniturile aferente acestora sunt consemnate la pozitia numarul 2 din tabelul de mai sus).

Avand in vedere certificatul de investitor in zonz defavorizata al solicitantului, se considera impozitul pe profit zero.

La elaborarea tabelului de mai sus subliniem ca nu a fost luata in considerare rata inflatiei si nici nu a fost calculate TVA colectat si TVA deductibil.

1.Pragul de rentabilitate

pentru primul an de functionare:

Pragul de rentabilitate reprezinta punctul economic in care profitul este zero. In aceasta situatie, se considera egalitatea costurilor fixe cu volumul veniturilor.

CF = V  unde CF - costuri fixe

V - venituri

Costurile fixe nu depind de volumul vanzarilor. Din acest motiv, s-au considerat costuri fixe cheltuielile cu salariile, cheltuielile cu impozite si taxe si cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe.

CF = 27.625 euro  unde T - innoptari turisti

V = 52 x T

52- reprezinta valoarea medie in euro a serviciilor pe care turistii le vor plati. Prin turisti se inteleg cei care platesc serviciile de cazare si serviciile din cadrul obiectivului turistic. Aportul clientilor nu s-au luat in considerare.

S-a considerat ca mai sus, ca numarul clientilor reprezinta aproximativ o treime din numarul turistilor. In aceste conditii, au rezultat urmatoarele valori:

- numarul minim de zi - turisti anual (la pragul de rentabilitate) T = 532;

- coeficientul minim de utilizare a capacitatii = 12,3% (= T/capacitatea totala anuala).

2. Rata rentabilitatii veniturilor (profitabilitate)

Rv = (Pr/V) x 100

Unde: Rv - rata rentabilitatii veniturilor

Pr - profit inaintea impozitarii

V - venituri

Pentru anul 1 va rezulta o rata de rentabilitate de 54,2 %

Pentru anul 2 va rezulta o rata a rentabilitatii de 57, 8 %

Pentru anul 3 va rezulta o rata a rentabilitatii de 54, 3 %

Deci in primul an, 100 euro venituri aduc un profit de 54,2 euro.

Reducerea ratei rentabilitatii veniturilor se datoreaza in parte si scaderii ritmului de crstere a activitatii previzionate pentru anii 3 si 4.

3.Termenul de recuperare

t = lt/Pr

unde: t - termenul de recuperare a capitalului investit

lt - volumul total al investitiei

Pr - profit

t = 74950/60733 = 1,23 ani

60.733 este valoarea medie a profitului pe primii 3 ani

4. Coeficient de eficienta a investitiei

E = Pr/lt

E = 60733/74950 = 0,81

Acest indicator reflecta faptul ca la un euro investit se obtine un profit mediu anual de 0,81 euro.

3.5.2. Ipoteze - presupuneri

De la inceput s-a avut in vedere caracterul clintilor tinta, potentialul turistic ridicat al zonei, unicitatea serviciilor care vor fi prestate la pensiunea turistica, promovarea preconizara, precum si oferta de slaba calitate din prezent a operatorilor turistici din zona.

Gradul mediu de ocupare a capacitatii pensiunii (12 locuri) se apreciaza ca va inregistra o crestere de pana la 50% in primul an de functionare efectiva.

In urmatorii trei ani este foarte probalil ca, datorita unicitatii produsului si calitatii serviciilor, cresterea sa continue accelerat pana la procentul de 70%. In anul al patrulea, ca urmare a definitivarii procesului de fidelizare a turistilor, datorita aparitiei altor surse inedite de agrement si aplicarii unor politici stimulatoare in domeniu, se estimeaza o scadere a ritmului de crestere. Dupa acest proces tranzitoriu prin care se depaseste faza de demarare si se intra in cea de maturizare a afacerii se preconizeaza cresteri economice de 2-3% anual. Consideratiile de mai sus exprima totodata evolutia cifrei de afaceri si profitabilitatea investitiei.

Trebuie subliniat ca, odata cu consolidarea pozitiei de piata se vor inregistra venituri mai mari si din alte activitati, precum: desfacerea unor bunuri de larg consum necesare turistilor, comercializarea unor produse de artizanat si altele. Acest fapt va determina o crestere a numarului de angajati care vor sustine aceasta activitate.

Valorile gradului de ocupare a capacitatii vor inregistra cresteri in perioada sezoanelor de vacanta (vara/iarna) si diminuari in perioadele intermediare.

Avand in vedere strategia de marketing a solicitantului se considera ca majoritatea turistilor straini vor proveni din U.E. Mai mult, solicitantul luand in considerare caracteristicile clientilor potentiali, isi propune sa abordeze cu prioritate acest segment de piata.

Specificul acestor activitati nu permite ca salariatii sa lucreze doar cand exista clienti si turisti, ci se impune sa fie permanent la locul de munca, in timp ce managementul societatii comerciale este responsabil de asigurarea unui flux constant de turisti si clienti.

Standardul de calitate impus a fost declarat pe tot parcursul acestui proiect, prin urmare modul de calcul folosit pentru determinarea pragului de rentabilitate este justificat. Acest motiv a determinat includerea in costurile fixe a tuturor salariilor, obtinandu-se pragul calculat.

CONCLUZII

In anumite ramuri, cum sunt constructiile, consultanta, aeronautica, cercetarea, exista o tendinta naturala de structurare a activitatii pe proiecte, managementul concentrandu-se pe realizarea unor planuri realiste, alocarea adecvata a personalului, monitorizarea costurilor, compararea realizarilor efective cu nivelurile programate.

In cazul de fata s-au avut in vedere urmatorii indicatori de rentabilitate economica:

Pragul de rentabilitate

Rata rentabilitatii veniturilor (profitabilitate)

Termenul de recuperare

Coeficient de eficienta a investitiei

In alegerea proiectelor in care se va implica, firma trebie sa ia in considerare impactul strategic al acestora, sa tina seama de competente cheie necesare, de modul in care va integra noile proiecte cu cele in curs de executie (managementul proiectelor multiple) si sa determine resursele solicitate pentru buna derulare a proiectelor.

Analiza riscului permite evaluarea probabilitatii de aparitie a unor evenimente care pot afecta proiectul si impactul lor, permitand managerului de proiect sa prevada actiuni pentru reducerea, eliminarea sau impartirea riscurilor inca din etapele timpurii ale derularii acestuia.

Un alt factor care poate avea o influenta majora asupra succesului proiectului este alegerea echipei care va realiza proiectul si managerului acesteia. Principalele elemente care releva capacitatea de management a echipei de proiect si respectiv de implementare sunt urmatoarele:

experienta manageriala. Administrarea unor afaceri din alimentatie publica si turism in ultimii ani, in conditiile unei economii in tranzitie care a generat mari dificultati intreprinderilor mici si mijlocii;

conducerea proiectelor. Experienta in conducerea unor lucrari de infrastructura care au presupus resurse importante (umane, financiare si materiale), inclusiv in conceperea si amenajarea unor obiective turistice;

adaptarea la cerintele pietei. Abilitatea de a intelege nevoile clientilor si flexibilitatea de a raspunde acestora, inclusiv intr-o serie de activitati in domeniul turismului, care au presupus deservirea unor grupuri de turisti straini;

buna reputatie in afaceri. Ocuparea unei dintre cele 6 pozitii ale comisiei de conducere a Asociatiei Patronatului din Campulung Moldovenesc.

De asemenea, este importanta crearea unei structuri organizatorice care sa asigure la timp resursele necesare, fara a pierde din vedere rolul acestor resurse in executia proiectului si alinierea activitatilor din cadrul proiectului la obiectivele firmei.

Avand in vedere toate aceste aspecte, se poate conchide ca managementul de proiect, in general, si elaborarea unui plan de afaceri pentru obtinerea unei finantari, reprezinta un proces complex, o succesiune de etape logice in care nu trebuie neglijate aspecte precum decrierea firmei, logica proiectului, stabilirea obiectivelor generale si specifice, analiza financiara. Asemenea etape au fost avute in vedere pe parcursul lucrarii atat din punct de vedere teoretic, cat si practic incercand sa punem accent acolo unde am considerat oportun pentru titlul lucrarii de fata.

BIBLIOGRAFIE

A. Androniceanu, ,,Managementul schimbarilor", Editura All Educational, Bucuresti, 1998

Alexandru Puiu, ,,Management in afacerile economice internationale. Tratat", Editura Independenta Economica, Bucuresti, 1997

Alina Profiroiu, Marius Profiroiu, ,,Introducere in realitatile europene", Editura Economica, București, 1999

Andrei Szuder, ,,Managementul proiectelor. Ghid pentru proiectarea si managementul proiectelor europene de cooperare", Editura BREN, Bucuresti, 2001

Christian N. Chabot, ,,Euro-Moneda europeana", Editura Teora, Bucuresti, 2000

Constantin Floricel, ,,Relatii valutar-financiare internationale", Editura Economica, Bucuresti, 1999

Cornel Crecana, ,,Ghidul afacerilor mici", Editura Economica, Bucuresti, 2000

Dennis Lock, ,,Management de proiect", Editura Codecs, 2000

Dumitru Mazilu, ,,Integrarea europeana. Drept comunitar si institutii europene", Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001

Gabriela Carmen Pascariu, ,,Uniunea Europeana. Politici si piete agricole", Editura Economica, Bucuresti, 1999

I.Dijmarescu, ,Managementul proiectelor", Editura Codecs, 2000

Ion P. Filipescu, Augustin Fuerea, ,,Drept institutional comunitar european", Editura Actami, Bucuresti, 2000

I. Romanu, I. Vasilescu, ,,Managementul investitiilor", Editura Margaritar, 1997

M. Marinescu, ,,Provocarea manageriala moderna", Editura Promedia, Cluj-Napoca, 2000

Nicolae Danila, ,,Euro-Bipolarizarea monetara", Editura Economica, Bucuresti, 1999

Ovidiu Nicolaescu, Ion Verboncu, ,,Management", Editura Economica, 1999

Simon Claude, ,,Bancile", Editura Humanitas, Bucuresti, 1993

Tudor Hobeanu, Marius Mitrache, ,,Management", Editura Universitaria, Craiova, 2000

Victor Radu, Doru Curteanu, ,,Managementul proiectelor de constructii", editia a II a, Editura Economica, Bucuresti, 2002

V.Radu (coordonator), ,,Managementul productiei de constructii", Editura Sylvi, 1997