Sistemul de indicatori ai calitatii

Indicatorii calitatii produselor reprezinta expresii cantitative ale caracteristicilor ale acestora.

Daca un indicator al calitatii se refera la o singura caracteristica, el se numeste indicator simplu, daca se refera la mai multe caracteristici sau la intreg produsul -indicator complex, iar daca serveste ca baza pentru aprecierea calitatii prin comparare se numeste indicator de baza.

In functie de sursa de informatii identificam indicatori planificati si efectivi.

Sistemul de indicatori ai calitatii produselor dupa modul de constituire poate fi constituit sub diferite variante:

-pe faze sau pe etape de realizare a produsului;

-pe elemente definitorii ale calitatii;

-pe functii ale intreprinderii si atribute ale managementului;

-pe baza diferitelor clasificari ale caracteristicilor de calitate ale produselor.

Sistemul de indicatori ai calitatii produselor poate fi construit sub forma de piramida (fig. 1), pe baza unei anumite sistematizari ierarhice a indicatorilor, anume:

-treapta I-a, situata la baza piramidei, cuprinde un numar foarte mare si divers de indicatori ai caracteristicilor de calitate, denumiti indicatorii analitici sau ai calitatii;

-treapta a II-a, cuprinde un numar mai mic de indicatori, specifici grupelor de caracteristici de calitate, denumiti indicatorii sintetici ai fiecarei grupe de caracteristici;

-treapta a III-a, situata in varful piramidei, denumita indicatorul complex, integral al nivelului calitatii.

Indicator integral

Indicatori sintetici

Indicatori analitici

Fig. 1 Piramida indicatorilor calitatii

Indicatorii analitici (simpli)

Definesc fiecare in parte aspecte esentiale ale caracteristicilor de calitate. Se exprima ca si caracteristicile de calitate pe care le reprezinta, in unitati naturale, natural-conventionale, de tip si valorice

Ex. se cunosc indicatori ai caracteristicilor: tehnice, economice, sociale, de exploatare sau de utilizare.

La nivelul primei trepte de indicatori, aprecierea calitatii produselor se poate face folosind indicatorii relativi calculati cu una din relatiile

sau

unde: i=1, 2, ., m, reprezinta caracteristicile de calitate;

- -valoarea relativa a indicatorilor de calitate;

-k_i -marimea indicatorului simplu al caracteristicii "i" a produsului;

- -marimea indicatorului de baza (baza de comparare) al caracterisiticii "i" a produsului.

Prima relatie este utilizata pentru cazul cand indicatorii analitici exprima randamentul sau precizia, iar cand se analizeaza consumul specific al unui anumit material care intra in componenta produsului se va utiliza cea de-a doua relatie.

Indicatorii analitici calculati cu prima relatie vor avea urmatoarea interpretare:

-daca >1 nivelul caracteristicii "i" este superior nivelului luat ca baza de apreciere;

-daca <1 nivelul caracteristicii "i" este inferior nivelului luat ca baza de apreciere;

-daca =1 nivelul efectiv al caracteristicii "i" comparate este egal cu baza.

In functie de importanta caracteristicii de calitate indicatorii analitici sunt grupati in:

-indicatori analitici principali sau indicatori ai caracteristicilor de calitate esentiale ale produsului;

-indicatorii secundari, care reflecta insusirile secundare ale produsului sau indicatori ai caracteristicilor de calitate secundare ale produselor

Indicatorii analitici (simpli)

Sunt situati pe treapta a II-a a piramidei indicatorilor si corespund principalelor grupe de caracteristicide calitate ale produselor.

Ex. drept indicator sintetic al caracteristicilor tehnice putem socoti nivelul tehnic al produsului. Se cunosc urmatoarele relatii de calcul:

1. pentru indicatorul sintetic al caracteristicilor estetice (I_es)se utilizeaza relatia:

unde: n_i -nota acordata caracteristicii estetice "i";

-r, numarul de caracteristicii estetice.

2. pentru indicatorul sintetic al caracteristicilor economice (I_ec)se foloseste relatia:

unde: C_tep, costul total al calitatii;

E, efectul util al produsului;

C_pa, costul de prevenire a defectelor si asigurarea calitatii;

C_c, costul controlului de calitate;

C_d, costul servirii tehnice si intretinerii produsului la beneficiar;

C_p, costul pierderilor datorate lipsei de calitate.

3. pentru calculul indicatorului sintetic al caracteristicilor sociale (I_s)se poate folosi principiul utilitatii in sens Neumann-Morgenstern. In acest scop, caracteristicile sociale se transforma in utilitati, care se insumeaza direct, fie cu ajutorul coeficientilor de importanta. Relatia de calcul este:

sau

in care: -ui, utilitatea caracteristicii sociale "i";

-ki, coeficientul de importanta acordat caracteristicii sociale "i";

-n, numarul de caracteristici sociale.

4. indicatorul sintetic al caracteristicilor de exploatare este indicatorul de disponibilitate

unde: Hi(t,s), este probabilitatea ca sistemul, care este in conditiile de utilizare s, sa se gaseasca in starea "i" in intervalul de timp t;

-t, intervalul de functionare fara defectiuni impus sistemului;

-k, numarul de stari posibile ale sistemului;

-E(H_i), efectul starii "i". Prin eficienta starii sistemului se intelege probabilitatea realizarii de catre sistem a functiilor sale, daca se gaseste in starea "i", in intervalul "t".

Indicatorul complex (integral)

Este situat in varful piramidei indicatorilor, trebuie sa exprime corespondenta intre caracteristicile efective ale produsului si parametrii de identificare ai nevoii sociale pentru care a fost creat.

Un astfel de indicator poate fi obtinut raportand efectul util (rezultatul) obtinut (E) la cheltuielile facute (cheltuielile efectuate pentru realizarea produsului C_r si cheltuielile de exploatare C_e)

Exemplu, pentru produsele a caror durata de functionare este sub 1 an, indicatorul complex se calculeaza cu una din relatiile:

, sau

Daca durata de utilizare a produsului este mai mare de un an, la calculul indicatorului complex al calitatii, va trebui luat in considerare si timpul "t". In acest caz relatia de calcul va deveni:

unde: -C₀, cheltuielile efectuate pentru realizarea produsului;

-C₁, cheltuieli anuale de exploatare;

-E₁, efectul util obtinut pe timp de un an de utilizare a produsului;

-k_n, coeficientul normativ de eficienta economica.

Dand factor pe si notand cu , rezulta:

Pentru aprecierea nivelului de calitate al produselor diferentiate pe clase de calitate sau sorturi de calitate se foloseste coeficientul mediu al calitatii (in cazul productiei omogene) respectiv coeficientul mediu de calitate generalizat (in cazul productiei eterogene).

1. coeficientul mediu de calitate, determinat de relatia:

unde: -k, coeficientul pe clase de calitati (pentru calitatea extra are valoarea zero, pentru calitatea I are valoarea 1, pentru calitatea a II-a are valoarea 2 etc.);

-q, cantitatea de produse din diferite clase de calitate.

Daca se lucreaza cu ponderea sau structura fiecarei clase de calitate in totalul produselor, relatia de calcul devine:

in care

Pentru raportarea coeficientilor medii ai calitatii calculati pe perioade distincte, rezulta indicile coeficientului mediu de calitate care arata:

sarcina de plan in domeniul calitatii:

2. indeplinirea planului:

3. dinamica calitatii:

Coeficientul mediu de calitate generalizat () este un indicator sintetic de calitate obtinut ca medie aritmetica a coeficientilor medii de calitate al produselor () ponderati cu valoarea produselor respective (qp), adica:

sau , unde

unde: q_ip_i, valoarea produsului "i";

-i=1, 2, ., r, produsele analizate;

-,greutatea specifica a valorii fiecarui produs in total productie.

Se determina valoarea coeficientului generalizat al calitatii pentru toate perioadele posibile de raportare, obtinandu-se:

1. coeficientul mediu generalizat al calitatii planificate:

2. coeficientul mediu generalizat al calitatii realizate in perioada de baza:

3. coeficientul mediu generalizat al calitatii efectiv realizate:

Prin raportarea coeficientilor medii generalizati al calitatii la diferite perioade de raportare, se obtine indicele coeficientului mediu generalizat (planificat, al dinamici, al sarcinii de plan)

Norme pentru calculul nivelului calitatii

Indicatorii urmariti sunt:

1. Ponderea productiei de calitate superioara in totalul productiei realizate(I₁), stabilita cu relatia

Ponderea productiei fara defecte de calitate in totalul productiei fabricate (I₂)

Prin produs fara defecte de fabricatie se intelege orice piesa, subansamblu, semifabricat, produs finit si serviciu care se incadreaza in parametrii de calitate inscrisi in documentatia tehnica.

3. Punctajul defectelor (I₃). Exista un indicator complex de calitate a fabricatiei, care ia in considerare numarul si gravitatea defectelor si evalueaza pe baza unui punctaj, calitatea produselor executate. In vedferea stabilirii acestui indicator se impune identificarea defectelor posibile la controlul produsului si clasificarea acestora dupa gravitate in patru categorii: critice, principale, secundare si minore, in functie de implicatiile defectelor asupra capacitatii de utilizare. Fiecarareia din categorii li se atribuie o penalizare al carui punctaj este (in ordinea prezentata a indicatorilor): 100, 50, 10, 1. Relatia de calcul este:

in care N_c, N_p, N_s, N_m, reprezinta numarul defectelor critice, principale, secundare si minore identificate la control, iar n -numarul de produse controlate.

4. Ponderea productiei fara defecte de calitate receptionate de sectiile beneficiare interne, in totalul productiei livrate de sectiile furnizoare (I₄).

unde: -Q_r -volumul productiei fara defecte de calitate si receptionate de sectia beneficiara;

-Q_f -volumul productiei livrate de sectia furnizoare.

5. Ponderea valorii produselor fara defecte de calitate receptionate de beneficiari din tara (sau externi), in valoarea productiei marfa (I₅)

unde: -V_PM(l), valoarea productiei marfa livrata;

-V_pr, valoarea produselor reclamate (si validate ca intemeiate);

-V_PM, valoarea productiei marfa realizata in perioada analizata

6. Ponderea productiei fizice fara defecte de calitate in valoarea totala a productiei realizate (I₆), stabilita cu relatia:

unde: VPF(b)=V_PF(t)-V_PF(d), valoarea productiei fizice fara defecte de calitate, stabilita ca diferenta dintre valoarea productiei fizice totale (V_PF(t)), extrasa din darea de seama statistica in care se raporteaza rezultatele firmei si V_PF(d), valoarea produselor, pieselor, subansamblelor reclamate in termenul de garantie.

7. Punctajul total al calitatii (I₇), stabilit cu relatia:

unde: -V_pr, valoarea produselor reclamate in termenul de garantie de catre beneficiari;

-V_pd, -volumul pierderilor prin rebuturi si produse declasate;

-V_cr, cheltuielile de remediere;

-V_pf, valoarea produselor respinse la controlul final de catre C.T.C-ul intern si controlul I.G.S.

8. Productia pierduta sau castigata (productia de carbune) datorita nerealizarii valorilor parametrilor de calitate (Q_pc).

Q_pc=Q_r-Q_b

unde: Q_r, Productia recalculata functie de conditiile de calitate impuse;

-Q_b, productia bruta realizata.

unde: -C_i,r, valoarea caracteristicii de calitate "i" realizata;

-C_i,p, valoarea caracteristicii calitative "i" programata;

-i, numarul de caracteristici calitative urmarite.