EVALUAREA SI SELECTIA PROIECTELOR MARI DE INFRASTRUCTURA REGIONALA

In acest capitol sunt ilustrate modalitatile de evaluare si selectie a proiectelor mari de infrastructura regionala, cu exemplificarea completarii matricelor din Ghidul Solicitantului la Programul multi-anual PHARE 2004-2006 Coeziune Economica si Sociala.

Prin definitie evaluarea este o "apreciere, pe cat se poate de sistematica si de obiectiva, a unui proiect finalizat sau in curs de desfasurare, a unui program sau a unei politici, a proiectelor acestora, a implementarilor si a rezultatelor. Scopul este determinarea relevantei si indeplinirii obiectivelor, eficientei dezvoltarii, eficacitatii, impactului si sustinerii. O evaluare trebuie sa furnizeze informatii care sunt credibile si folositoare, astfel dand posibilitatea incorporarii experientei in procesul de luare a deciziilor atat pentru beneficiar cat si pentru investitor".

Evaluarea poate fi facuta inaintea implementarii, pe parcursul acesteia ("evaluare pe parcurs"), la finalizare ("evaluare finala") sau dupa o perioada de cativa ani ("ex post"), fie pentru a ajuta la ghidarea proiectului, fie pentru a stabili niste indrumatoare pentru proiecte si programe viitoare. O evaluare trebuie sa duca la o decizie de a continua, de a rectifica sau de a stopa un proiect, iar concluziile si recomandarile de asemenea trebuie luate in considerare atunci cand se implementeaza alte proiecte similare pe viitor.

Evaluarea eficientei si eficacitatii proiectului

In ceea ce priveste eficienta, aceasta se refera la relatia dintre activitatile si rezultatele programului in terminologia matricei logice. In general, prin eficienta unui proiect sau program se intelege eficienta economica, a vitezei cu care resursele disponibile si activitatile respectivului proiect sau program au fost convertite in rezultate, precum si calitatea rezultatelor obtinute.

Adesea, aceasta presupune compararea cu alte abordari alternative pentru atingerea acelorasi obiective, pentru a se vedea daca s-a adoptat cea mai buna solutie. Cu alte cuvinte, trebuie sa se puna intrebari de genul: obiectivele proiectului au fost transformate eficient prin activitatile intreprinse in diferitele rezultate ale proiectului? Ar fi fost posibil ca aceleasi rezultate, sau rezultate similare, sa fie obtinute cu costuri mai mici? Activitatile au fost indeplinite la timp, si daca da, durata a fost cea mai buna? Toate acestea presupun o apreciere a urmatorilor factori care influenteaza eficienta proiectului:

Obiective si Costuri. Aceasta sectiune trebuie sa contina, oricand este posibil, analize corespunzatoare cost-beneficiu sau cost-eficacitate (cost unitar, cost minim), incluzand comparatii cu indicatorii de cost ai proiectelor cu obiective similare, dar luand in considerare diferentele de context. In acelasi timp trebuie ca bugetul proiectului sa fie estimat adecvat.

Organizare si Management. Aceasta sectiune enumereaza si analizeaza stabilirea organigramei generale (structuri, responsabilitati) legata de proiect si a organigramei cadru specifice respectivului proiect. Se urmareste realizarea unei aprecieri a organigramei si a actiunilor intreprinse de catre diversii antreprenori pe timpul implementarii fata de rezultatele planificate (fie ca acestea au fost atinse sau nu), dar si capacitatea managementului de a se adapta la schimbarile de circumstanta. Problemele care trebuie analizate vor include, dar nu se vor limita la planul de operatii si graficul de lucrari, sistemele managementului financiar, fazele activitatilor, fluxul de informatii interne, costurile si rezultatele asistentei tehnice, coordonare cu ceilalti investitori, riscurile asumate, capacitatea institutionala, schimbari pe parcurs necesare ca urmare a masurilor luate de autoritati.

Metode de Interventie. Metodele utilizate pentru implementare sunt apreciate in cele ce urmeaza. Existau oare si alte modalitati prin care s-ar fi obtinut aceleasi obiective? Printre alte lucruri, aceasta sectiune trebuie sa ia in considerare gradul de participare al beneficiarilor in activitatile initiate in cadrul proiectului. Activitatile proiectului au fost discriminatorii, au desemnat roluri diferite femeilor si barbatilor?

Monitorizare si Evaluare. Monitorizarea exterioara dusa la bun sfarsit la nivelul proiectului atat de catre Guvern cat si de catre Comisia Europeana trebuie revazuta. Cat de corecti si verificabili au fost indicatorii? S-a realizat un studiu de baza? Cat de bine? Datele de baza si cele provenite din monitorizare au fost diferentiate pe sexe? Monitorizarea trebuie de asemenea examinata in contextul mai larg al conditionalitatii si riscului. Comentariile trebuie facute in faza de pregatire a monitorizarii si/sau rapoartelor de evaluare.

In final, intrebarea care trebuie pusa este "Oare lucrurile s-au facut cum trebuie?"

Spre deosebire de eficienta, eficacitatea se refera la relatiile dintre rezultatele proiectului si obiectivele acestuia indicate in matricea logica. In general prin eficacitate se intelege o apreciere a contributiei rezultatelor pentru atingerea obiectivelor proiectului, si a modului in care premisele initiale au afectat indeplinirea proiectului. O atentie speciala trebuie acordata evaluarii rezultatului final pentru beneficiari (intentionat sau neintentionat), diferentiat pentru barbati si femei, pentru patura saraca si grupurile vulnerabile ale societatii.

Alte intrebari care necesita un raspuns, referitor pe cat posibil la indicatorii care pot fi verificati in mod obiectiv ai matricei logice, vor fi:

au fost realizate premisele necesare pentru a translata rezultatele proiectului in obiective? Daca nu, de ce si in ce mod acest lucru a afectat proiectul si cat de flexibila a fost adaptarea? Oare ideile initiale au sansa de realizare pe viitor sau trebuie schimbate?

care dintre masurile de interventie au fost sau ar fi trebuit realizate de catre parteneri / autoritati locale / Guvern? Cu ce consecinte in ceea ce priveste proiectul?

de data aceasta intrebarea finala este "Au fost facute lucrurile care trebuiau facute?".

Evaluarea proiectelor de investitii

Acest tip de evaluare, aplicabil numai in cazul proiectelor finalizate sau in cazul celor care se deruleaza de cativa ani, apreciaza contributia proiectului intr-un context mai larg (legaturile dintre obiectivul proiectului si obiectivele generale). Aprecierile atat calitative si, cand este posibil, cantitative, trebuie realizate, iar in acest caz foarte relevante sunt analizele de tip "Cu / Fara".

Incepand de la obiectivul proiectului si gradul de eficacitate atins, aceasta sectiune analizeaza efectele globale (macro-economice, sociale etc. - in functie de natura proiectului) si pe termen lung, fie pozitive sau negative, prevazute sau neprevazute.

In managementul ciclului de proiect se intalnesc trei tipuri de evaluari: ex-ante, pe parcurs, ex-post.

Evaluarea "ex-ante"

Evaluarile de tip "ex-ante" efectuate la inceputul ciclului unui proiect (studii de fezabilitate, expertize) se concentreaza mai mult pe examinarea nevoilor si a problemelor, identificand indicatorii de performanta, structurand solutiile si apreciind sansele de succes ale proiectului. Ideal ar fi ca acest tip de evaluare sa se realizeze folosind metodele matricei logice.

Evaluarea "ex-ante" este de fapt un proces care ajuta la pregatirea propunerilor pentru actiuni noi sau reinnoite de proiecte de investitii. Scopul principal este acela de a aduna informatii si a realiza analize care sa faciliteze definirea obiectivelor, pentru a se asigura ca aceste obiective pot fi indeplinite, ca instrumentele folosite sunt eficiente din punct de vedere al costului si ca vor fi posibile evaluari ulterioare pertinente.

Initierea unei astfel de evaluari trebuie facuta cat mai devreme in cadrul ciclului de proiect, cat timp optiunile pentru formularile proiectului de investitii sunt inca deschise. In multe cazuri, evaluarea ex ante poate fi realizata in paralel cu pregatirea proiectului de investitii sau ca parte integranta a acestuia din urma. De asemenea, trebuie sa se ia in considerare si faptul ca in diferite etape ale pregatirii investitiei este nevoie de diferite nivele de detalii. Este foarte posibil ca anumite elemente ale propunerii initiale sa se schimbe pe parcursul dezvoltarii acesteia, si in consecinta este necesar sa se revizuiasca anumite parti ale analizei. De exemplu, ar fi indicat ca specificatiile detaliate ale indicatorilor rezultatelor sa fie lasate pentru o etapa in care continutul proiectului de investitii sa fie bine fixat.

De obicei, evaluarea ex-ante este considerata ca o evaluare interna a initiatorilor proiectului. Acest mod de lucru este recomandat de faptul ca adesea anumite rezultate nu pot fi comunicate unor evaluatori externi din motive de confidentialitate, iar in acelasi timp reactia directa a constatarilor din pregatirea programului este importanta. Totusi, chiar si in aceste conditii, anumite parti ale procesului de evaluare pot fi incredintate unui evaluator extern. In ambele cazuri, trebuie retinut ca rezultatul este necesar pentru pregatirea bilantului financiar-legislativ, ceea ce presupune o stransa colaborare intre diferitele departamente ale institutiei evaluatoare.

Cu toate ca nu exista nici o obligatie pentru a prezenta un raport specific pentru acest tip de evaluare, aceasta actiune este indicata pentru a face cunoscute constatarile din urma procesului de evaluare "ex-ante". Oricum, rezultatele trebuie prezentate intr-o forma prescurtata in cadrul memoriului justificativ si in bilantul financiar-legislativ care insoteste propunerea.

Evaluarea pe parcurs

Asemenea tipuri de evaluari au ca scop verificarea progresului proiectului de investitii si propunerea unor eventuale schimbari in derularea acestuia, pana la finalizarea perioadei de implementare. De foarte multe se face confuzie intre Evaluare, Monitorizare si Audit. Tocmai din acest motiv, in figura de mai jos este prezentat un tabel comparativ intre aceste trei concepte.

Luarea de masuri corective

Ca urmare a diferitelor tipuri de evaluari care se efectueaza pe parcursul derularii proiectelor, este posibil sa apara necesitatea unor masuri corective. Aceste masuri se iau in faza de implementare a proiectului.

In etapa de implementare se aplica trei principii majore:

Planificare si replanificare;

Monitorizare. Managementul proiectului are sarcina de a stabili suficiente controale asupra proiectului pentru a se asigura ca ramane pe drumul cel bun. Acest lucru se realizeaza prin monitorizare , care este o colectie, analiza si folosire a informatiei continua si sistematica. Astfel, implementarea capata un caracter corectiv, datorita feed-backului;

Raportare. Managementul proiectului/agentia de implementare trebuie sa furnizeze rapoarte detaliate asupra stadiului in care se afla proiectul, asupra sanselor ca obiectivele proiectului sa fie atinse, asupra bugetului.

Figura 1‑ : Implementarea - un proces

Evaluarea "ex-post" a proiectului

Dupa cum s-a amintit anterior, evaluarea ex-post asupra unui proiect sau unui program se realizeaza dupa o perioada care se intinde pe cativa ani de la finalizarea respectivului proiect sau program, concentrandu-se mai mult asupra impactului. Rezultatele unei asemenea evaluari sunt relevante pentru crearea unor indrumatoare si ghiduri de proiectare pentru implementarea unor programe similare in viitor.

Scopurile generale al evaluarii ex-post sunt urmatoarele:

oferirea celei mai bune posibilitati pentru a invata lectii folositoare pentru beneficiarul proiectului supus evaluarii pentru situatii similare in viitor;

maximizarea diversitatii de probleme si domenii acoperite de procesul de evaluare.

Metodologia utilizata se bazeaza pe patru surse de informatii importante: rapoarte de monitorizare, rapoarte de evaluari interimare, parerile colectate de la autoritatile responsabile cu implementarea si anchete in profunzime (studii de caz).

Ca orice alta metoda de evaluare, si aceasta are puncte forte si slabe. Ca recomandari in ducerea la bun sfarsit a acestui tip de actiune se va pune accent pe participare pe cat se poate in mod egal atat a managerilor de proiect cat si a utilizatorilor finali la procesul de evaluare, compararea costurilor solutiei adoptate cu cele ale altor alternative etc.

Selectia proiectelor mari de infrastructura regionala in cadrul Programului de Coeziune Economica si Sociala - Phare 2004-2006

Principiile metodologiei de evaluare se bazeaza pe Matricea Cadrului Logic. Aceasta matrice reprezinta o metoda structurata tabelar de rezumare a ceea ce intentioneaza proiectul sa obtina, de ce, in ce fel si cand, intr-o succesiune logica. Un astfel de instrument este valoros atat pentru evaluator cat si pentru managerul de proiect.

In conformitate cu recomandarile Comisiei Europene in ceea ce priveste managementul ciclului de proiect, matricea logica trebuie conceputa si utilizata pentru a descrie programul asa cum a fost proiectat initial. Descrierea se va face urmarind cele 4 nivele standard  care privesc obiectivele generale, scopul, rezultatele si actiunile intreprinse, fiecare dintre acestea cu indicatorii corespunzatori. Pentru nivelul de activitati mai trebuie precizate tipurile de resurse utilizate si costurile. In final, matricele logice trebuie anexate rapoartelor de evaluare.

Oricare ar fi tipul sau amploarea proiectului in cauza, exista doua componente cheie comune: suportul investitiilor si al institutiilor. In oricare din cazuri, cheia aprecierii succesului unui proiect este cat din scopul principal sau din obiectivele specifice au fost atinse, in termeni de beneficii derivate din rezultate. Din aceasta cauza, eficacitatea proiectului trebuie judecata mai mult din perspectiva beneficiarilor cu privire la beneficiile primite decat din cea a Comisiei Europene cu privire la rezultatele obtinute. Cat de mult cele doua pareri vor converge, depinde in mare masura de intelegerile anterioare dintre cele doua parti asupra programului, alegerii indicatorilor, procedurilor de monitorizare, precum si asupra presupunerilor, riscului si conditiilor impuse in coloana din partea dreapta a matricei logice (in special la nivelul rezultatelor).

In ambele tipuri de proiecte tehnicile de analiza economica si financiara sunt de mare ajutor; in multe proiecte de lunga durata, o atentie speciala trebuie acordata abilitatii de adaptare flexibila si rapida la schimbarile presupunerilor initiale, riscului si factorilor externi.

Propunerile de proiectele de infrastructura mare, sunt selectate pe baza principiilor enuntate dupa o grila de evaluare reprodusa in cele ce urmeaza. Grila este suficient de clara si se bazeaza exclusiv pe informatii din formularul de aplicatie.

Matricea de calificare a solicitantului (eligibilitatea si conformitatea)

In continuare sunt detaliate elementele componente ale matricei de calificare, matrice pe baza careia comisia de pre-selectie va judeca proiectul din punct de vedere al eligibilitatii. La aceasta judecata exista doua componente si anume, eligibilitatea (sectiunea A) precum si conformitatea administrativa (sectiunea B). Dupa cum este subliniat in cele ce urmeaza in cadrul celor doua componente exista criterii obligatorii (1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11, 12, 14.2 si 14.3), aparitia unui calificativ NU la unul dintre aceste criterii etichetand aplicatia drept neeligibila. Exista de asemenea criterii la care se pot cere clarificari (altele decat cele de mai sus) si la care trebuie raspuns in 48 de ore. Lipsa unor raspunsuri sau raspunsuri incomplete la aceste puncte atrag dupa sine, de asemenea, descalificarea.

La nivel regional - Comitetul de pre-selectie al ADR

MATRICEA DE CALIFICARE

Explicatii

• In fiecare casuta destinata acestui scop evaluatorul va inscrie Da sau Nu la punctele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 14.2 si 14.3. Criteriile de eligibilitate fiind obligatorii, la evaluare orice Nu in dreptul criteriilor mentionate elimina proiectul din competitie.

In celelalte casute evaluatorul are permisiunea sa treaca Da, Nu sau Clarificari C. Clarificarile inseamna cererea unor informatii suplimentare in termen de 48 de ore. Deoarece clarificarile sunt cerute de fapt in legatura cu inexistenta la dosar a unor declaratii (cu exceptia punctului 14.8), declaratii care din graba sau neglijenta nu au fost incluse, ele trebuie sa fi existat inainte de depunere si in consecinta trebuie sa fie datate inainte de data de depunere a aplicatiei.

In continuare pentru punctele la care a fost necesar s-au elaborat explicatii suplimentare.

1. De exemplu, poate fi vorba o autoritate publica locala si un proprietar al unei amenajari de infrastructura publica sau regionala. Nota: Comunele, zonele rurale si ministerele nu sunt eligibile.
2. De exemplu, daca se regaseste complet in prescrierile detaliate in Sectiunea 2 din Ghidul de Evaluare, si anume: Infrastructura legata de turism (atentie, NU se finanteaza activitati directe productive turistice cum ar fi facilitati de preparare a hranei si facilitati de cazare), transport regional, reabilitarea zonelor industriale parasite sau slab utilizate, dezvoltare a infrastructurii pentru afaceri.
3. Adica, valoarea proiectului este mai mare de 2 mil. EURO iar contributia proprie mai mare de 10% din costurile eligibile.
4. Nu se admite nici o finantare complementara din alta schema de finantare si nici ca proiectul sa se suprapuna partial cu un alt proiect care a beneficiat de o schema de finantare a Comunitatii Europene.
5. Costurile eligibile sunt cele din anexa 2 din Ghidul de Evaluare.
6. Nu este cazul unor explicatii suplimentare.
7. Se verifica daca proiectul se regaseste in prioritatile regionale.
8. Proiectul va fi functional la terminarea lui fara ca sa mai necesite si alte investitii suplimentare. De exemplu reabilitarea unui sit industrial parasit si transformarea lui in centru de afaceri dar la care nu este prevazuta rezolvarea alimentarii cu apa potabila nu est un proiect eligibil in sensul acestui punct.
9. In conformitate cu criteriile de eligibilitate, proiectele finantate sunt proiecte ce se adreseaza administratiei publice locale si judetene (vezi criteriul 1 de eligibilitate) si trebuie sa ramana in proprietatea acestora cel putin 5 ani. In cazuri speciale, in care privatizarea implica si proiecte din categoria celor finantate din prezenta schema de finantare, inainte de termenul de 5 ani, se cere in mod expres aprobarea Delegatiei Comisiei Europene.

Se respinge orice proiect depus dupa termenul limita. Data si ora PRIMIRII conteaza, si nu data postei. De asemenea proiecte trimise prin fax, e-mail sau trimise la alta adresa nu se iau in considerare si sunt respinse.

Aplicatia trebuie semnata de o persoana autorizata oficial in acest scop de catre aplicant.

Este important de retinut ca documentele suport ale aplicatiei pot fi si in limba romana. Prin documente suport in sensul aplicatiei prezente se inteleg toate documentele necesare listate la subcapitolul 2.3.1.

Trebuie depuse un original si trei copii marcate corespunzator.

14.1 Aplicatia se respinge daca formularul lipseste, nu este completat in totalitate sau este ilizibil;

14.2 Proiectul se respinge daca formularul de buget lipseste, nu este completat in totalitate sau este ilizibil;

14.3 Se respinge proiectul daca studiul de fezabilitate nu exista, sau nu este prezentat in formatul corect.

Matricea de evaluare tehnica a aplicatiei, utilizata la etapa regionala

Evaluarea tehnica se realizeaza la doua nivele si anume local, la nivel de Agentie de Dezvoltare Regionala si mai apoi la nivel central. In cele ce urmeaza este comentata matricea de evaluare la nivelul ADR. De aceasta data se acorda puncte ce constituie criteriul de ierarhizare a proiectelor eligibile. Pre-selectia este divizata in trei sectiuni si anume: evaluarea financiara, evaluarea economica precum si evaluarea tehnica si maturitatea proiectului.

MATRICEA DE EVALUARE TEHNICA (Comitetele de pre-selectie ale ADR)

Explicatii

A. Evaluarea financiara

Punctul 1: Comitetul de Pre-selectie trebuie sa consulte Raportul asupra Studiului de Fezabilitate (Anexa E) si sa aprecieze daca toate calculele sunt bazate pe date de intrare solide si justificabile.

Punctul 2 Comitetul de Pre-selectie trebuie sa consulte Raportul asupra Studiului de Fezabilitate (Anexa E) si sa aprecieze daca toate calculele sunt bazate pe date de intrare solide si justificabile.

Punctul 3  Paragraful se refera numai la contributia locala la costurile eligibile (minim 10% din totalul costurilor eligibile si numai in numerar). Contributii mai mari sunt rasplatite pentru a incuraja promovarea unor proiecte cu valoare mai mare.

Punctul 4  Comitetul de Pre-selectie trebuie sa examineze Studiul de Fezabilitate (Anexa D) si Raportul asupra Studiului de Fezabilitate (Anexa E) si sa aprecieze calitatea, coerenta si completitudinea acestora. O calitate mai mare a datelor tehnice cuprinse in Studiul de Fezabilitate va obtine un punctaj mai mare.

Cerintele internationale (indicate in Anexa E la Formularul de Cerere de Finantare) trebuie sa fie in conformitate cu "Ghidul pentru analiza cost-beneficiu pentru proiecte mari" utilizat in contextul politicii regionale al CE. In acest sens trebuie sa contina valori ale indicatorilor financiari si economici "Rata rentabilitatii" si "Valoarea neta actualizata".

De asemenea, Studiul de Fezabilitate" trebuie sa satisfaca cerintele legislatiei romanesti (indicate in Anexa D a Formularului de Cerere de Finantare) si trebuie sa includa aprobarile autoritatii abilitate.

Punctul 5  Comitetul de Pre-selectie trebuie sa aprecieze daca proiectul va atrage alte investitii precum si nivelul acestora comparativ cu cel al altor proiecte. Sunt de preferat proiectele care atrag investitii mai mari.

B. Evaluarea economica

Punctul 6  Trebuie evaluat numarul de locuri de munca temporare si permanente generate de proiect.

In acest sens, exista doua forme de angajare temporara: in timpul constructiei si respectiv pe perioada operarii facilitatii.

Prioritate, in ordinea celor mai mari scoruri, trebuie acordata dupa cum urmeaza:

angajare permanenta

angajare temporara in perioada operarii proiectului

angajare temporara pe perioada constructiei

Punctul 7  Comitetul de Pre-selectie trebuie sa aprecieze beneficiile specifice ale fiecarui proiect in cadrul propriei categorii, si in plus alte beneficii socio-economice care deriva in urma dezvoltarii proiectului.

In general se considera ca aprecierile cerute in fiecare categorie sunt usor de evaluat. Totusi, pentru re-dezvoltarea zonelor industriale se recomanda sa fie sprijinite proiectele care dezvolta, in totalitate sau numai partial, o zona industriala existenta sau abandonata, deoarece aceasta imbunatateste impactul vizual in cadrul oraselor/municipiilor si impiedica dezvoltarea aleatoare a unor situri alternative. Adesea, activitatile industriale anterioare au cauzat contaminarea mediului in zonele respective ceea ce a condus la abandonarea lor in loc ca ele sa fie repuse in functiune si reutilizate. Exemple de atfel de contaminari sunt:

Zone contaminate cu depozite de deseuri de materiale / cladiri partial demolate

Zone a caror suprafata a fost contaminata prin scurgeri de uleiuri, acizi, chimicale, etc.

Zone folosite pentru extractia de materiale si care nu au fost reabilitate in mod corespunzator.

Ultima categorie se refera la inzestrarea cu utilitati noi sau suplimentare pentru o mai buna folosire a zonei, sau pentru a extinde capacitatile de productie existente.

Punctul 7.5 al grile permite Comitetului de Pre-selectie sa aprecieze si sa puncteze daca proiectul asigura beneficii socio-economice mai mari. Acolo unde beneficiile suplimentare exista si sunt cuantificate in termeni financiari, in cadrul Studiului de Fezabilitate, Comitetul de Pre-selectie trebuie sa acorde puncte in functie de beneficiile rezultate.

Punctul 8   Trebuie apreciat cat de bine raspunde proiectul nevoilor regionale si daca este in linie cu Planurile de Dezvoltare Regionala si Nationala, precum si efectele benefice asupra mediului si populatiei din regiune, asa cum au fost identificate in proiect si sunt descrise in Formularul de Cerere de Finantare.

Punctul 9   Comitetul de Pre-selectie trebuie sa ia in considerare maturitatea tehnica a proiectului din Studiul de Fezabilitate. De asemenea, trebuie sa puncteze existenta Certificatului de Urbanism si sa aprecieze daca maturitatea este sustinuta de documentatie suplimentara depusa impreuna cu Aplicatia.

Punctul 10   Comitetul de Pre-selectie trebuie sa examineze bugetul si toata documentatia ajutatoare prezentate pentru a stabili cu siguranta daca estimarea costurilor este bazata pe masuratori si aproximari globale sau pe cantitati detaliate. Cu cat bugetul este mai bine structurat si detaliat, cu atat punctajul acordat va fi mai mare.

Punctul 11   In cazul in care solicitantul demonstreaza ca are experienta anterioara in managementul unor proiecte similare, sau ca detine resurse corespunzatoare si un plan coerent pentru implementarea proiectului de la faza initiala si pana la finalizare, atunci comitetul poate acorda pana la 10 puncte.

Comitetul de Pre-selectie trebuie sa puncteze daca proiectul este promovat de un parteneriat, iar fiecare partener are un rol bine definit in cadrul acestuia.

Matricea de evaluare tehnica a aplicatiei, utilizata la etapa nationala (MIE)

Toate proiectele pre-selectate de Agentiile pentru Dezvoltare Regionale (care au intrunit un scor mai mare de 50 de puncte) vor face obiectul unei evaluari pe plan national organizata de catre MIE prin intermediul unei firme specializate de asistenta tehnica.

Este important de mentionat ca intre momentul evaluarii regionale si a celei nationale va exista un interval de trei luni pentru ca proiectele calificate sa poata fi completate, ajustate, traduse. De aceea, in special la nivel national, consultantul de AT va trebui va trebui sa ia in considerare maturitatea proiectului si sa examineze urmatoarele documente, care in acest stadiu trebuie sa fie integral in limba engleza:

Aplicatia initiala

Studiu de Fezabilitate incluzand orice revizuire a bugetului

Studiul de Marketing / Planul de Afaceri

Design Brief / Schita de Proiect,

Avizul de Impact de Mediu si orice impact asupra mediului, daca apare;

Aranjamentele privind sustenabilitatea si durabilitatea proiectului

Dovada legala a proprietatii facilitatilor existente si a terenului (sau dovada ca exproprierea terenului a fost initiata)

Hotarare legala a solicitantului si/sau a partenerilor privind asigurarea contributiei locale, in numerar, la "costurile eligibile", acoperirea costurilor neeligibile si a tuturor eventualelor costuri suplimentare de constructie.

In urma acestui proces s-ar putea sa se modifice ierarhizarea proiectelor in functie de punctajul obtinut. De asemenea, evaluarea proiectelor la nivel national astfel realizata s-ar putea sa redistribuie fondurile in functie si de calitatea proiectelor prezentate de diferite regiuni. Se impune o redistribuire a fondurilor si cand o anumita regiune nu reuseste sa prezinte un numar suficient de proiecte de calitatea ceruta.

MIE va avea, de asemenea, responsabilitatea pentru contractarea asistentei tehnice (TA) ce va cuprinde specialisti consultanti externi care, dupa selectia regionala si la nivel national, vor efectua o evaluare riguroasa asupra fezabilitatii si aspectelor de mediu ale proiectelor selectate si vor continua prin a dezvolta proiectarea detaliata si pregatirea documentelor pentru licitatii. Consultantii externi vor fi solicitati sa evalueze calitatea proiectelor si sa le ierarhizeze in functie de aceasta si de maturitatea proiectelor. Acest proces va putea conduce la de-selectarea unora si schimbarea prioritatilor proiectelor.

In cele ce urmeaza este comentata matricea de evaluare nationala. Evaluarea este structurata tot in trei sectiuni si anume: evaluarea financiara, evaluarea economica precum si evaluarea tehnica si maturitatea proiectului.

Evaluarea Nationala de catre Consultantul de AT

1) MATRICEA DE CALIFICARE

2) MATRICEA DE EVALUARE TEHNICA

Explicatii

Consultantul de AT trebuie sa-si pregateasca propria evaluare si sa faca un rezumat al concluziilor care va fi prezentat Comitetului National de Coordonare. Pe baza analizei acestor documente, Comitetul National de Coordonare va stabili portofoliul final de proiecte ce vor fi finantate in cadrul programului Phare 2004-2006, care va fi apoi aprobat de catre Comitetul National de Dezvoltare Regionala.

Punctul 1  Consultantul de AT va analiza Studiul de Fezabilitate (Anexa D) si Raportul asupra Studiului de Fezabilitate (Anexa E) si va aprecia daca calculele sunt bazate pe date de intrare solide si justificabile.

Punctul 2  Consultantul de AT trebuie sa consulte Studiul de Fezabilitate (Anexa D) si sa aprecieze daca toate calculele sunt bazate pe date de intrare solide si justificabile.

Punctul 3  Punctul se refera numai la contributia locala la costurile eligibile (minim 10% din totalul costurilor eligibile si numai in numerar). Contributii mai mari sunt rasplatite pentru a incuraja promovarea unor proiecte cu valoare mai mare.

Punctul 4  Consultantul de AT trebuie sa analizeze Studiul de marketing si/sau Planul de afaceri si sa aprecieze calitatea si completitudinea acestora. Proiectele cu o buna gandire si propuneri detaliate vor fi rasplatite cu pana la maxim 10 puncte.

Punctul 5  Consultantul de AT trebuie sa examineze Studiul de Fezabilitate (Anexa D) si Raportul asupra Studiului de Fezabilitate (Anexa E) si sa aprecieze calitatea, coerenta si completitudinea acestora. Studiul de Fezabilitate trebuie sa se bazeze pe date de intrare solide si justificabile identificate obtinute in urma efectuarii unor cercetari. O calitate mai mare a datelor tehnice cuprinse in Studiul de Fezabilitate va obtine un punctaj mai mare.

Cerintele internationale (indicate in Anexa E la Formularul de Cerere de Finantare) trebuie sa fie in conformitate cu "Ghidul pentru analiza cost-beneficiu pentru proiecte mari" utilizat in contextul politicii regionale al CE. In acest sens trebuie sa contina valori ale indicatorilor financiari si economici "Rata rentabilitatii" si "Valoarea neta actualizata".

De asemenea, Studiul de Fezabilitate" trebuie sa satisfaca cerintele legislatiei romanesti (indicate in Anexa D a Formularului de Cerere de Finantare) si trebuie sa includa aprobarile autoritatii abilitate.

Punctul 6  Consultantul de AT trebuie sa aprecieze daca proiectul va atrage alte investitii precum si nivelul acestora comparativ cu cel al altor proiecte. Sunt de preferat proiectele care atrag investitii mai mari.

Punctul 7  Trebuie evaluat numarul de locuri de munca temporare si permanente generate de proiect. In acest sens, exista doua forme de angajare temporara: in timpul constructiei si respectiv pe perioada operarii facilitatii.

Punctul 8  Consultantul de AT trebuie sa ia in considerare numarul populatiei potentiale care va beneficia in mod direct de pe urma proiectului. In acest sens trebuie avuta in vedere si populatia oraselor si comunelor adiacente proiectului.

Punctul 9  Consultantul de AT trebuie sa analizeze beneficiile specifice fiecarui proiect in cadrul propriei categorii, si in plus alte beneficii socio-economice care deriva in urma dezvoltarii proiectului.

In cadrul categoriei "Reabilitarea zonelor industriale" se va acorda prioritate proiectelor destinate repunerii in functiune a zonelor industriale, si in special a celor care urmaresc diminuarea contaminarii cu:

Depozite de deseuri de materiale / cladiri partial demolate

Suprafete contaminate prin scurgeri de uleiuri, acizi, chimicale, etc.;

Zone folosite pentru extractia de materiale si care nu au fost reabilitate in mod corespunzator;

Etc.,

Acolo unde beneficiile suplimentare exista si sunt cuantificate in termeni financiari, in cadrul Studiului de Fezabilitate, consultantul de AT trebuie sa acorde puncte in functie de beneficiile rezultate.

Punctul 10  Daca proiectul nu are un impact negativ asupra mediului, iar acest lucru este clar demonstrat prin studii si avize, atunci consultantul de AT va acorda maxim 5 puncte. Daca exista un impact negativ semnificativ asupra mediului, atunci consultantul de AT trebuie sa aprecieze daca masuri adecvate de diminuare a acestuia au fost incluse in proiect, iar daca nu sunt prevazute astfel de masuri atunci punctajul acordat va fi zero.

Punctul 11   Consultantul de AT trebuie sa determine daca proiectul vizeaza o dezvoltare durabila pe termen lung (din punct de vedere financiar, de mediu si institutional) si daca solicitantul a prevazut si inclus in aplicatie detalii privind aranjamente de intretinere si operare.

Punctul 12   Trebuie apreciat cat de bine raspunde proiectul nevoilor regionale si daca este in linie cu Planurile de Dezvoltare Regionala si Nationala, precum si efectele benefice asupra mediului si populatiei din regiune, asa cum au fost identificate in proiect si sunt descrise in Formularul de Cerere de Finantare.

Punctul 13   Consultantul de AT trebuie sa ia in considerare maturitatea tehnica a proiectului pe baza Design Brief / Schita de Proiect si sa reanalizeze evaluarea/aprecierea facuta la pre-selectia regionala.

Punctul 14 Consultant de AT trebuie sa analizeze in special bugetul actualizat si toata documentatia ajutatoare prezentate pentru a stabili cu siguranta daca estimarea costurilor este bazata pe masuratori si aproximari globale sau pe cantitati detaliate. Cu cat bugetul este mai bine structurat si detaliat, cu atat punctajul acordat va fi mai mare.

Punctul 15 In cazul in care solicitantul demonstreaza ca are experienta anterioara in managementul unor proiecte similare, sau ca detine resurse corespunzatoare si un plan coerent pentru implementarea proiectului de la faza initiala si pana la finalizare, atunci consultantul de AT poate acorda pana la 10 puncte.

Consultantul de AT trebuie sa puncteze daca proiectul este promovat de un parteneriat, iar fiecare partener are un rol bine definit in cadrul acestuia.

Bibliografie la Capitolul 9

1. Intarirea capacitatii de pregatire a Proiectelor de Mediu: Romania. Mott MacDonald, Demeter House Station Road, Cambridge CB1 2RS UK
2. Project Cycle Management Training Handbook, March 2002, EC
3. Ex ante Evaluation. Dec 2001, EC
4. Evaluation in the European Comision, March 2001, EC
5. Ghidul Solicitantului - PHARE 2004-2006 Coeziune Economica si Sociala - Programe mari de infrastructura regionala, www.mie.ro, 2004