IDENTIFICAREA PROIECTELOR MARI DE INFRASTRUCTURA REGIONALA; CRITERII DE SELECTIE

Prima etapa este aceea de identificare a proiectelor de infrastructura. In aceasta etapa este foarte importanta definirea obiectivelor si stabilirea criteriilor de selectie.

Definirea obiectivelor

Definirea obiectivelor este esentiala pentru identificarea proiectelor de infrastructura, ceea ce reprezinta punctul de plecare si pentru evaluare. In general vorbind, problema la care trebuie sa raspunda dosarul proiectului este urmatoarea:

Care sunt beneficiile socio-economice care pot fi obtinute prin intermediul implementarii proiectului?

Proiectul de infrastructura trebuie sa arate clar urmatoarele:

1. variabilele socio-economice pe care proiectul este posibil sa le influenteze.
2. care dintre obiectivele specifice ale politicilor regionale si de coeziune ale Romaniei sau UE   pot fi realizate de catre proiect si, in particular, modul in care proiectul, daca va avea succes, va influenta atingerea acestor obiective.

Obiectivele luate in considerare ar trebui sa fie variabile socio-economice si nu doar indicatori fizici. Ele ar trebui sa fie conectate logic cu proiectul si ar trebui sa existe anumite indicatii asupra modului in care se masoara nivelul lor de realizare.

Cu privire la definirea obiectivelor socio-economice, este nevoie sa se raspunda la urmatoarele intrebari cheie:

1. se poate identifica un spor al bunastarii generale care va apare datorita proiectului si acesta este mai mare decat costul sau?
2. au fost luate in considerare toate efectele socio-economice directe si indirecte cele mai importante ale proiectului?
3. daca nu este posibil sa se masoare toate efectele sociale directe si indirecte din lipsa de date, au fost identificate anumite valori de substitutie?

Definirea clara si completa a obiectivelor socio-economice este necesara pentru determinarea impactului proiectului de infrastructura. In orice caz, adesea poate fi dificil sa se prognozeze toate categoriile de influente pe care le poate avea un anumit proiect de infrastructura. De exemplu, datele regionale nu permit intotdeauna sa se faca estimari precise privind impactul de ansamblu asupra comertului cu alte regiuni sau centre comerciale; de asemenea efectele indirecte asupra ocuparii sunt dificil de cuantificat; competitivitatea poate depinde de conditiile comerciale externe, ratele de schimb, modificarile preturilor relative. In majoritatea cazurilor exista multe variabilele pentru care este prea costisitor sa se faca analize specifice proiect cu proiect.

Oricum, abordarea prezentului Manual este aceea de a nu lua in considerare toate efectele indirecte si foarte indepartate ale proiectului. Procedura pe care o sugereaza Manualul se concentreaza in principal asupra analizei cost-beneficiu si a variabilelor microeconomice.

In timp ce evaluarea beneficiilor sociale ale fiecarui proiect depinde de obiectivele politicii economice ale partenerilor implicati, necesitatea esentiala, din perspectiva Comisiei, este ca proiectul sa fie legat logic de principalele obiective ale fondurilor implicate:   Fondurile de Preaderare.

In completare la obiectivele generale ale fondurilor de preaderare, proiectul trebuie sa fie concordant cu legislatia Uniunii Europene pentru sectorul specific asistat si cu reglementarile in materie de concurenta.

Identificarea proiectelor

In scopul identificarii proiectelor mari de infrastructura regionala, trebuie sa se tina seama de urmatoarele elemente:

Proiectul trebuie sa fie o unitate de analiza clar identificata, in concordanta cu principiile Analizei Cost-Beneficiu;

Obiectul evaluarii reflecta definitia proiectului prevazuta de reglementari;

Nivelurile financiare stabilite de reglementari sunt respectate (in cazul de fata Ghidul Solicitantului).

Proiectul trebuie sa fie clar identificat ca o unitate de analiza independenta din punct de vedere economic. In mod specific, activitatile incluse in proiect trebuie sa conduca catre un ansamblu unic.

Evident, cele de mai sus se aplica in cazul in care raportul de analiza prezinta doar unele faze initiale ale investitiei, al caror succes depinde de definitivarea proiectului ca un tot unitar. Este foarte important sa se accentueze acest punct deoarece in practica, procesul administrativ de elaborare a deciziei poate atrage dupa sine nevoia de a fragmenta proiectul in etape sau subproiecte.

In anumite cazuri, poate aparea un alt risc: este prezentat un proiect cuprinzator dar se solicita cofinantarea doar pentru una dintre parti si nu este clar daca celelalte parti fundamentale vor fi sau nu vor fi executate.

Ofertantul are sarcina de a furniza justificarea identificarii si alegerii subiectului analizei iar examinatorul are sarcina de a judeca aceasta alegere. In cazul in care obiectul analizei nu este clar identificat, examinatorul poate cere ca ofertantul sa completeze dosarul prezentarii cu unele clarificari privitoare la alegerea pe care a facut-o.

Criterii de baza in selectarea proiectelor

Conceptual, dezvoltarea regionala este definita in Romania ca fiind ansamblul politicilor autoritatilor publice centrale si locale, elaborate in scopul imbunatatirii performantelor economice ale unor arii geografice constituite in Regiuni de Dezvoltare (vezi Figura 1‑1) si care beneficiaza de sprijinul Guvernului, al Uniunii Europene si a altor institutii si autoritati nationale si internationale interesate.

Conform recomandarilor stipulate in Cartea Verde a Dezvoltarii Regionale in Romania s-au constituit prin libera asociere, 8 regiuni de dezvoltare, respectiv regiunile: Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest, Centru, Bucuresti - Ilfov, formate din grupuri de judete cu profiluri socio-economice complementare, care spre deosebire de unitatile administrativ teritoriale existente sunt suficient de mari pentru a permite utilizarea mai eficienta a resurselor si pentru a conferi un mecanism eficient de implementare practica a politicilor de preaderare ale Uniunii Europene.

Criteriile de selectare a proiectelor depind de prioritatile stabilite in documentele de planificare, intocmite la nivel regional si national.

In cadrul pregatirilor pentru aderarea la Uniunea Europeana, autoritatile romane au intocmit Planul National de Dezvoltare (PND) pentru perioada 2004-2006, spre a fi anexat la Programul National pentru Aderare.

Criteriile de baza folosite la selectarea proiectelor mari de infrastructura regionala sunt legate strans de prioritatile regionale definite in Planurile de Dezvoltare Regionala si prioritatile nationale identificate de Planul National de Dezvoltare. In continuare sunt analizate aceste prioritati.

Prioritati regionale

In aceasta sectiune sunt prezentate sintetic prioritatile regionale[1], asa cum rezulta acestea din planurile de dezvoltare regionala si din strategiile de dezvoltare elaborate in cadrul Agentiilor pentru Dezvoltare Regionala. Trebuie precizat ca, in documentele analizate, unii autorii au folosit termenul de prioritati iar ati autori au utilizat termenul de axa. De asemenea, planurile de dezvoltare regionala si strategiile de dezvoltare nu pot fi usor comparate deoarece structura si dimensiunea acestora difera foarte mult. Drept rezultat, modul de prezentare a prioritatilor regionale difera extrem de mult de la o regiune la alta.

REGIUNEA 1 (NE)

Potrivit PDR, Regiunea Nord-Est, prima dintre cele opt regiuni de dezvoltare, sub aspectul marimii si al populatiei, se situeaza pe ultimul loc in Romania in raport cu produsul intern brut regional pe cap de locuitor, datorita unui nivel de productivitate scazut.

La nivel regional au fost identificate o serie de probleme cheie cum ar fi: cea mai redusa valoare a produsului intern brut regional pe locuitor (PIBR/loc) dintre toate regiunile, un nivel de productivitate regional inferior celui inregistrat la nivel national in toate sectoarele de activitate (cu exceptia transporturilor); slaba diversificare a activitatilor economice in mediul rural, preponderenta fiind agricultura; un nivel al infrastructurii fizice si de utilitati dintre cel mai scazute din Romania din punct de vedere cantitativ si calitativ, in mediul urban, iar in mediul rural aproape inexistent; rata somajului pe orizonturi largi de timp este superioara valorii inregistrate la nivel national, iar in unele judete si in anumite perioade de timp este cea mai ridicata din Romania;

In aceste conditii, pentru orizontul de timp 2004-2006, s-a considerat drept obiectiv general al strategiei regionale: "Cresterea gradului de competitivitate al regiunii prin imbunatatirea infrastructurii economice si intarirea coeziunii sociale".

Au fost identificate urmatoarele Axe de Interventie (prioritati):

1. Dezvoltarea infrastructurii
2. Dezvoltarea mediului de afaceri
3. Dezvoltare rurala
4. Dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale

REGIUNEA 2 (SE)

Agentia pentru Dezvoltare Regionala SE, impreuna cu principalii parteneri regionali, au elaborat un program de dezvoltare regionala in concordanta cu liniile directoare ale Planului National de Dezvoltare, cuprinzand obiectivele de dezvoltare regionala pe termen lung si prioritati de dezvoltare.

Prioritatile regionale, cuprinse in PDR al Regiunii 2 SE sunt urmatoarele:

Dezvoltarea sectorului productiv si a serviciilor conexe;

Dezvoltarea infrastructurii;

Dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale;

Dezvoltarea zonelor rurale;

Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului;

Sprijinirea inovarii tehnologice, crearea societatii informationale;

Luand in considerare analiza SWOT, ADR SE si-a propus dezvoltarea prioritatilor printr-un numar de masuri adecvate.

REGIUNEA 3 (S)

In contextul PDR, parteneriatul regional a identificat, pe baza concluziilor rezultate din analiza de potential a Regiunii Muntenia, urmatoarele patru domenii prioritare spre care vor fi concentrate eforturile de sustinere:

dezvoltarea infrastructurii;

dezvoltarea afacerilor;

dezvoltarea rurala;

dezvoltarea resurselor umane.

Problemele legate de protectia mediului nu fac obiectul unei prioritati distincte, ele fiind tratate in cadrul prioritatilor mentionate.

Fiecare prioritate contine un pachet de masuri concrete, elaborate astfel incat sa asigure o orientare integrata si coerenta a fondurilor de finantare si a caror aplicare va conduce la imbunatatirea situatiei economice, sociale si institutionale in regiune.

REGIUNEA 4 (Sud - Vest)

In cadrul Parteneriatului Regional pentru Programare, sprijinit de secretariatul tehnic al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia, s-au purtat discutii privind analiza regionala socio-economica pentru elaborarea analizei SWOT, identificarea prioritatilor regionale pentru programarea si formularea strategiei regionale pe termen mediu pentru dezvoltarea socio-economica pe perioada 2004-2006, articulata conform masurilor de interventie prevazute.

Pe baza analizei socio-economice rezumata in analiza regionala SWOT, Parteneriatul Regional pentru Programare a identificat obiectivele generale pentru dezvoltarea regionala socio-economica pe termen mediu (2004-2006) impreuna cu prioritatile strategice regionale, ce sunt detaliate in masuri de interventie specifice.

Sprijinul pentru formarea de capital in sectorul privat, sprijinirea cercetarii, a inovarii tehnologice si a tehnologiei informatiei este prima prioritate a regiunii.

A doua prioritate regionala este modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport si protectia si imbunatatire a mediului..

A treia prioritate regionala este dezvoltarea resurselor umane

A patra prioritate regionala este dezvoltarea zonelor rurale si montane,

A cincia prioritate regionala este imbunatatirea serviciilor sociale

REGIUNEA 5 (Vest)

Strategia de Dezvoltare Regionala a Regiunii V (Vest) este un document complex elaborat pe baza Analizei Socio-Economice a regiunii si analizei SWOT. Aceste doua analize au permis determinarea unor directii strategice prioritare de dezvoltare care vizeaza in mod direct sectorul privat, dezvoltarea spatiului rural, dezvoltarea si promovarea turismului regional, protectia mediului.

In cadrul fiecarei directii de dezvoltare au fost identificate obiective strategice a caror realizare este urmarita prin actiunile ce se vor intreprinde in viitor.

Strategia s-a realizat in corelatie cu Strategiile de Dezvoltare Judetene elaborate de Prefecturi, Planurile de Amenajare Teritoriala Judetene.

Strategiile sectoriale ale ministerelor, care vizeaza perioada 2002-2004 au fost de asemenea luate in considerare la elaborarea Strategiei de Dezvoltare Regionala si care reprezinta esenta Planului de Dezvoltare al Regiunii V Vest.

Au fost identificate sase mari directii prioritare de dezvoltare:

Directia strategica I - Dezvoltarea sectorului privat si a serviciilor pentru intreprinderi;

Directia strategica II - Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii de sustinere a activitatilor economico-sociale;

Directia strategica III - Dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor publice;

Directia strategica IV - Dezvoltarea spatiului rural, crearea unui cadru favorabil;

Directia strategica V - Mediu;

Directia strategica VI - Cercetare, dezvoltare tehnologica, inovare si IT.

Strategia acorda o importanta deosebita dezvoltarii sectorului privat. Acesta se doreste a fi si o alternativa pentru ocuparea fortei de munca, astfel incat restructurarea industriilor grele si extractive sa nu mai reprezinte o amenintare din punctul de vedere al somajului. In cadrul acestui obiectiv strategic se acorda o atentie deosebita dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii si atragerii de investitii private in regiune.

REGIUNEA 6 (Nord-Vest)

Planului de Dezvoltare Regionala 2004-2006 precum si Strategia de dezvoltare a  Regiunii 6 Nord-Vest a identificat, prin dezbateri publice, cinci obiective specifice:

Dezvoltarea unor produse de marca regionale si promovarea ofertei specifice a Regiunii;

Asigurarea suportului de infrastructuri pentru dezvoltare durabila;

Integrarea socio-economica a grupurilor si comunitatilor dezavantajate;

Dezvoltarea de retele parteneriale si actiune strategica coordonata;

Promovarea economiei bazate pe cunoastere si formare continua.

REGIUNEA 7 (Centru)

Strategia de Dezvoltare Regionala a Regiunii Centru, prin prioritatile stabilite, urmareste dezvoltarea in intreaga regiune a unei economii performante, prin mobilizarea tuturor resurselor fizice si umane in corelatie cu conservarea mediului si a patrimoniului care sa conduca la cresterea nivelului de viata al locuitorilor. Prin procesul de tranzitie la economia de piata toate sectoarele economice din regiune au inregistrat o puternica scadere, concomitent cu cresterea numarului de someri.

Prin Strategia de Dezvoltare a Regiunii "Centru" au fost identificate prioritatile strategice de dezvoltare regionala.

Aceasta strategie este axata pe urmatoarele prioritati:

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii;

Dezvoltarea sectorului productiv, cresterea competitivitatii in afaceri si promovarea sectorului privat;

Cresterea ocuparii, dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale;

Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului;

Dezvoltarea zonelor rurale;

Sprijinirea cercetarii, inovarii tehnologice si IT, crearea societarii informationale.

REGIUNEA 8 Bucuresti - Ilfov

Strategia de dezvoltare a regiunii (SDR) Bucuresti - Ilfov a fost elaborata de catre Agentia pentru Dezvoltare Regionala. SDR se bazeaza pe o analiza socio-economica a regiunii si identifica obiectivele cheie prin intermediul carora se poate ajunge la dezvoltarea durabila a regiunii Bucuresti - Ilfov.

Scopul acestei Strategii este de a furniza un cadru regional larg de maximizare a beneficiilor aduse de politicile europene de coeziune sociala si economica in sinergie cu cele nationale.

Regiunea Bucuresti - Ilfov in comparatie cu celelalte regiuni din Romania a avut o evolutie ascendenta mai pronuntata, dar comparativ cu regiunile din alte tari candidate la aderare la UE, performantele inregistrate sunt inca modeste. Regiunea are nevoie de investitii urgente in resursele umane, in infrastructura si in tot ce poate determina cresterea economica.

Axele prioritare sunt urmatoarele:

Axa i: dezvoltarea sectorului productiv si a serviciilor conexe prin sprijinirea cresterii competitivitatii intreprinderilor si promovarea liberei initiative;

Axa ii: dezvoltarea infrastructurii;

Axa iii: dezvoltarea resurselor umane si imbunatatirea serviciilor sociale;

Axa iv: dezvoltarea rurala si agricola;

Axa v: protejarea si imbunatatirea calitatii mediului;

Axa vi: promovarea si sprijinirea cercetarii si dezvoltarii tehnologice, a masurilor inovative, precum si a societatii informationale.

Prioritatile nationale

Planul National de Dezvoltare 2004-2006, elaborat in cadrul MIE, identifica cinci prioritati nationale care vor structura masurile si planurile de dezvoltare ale perioadei 2004 -2006. Aceste prioritati sunt expuse pe scurt in continuare.

PRIORITATEA 1 - IMBUNATATIREA COMPETITIVITATII SECTORULUI PRODUCTIV

Primul obiectiv al Planului National de Dezvoltare este acela de crestere a competitivitatii sectorului productiv, de ameliorare a punctelor sale slabe si de consolidare a rezultatelor obtinute pana in prezent. Principalele puncte slabe constau in ponderea prea mare a sectoarelor cu valoare adaugata redusa si intr-o gama limitata a bazei industriale, atat din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ. Acestea constituie o provocare majora in contextul economic actual, intrucat Romania se confrunta cu doua riscuri paralele: 1) cresterea concurentei din partea Chinei si Asiei de Sud-Est in sectoarele de activitate cu costuri mici si necesar ridicat de forta de munca, 2) stagnarea economica in UE-15 - principala sa piata de export - ceea ce impiedica dezvoltarea unui sector productiv sofisticat, lipsind cererea pe aceasta piata deja saturata. Nu in ultimul rand, aceste riscuri sunt amplificate de problema structurala reprezentata de marile intreprinderi de stat, aflate inca in proces de privatizare si/sau restructurare si care nu sunt competitive pe pietele internationale, precum si de o baza antreprenoriala generala slaba care ar putea conduce la o si mai mare dezindustrializare a tarii.

Obiectivul general de crestere a competitivitatii sectorului productiv din Romania poate fi sintetizat in trei obiective specifice:

• Promovarea infiintarii unor activitati cu valoare adaugata ridicata in industria prelucratoare si sectorul serviciilor;
• Extinderea bazei antreprenoriale, atat in termeni numerici, cat si ca sfera de activitati;
• Sprijinirea intrarii pe pietele internationale.

PRIORITATEA 2 - IMBUNATATIREA SI DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII PENTRU TRANSPORT SI ENERGIE SI ASIGURAREA PROTECTIEI MEDIULUI

Strategia nationala de dezvoltare a infrastructurii si protectia mediului se bazeaza pe combinarea investitiilor cu masurile "soft" aferente, pentru a asigura rezultate maxime. Mai concret, investitiile in infrastructura de transport sunt insotite de restructurarea Societatii Nationale a Cailor Ferate din Romania, precum si de o imbunatatire a sistemului de management al porturilor. Reforma din sectorul energetic va continua prin accelerarea privatizarii productiei si distributiei de energie, prin infiintarea de parteneriate publice-private, precum si prin liberalizarea pietei energetice, incluzand un mecanism pilot de bursa a energiei electrice. De asemenea, in PND se incurajeaza procesul de descentralizare a responsabilitatilor in domeniul protectiei mediului, concomitent cu atragerea investitiilor private in sectorul utilitatilor publice.

Strategia avuta in vedere necesita o combinare a activitatilor implementate la nivel central si local. Acele actiuni care trebuie sa aiba in principal un impact local vor fi abordate in cadrul prioritatii cinci de mai jos, in timp ce actiunile cu un impact national vor fi gestionate la nivel central. Independent de nivelul de implementare, se vor respecta urmatoarele principii:

Concentrarea activitatilor intr-un numar limitat de domenii de interventie, in vederea obtinerii unor efecte maxime;

Asigurarea sustinerii financiare si a eficientei actiunilor;

Rapiditate in procesul de pregatire si implementare a proiectelor;

Acordarea prioritatii, acolo unde este posibil, tehnologiilor inovatoare.

In domeniul infrastructurii de transport se va acorda prioritate imbunatatirii accesibilitatii tarii, prin investitii in coridoarele retelei Pan-europene. Distributia echilibrata a modurilor de transport va fi asigurata prin investitii prioritare in reabilitarea si modernizarea sistemului feroviar, precum si in dezvoltarea sistemului de transport pe Dunare. Acestea vor fi completate de  investitii in platformele intermodale de-a lungul principalelor porturi la Dunare. Calitatea si eficienta sistemului de transport vor fi abordate in principal prin interventii specifice pentru modernizarea tehnologica a aeroporturilor si a echipamentelor feroviare. In aceasta perioada de programare, obiectivul legat de asigurarea durabilitatii transportului din punct de vedere al mediul inconjurator va fi urmarit prin realizarea la nivel local de drumuri de centura si de ocolire, pentru a reduce poluarea in zonele urbane.

In domeniul infrastructurii energetice, efortul se va concentra pe asigurarea cu un minim necesar de energie a Romaniei, in conditiile exploatarii la maximum a resurselor interne (energie nucleara, lignit). Introducerea utilizarii resurselor energetice regenerabile si durabile se va face prin programe pilot, in perspectiva extinderii folosirii acestora pe parcursul urmatoarei perioade de programare.

In domeniul infrastructurii mediului, se va pune accentul pe constructia de sisteme mai performante de management al resurselor naturale, in primul rand dezvoltarea unui sistem integrat de management al apei. Aceasta implica investitii in retelele de alimentare cu apa, inclusiv extinderea retelei urbane si reabilitarea ei in vederea reducerii pierderilor, precum si imbunatatirea sistemului de canalizare si de tratare a apei.

Referitor la deseuri, se va promova o mai buna organizare a sistemului de colectare prin intermediul economiilor de scara, concomitent cu o extindere a managementului deseurilor speciale. Aceste actiuni vor trebui insotite de o modernizare a tehnicilor de management al deseurilor, precum si de activitati pilot care sa promoveze incinerarea si compostarea, ca si reciclarea deseurilor.

PRIORITATEA 3 - DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE, CRESTEREA GRADULUI DE OCUPARE SI COMBATEREA EXCLUDERII SOCIALE

Obiectivul general al celei de-a treia prioritati a Planului National de Dezvoltare este acela de crestere a capacitatii de ocupare a fortei de munca, precum si combaterea excluderii sociale. Aceasta prioritate este justificata de necesitatea abordarii unor probleme care apar pe piata muncii, printre care calitatea din ce in ce mai slaba a serviciilor de promovare a posibilitatilor de ocupare, in special capacitatea limitata a sistemului de educatie si formare profesionala de a corespunde nevoilor schimbatoare de pe piata muncii, precum si problemele structurale evidente de pe piata muncii: o rata a somajului in randul tinerilor peste media UE, somaj de lunga durata semnificativ. Aceste probleme apar din cauza excluderii sociale a grupurilor tinta traditionale, cum ar fi persoanele cu handicap sau populatia rroma, un factor care nu trebuie neglijat, dar, si mai important, marginalizarea sociala crescanda in zonele rurale.

Strategia nationala pentru dezvoltarea resurselor umane si ocuparea fortei de munca a identificat urmatoarele obiective inter-sectoriale:

Reducerea problemelor structurale cauzate de somaj;

Oferirea de oportunitati de angajare pentru persoanele dezavantajate si excluse social;

Promovarea invatarii continue si a capitalului uman de inalta calificare.

PRIORITATEA 4 - DIVERSIFICAREA ECONOMIEI RURALE SI CRESTEREA PRODUCTIVITATII IN AGRICULTURA

Obiectivul de ansamblu al prioritatii patru va fi acela de crestere a competitivitatii sectorului primar si a pietei agro-alimentare din Romania, concomitent cu accelerarea dezvoltarii zonelor rurale prin diversificarea activitatilor economice si exploatarea oportunitatilor existente.

Sectorul agricol din Romania se confrunta cu probleme grave de competitivitate. Productivitatea muncii din sectorul primar a scazut dramatic in ultimii ani, din cauza surplusului fortei de munca ocupata in acest domeniu, a profesionalismului scazut, mecanizarii limitate si a unei structuri extrem de fragmentata a exploatarilor agricole. Acest sector are in prezent o competitivitate redusa pe pietele internationale, fapt indicat si de datele referitoare la comertul exterior. Aceste probleme s-au reflectat in mod accentuat in industria agro-alimentara, ale carei performante s-au situat de asemenea sub potentialul sau. Lipseste o legatura intre productia agricola si industria agro-alimentara, datorita lipsei infrastructurii de baza, inclusiv a pietelor en gros, logisticii, depozitelor frigorifice. Drept rezultat, au aparut probleme de subdezvoltare in zonele rurale, unde a crescut nivelul saraciei, iar populatia nu are acces la serviciile de baza.

Valorificarea acestui potential presupune realizarea unor actiuni menite sa: 1) promoveze dezvoltarea rurala si diversificarea echilibrata si integrata; 2) sprijine dezvoltarea unor sectoare agricole si alimentare viabile, orientate catre piata; 3) imbunatateasca calitatea si siguranta lantului alimentar; 4) imbunatateasca sanatatea si bunastarea animalelor; 5) protejeze mediul natural si biodiversitatea, precum si sa integreze aceste obiective in toate politicile; 6) mareasca stabilitatea sociala in zonele rurale prin cresterea standardelor de siguranta ocupationala pentru activitati fermiere si de prelucrare a alimentelor; si 7) permita ca intreaga populatie din mediul rural sa beneficieze de oportunitatile oferite de aderarea la UE.

PRIORITATEA 5 - PROMOVAREA UNEI PARTICIPARI ECHILIBRATE A TUTUROR REGIUNILOR DIN ROMANIA LA PROCESUL DE DEZVOLTARE SOCIAL-ECONOMICA

Cea de-a cincia prioritate a Planului National de Dezvoltare are ca scop promovarea participarii echilibrate a tuturor regiunilor din Romania la procesul de dezvoltare social-economica. Experienta tranzitiei Romaniei spre o economie de piata evidentiaza faptul ca fortele pietei, lasate libere, tind sa distribuie neuniform cresterea economica si oportunitatile de ocupare. Rezultatul a fost migratia masiva spre Bucuresti a populatiei active, unde cresterea economica tinde sa se concentreze.

La nivel sub-regional, impactul restructurarii intreprinderilor de stat - care de asemenea tinde sa se concentreze in anumite zone, ca urmare a existentei oraselor monoindustriale - este o problema majora care poate contribui la adancirea saraciei si crearea de tensiuni sociale. La acesti factori se adauga factori istorici si geografici (Dunarea, granitele, etc.) care contribuie semnificativ la cresterea disparitatilor in dezvoltarea economica si  impiedica cresterea economica spontana.

In Romania exista conditiile necesare pentru ca politica de dezvoltare regionala sa ia amploare. In comparatie cu economiile de piata cu traditie, inegalitatile sunt inca relativ scazute, existand o retea de centre urbane in care se poate investi pentru crearea de piete regionale, iar nivelul educational al populatiei este destul de uniform distribuit in tara. Mai mult, odata cu infiintarea ADR-urilor s-a creat un canal institutional pentru implicarea actorilor locali in procesul de elaborare a politicii regionale.

Sunt necesare in continuare eforturi pentru implementarea unei politici publice regionale care sa asigure o participare echilibrata a tuturor regiunilor la procesul de dezvoltare economica a tarii, problemele de dezvoltare regionala fiind abordate in contextul obiectivului mai larg al PND: realizarea coeziunii economice si sociale.

PND propune trei obiective specifice privind dezvoltarea regionala:

• Combaterea disparitatilor regionale si sub-regionale prin politici publice adecvate;
• Combaterea fenomenului de declin urban si revigorarea zonelor urbane;
• Crearea de locuri de munca in zonele marginale/dezavantajate.

Atingerea obiectivelor de dezvoltare regionala necesita o strategie integrata, bazata pe o combinatie de investitii publice in infrastructura, o repartizare adecvata a sprijinului financiar, constand in sprijin direct acordat intreprinderilor si in stimulente pentru crearea de oportunitati economice in zonele marginale si in cele dezavantajate.

Repartizarea resurselor sub prioritatea privind dezvoltarea regionala se propune a se realiza conform unor criterii care favorizeaza regiunile mai putin dezvoltate

DOMENII DE INTERVENTIE si TIPURI DE MASURI

Pentru sprijinirea obiectivului specific 1, strategia defineste urmatoarele masuri:

1) Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport si afaceri

Aceasta masura are ca scop sprijinirea dezvoltarii afacerilor la nivel regional, prin co-finantarea investitiilor publice in infrastructura de afaceri, inclusiv transportul local si turismul. Masura vizeaza in mod deosebit  autoritatile locale si ar trebui sa conduca la un mediu de afaceri mai bun, prin imbunatatirea accesibilitatii, calitatii si gamei de servicii pentru afaceri, reabilitarea zonelor industriale si dezvoltarea potentialului de atractii turistice.

2) Modernizarea retelelor de alimentare cu apa si de canalizare in orasele mici si medii

Aceasta masura reprezinta o continuare a programului SAMTID si are ca obiectiv crearea de servicii pentru apa potabila si apa reziduala, imbunatatirea performantelor operatorilor si imbunatatirea standardelor serviciilor oferite. Actiunile includ reabilitarea si modernizarea retelelor de alimentare cu apa si canalizare din orasele mici si medii care, in ultimul deceniu nu au beneficiat de investitii publice. Aceasta masura vizeaza autoritatile locale si are ca scop stoparea declinului urban si in acelasi timp asigurarea conditiilor de baza pentru atragerea investitorilor.

3) Dezvoltarea Turismului

Masura de stimulare a turismului are ca scop dezvoltarea in primul rand a turismului balnear, pentru care Romania are un potential apreciabil in multe zone periferice ale tarii, valorificand existenta unei nise in acest domeniu pe piata europeana. Aceasta masura consta intr-o combinatie de reabilitare a facilitatilor existente, investitii in echipamente si pregatirea personalului pentru acest tip de turism. Masura vizeaza exclusiv autoritatile locale care au competente in administrarea unor unitati balneare, putand crea conditii pentru cresterea ocuparii si a veniturilor in mai multe zone din diferite regiuni ale tarii.

4) Dezvoltarea IMM-urilor din sectoarele productive si de servicii.

Este cazul unor masuri menite sa sprijine in principal IMM-urile nou infiintate, prin oferirea de sprijin nerambursabil (grant-uri) pentru investitii in activitatile de productie, inclusiv in acele tipuri de activitati care necesita forta de munca numeroasa. Masura vizeaza in mod direct micro intreprinderile active in zonele dezavantajate (zone indepartate/ zone cu o densitate de intreprinderi non agricole mica), care se axeaza pe tehnici de reciclare a deseurilor si exploatarea resurselor locale. Se prevede ca aceasta masura sa stimuleze antreprenoriatul in randul populatiei si sa contribuie in mod direct la cresterea economica si la crearea de locuri de munca, facand posibile investitii care, pana acum, nu s-au putut realiza, sectorul bancar fiind reticent in a finanta crearea de noi IMM-uri.

5) Consiliere si formare pentru IMM-uri

Aceasta este o masura complementara celei de mai sus, avand ca obiectiv sprijinirea IMM-urilor in procesul de imbunatatire a calificarii personalului folosit prin cursuri de formare si acces subventionat la consultanta, ca o modalitate de imbunatatire a activitatii si a know-how-ului tehnologic. Masura vizeaza in mod direct IMM-urile active in domenii economice cu valoare adaugata mare. Se prevede sustinerea cresterii competitivitatii IMM-urilor prin cresterea subventiilor financiare, asigurarea unor cursuri de formare profesionala si dezvoltarea  serviciilor de consultanta.

6) Imbunatatirea managementului deseurilor.

Este o masura care are ca scop imbunatatirea sistemelor de management al deseurilor in orasele mici si medii, precum si compensarea lipsei de investitii publice din ultimul deceniu in acest sector. Masurile sunt complementare celor finantate in cadrul Prioritatii Ele vizeaza autoritatile locale si se vor baza pe o serie de initiative la nivel local, inclusiv colectarea si transportul deseurilor, precum si diseminarea tehnicilor de management al pierderilor cu impact scazut si la scara mica, cum sunt de exemplu platformele de compostare. Masura va contribui la imbunatatirea conditiilor de trai din zonele periferice, precum si la stoparea cazurilor de declin urban si la cresterea numarului localitatilor care se conformeaza reglementarilor UE.

Viabilitate economica si sociala a proiectelor; efecte multiplicatoare ale investitiilor

Viabilitatea economica si sociala a proiectelor de infrastructura regionala rezulta din corelarea cu obiectivele si prioritatile urmarite de Planul National de Dezvoltare si cu cele din Planurile Regionale de Dezvoltare. Toate aceste obiective au ca scop cresterea calitatii vietii si dezvoltarea economico-sociala durabila a regiunilor in context national si european.

Realizarea proiectelor de infrastructura va dinamiza cererea de forta de munca prin crearea temporara sau permanenta de noi locuri de munca iar in cazul proiectelor cu efecte de antrenare si/sau care necesita operatiuni de intretinere sau de operare este evident efectul pozitiv asupra reducerii somajului, cresterii veniturilor persoanelor fizice si chiar ale autoritatilor locale si centrale. Este vorba de asa-numitul multiplicator de venit al productiei care releva ca efectul social poate fi mai mare decat cel legat de venitul direct , obtinut in urma finalizarii proiectelor. Optimizarea sau reducerea costurilor poate conduce la sporirea valorii sociale nete a venitului obtinut pe baza proiectului sau a ratei rentabilitatii economice.

Promovarea investitilor in infrastructura regionala va conduce la o crestere a capacitatii economice a zonei. Noi locuri de munca ce vor fi create pot stopa deplasarea populatiei in alte zone mai dezvoltate si ar contribui la mentinerea si dezvoltarea fortei de munca calificate existente, ar putea determina dezvoltarea pe orizontala si a altor sectoare de activitate care pot servi noua investitie.

Un studiu recent[3] arata efecte colaterale ale investitiilor din infrastructura locala asupra altor sectoare economice.

Pregatirea si realizarea lucrari de investitii in infrastructura locala va avea o intreaga serie de efecte pozitive asupra altor sectoare economice, precum si a ocuparii fortei de munca. O evaluare sumara a acestora permite evidentierea urmatoarelor efecte de antrenare:

• realizarea lucrarilor de constructii-montaj prevazute in programele de investitii va favoriza crearea a 260.000 de noi locuri de munca si mentinerea lor pe perioada 2005 - 2017;
• producerea echipamentelor si instalatiilor care se vor pune in opera in cadrul lucrarilor de modernizare si dezvoltare a infrastructurii (s-a presupus ca 40% dintre acestea se vor produce de industria romaneasca) va asigura locuri de munca pentru alti 40 de mii salariati in industria orizontala;
• intrarile in valuta convertibila, prin intermediul investitiilor directe, a imprumuturilor rambursabile si a granturilor, se vor ridica la cca. 800 mil. Euro/an;
• sectorul serviciilor de gospodarie comunala va ramane deschis pentru tehnologie si know-how de nivel international;
• vor fi realizate conditiile de baza pentru asigurarea unui nivel de trai civilizat, respectiv pentru prezervarea starii de sanatate a populatiei.

Noile activitati productive pot determina sporirea contributiei la bugetul local. Un buget local mai bogat inseamna un impact economic si social mai bun asupra contribuabililor. Daca bugetul local este solid comunitatea din localitate va avea numai de castigat. Un buget local bun va contribui la mentinerea si dezvoltarea activitatilor de invatamant, sanatate, cultura. In acelasi timp un buget local solid poate contribui la dezvoltarea economica locala prin asigurarea unor finantari corespunzatoare sau prin oferirea unor garantii solide pentru imprumuturi de la banci interesate in dezvoltarea unor activitati economice in zona.

Proiectele de infrastructura pot conduce la imbunatatirea competitivitatii economice locale. Activitatea generata de noua investitie poate atrage investitii conexe sau/si investitii distincte in zona. In zonele care inregistreaza crestere economica exista interes pentru investii private cu scopul dezvoltarii si extinderii propriilor afaceri. Nivelul investitilor (reflectat in valorile cheltuielilor capital variaza in functie de cresterea economica ce se inregistreaza in zona tinta). Cresteri modeste vor atrage investitii mici, cresteri importante vor atrage investitii pe masura.

Daca proiectele propuse indeplinesc conditiile de eligibilitate si vor fi finantate atunci vor aparea beneficii importante pentru economia locala si anume:

Dezvoltarea infrastructurii de turism; ca rezultate scontate se poate mentiona: dezvoltarea activitatii in cadrul turismului, atragerea investitiilor in zona, diversificarea serviciilor, modernizarea capacitatilor de cazare, crearea de noi locuri de munca in domeniul turismului, exploatarea zonelor cu potential turistic, cresterea numarului de turisti in special a celor straini, dezvoltarea turismului balnear, cresterea numarului de locuri in statiuni de tratament specific (saline, zone cu izvoare minerale etc.);

Imbunatatirea infrastructurii de transport; ca rezultate scontate se pot mentiona: dezvoltarea retelelor de transport regional si local, asigurarea accesului catre zonele industriale, turistice, cresterea potentialului economic in zonele propuse in cadrul proiectelor, scaderea nivelului de poluare a aerului, scaderea ratei accidentelor rutiere, reducerea costurilor de functionare a vehiculelor, timp de transport redus, cresterea industriala, turistica si economica, cresterea sigurantei circulatiei etc.;

Reabilitarea zonelor industriale; acest tip de proiecte poate duce la imbunatatirea conditiilor de munca, retehnologizarea intreprinderilor poluante, imbunatatirea calitatii mediului si reducerea poluarii (imbunatatirea indicatorilor de aer, sol, poluarea apelor), scaderea numarului de accidente de mediu, atragerea investitiilor locale, suprafetele de teren reabilitate vor fi ocupate de noi intreprinderi;

Dezvoltarea infrastructurii pentru afaceri va crea locuri de munca noi, spatii pentru productie vor fi puse la dispozitia IMM etc.

Beneficiile externe ale proiectelor de infrastructura sunt evidente in cazul drumurilor, prin reducerea accidentelor, diminuarea uzurii mijloacelor de transport, cresterii vitezei de deplasare si economisirii timpului, cresterii sperantei de viata prin reducerea poluarii. Efectele de antrenare sunt destul de mari pentru proiectele din turism care contribuie la dezvoltarea serviciilor locale, la cresterea numarului si importantei IMM-urilor, la intensificarea traficului turistic.

Externalitatile pozitive, care nu sunt intotdeauna usor de identificat si de evaluat sau cuantificat sub forma monetara sau nemonetara, trebuie evidentiate in analiza cost/beneficiu.