| CATEGORII DOCUMENTE |
| Comunicare | Marketing | Protectia muncii | Resurse umane |
Acest capitol are menirea de a ilustra o alta etapa in procesul elaborarii si evaluarii proiectelor mari de infrastructura si anume estimarea impactului asupra mediului (EIM).
Dupa cum se cunoaste, in ultimii ani Romania a depus eforturi sporite pentru dezvoltarea legislatiei de mediu si a reglementarilor care o sustin, in contextul aproximarii legislatiei europene de protectia mediului si a lungului proces de integrare in structurile europene. Dintre directivele de mediu ale EU care au influenta asupra proiectelor de infrastructura se numara urmatoarele: Directiva 97/11/EC privind evaluarea impactului asupra mediului si Directiva 90/313/EEC privind accesul liber la informatia de mediu. La acestea se adauga doua conventii internationale: Conventia de la Aarhus privind accesul liber la informatie, participarea publica la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu si Conventia de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera.
Toate aceste directive au fost transpuse in legislatia romaneasca si se aplica in practica fara perioada de tranzitie. In cazul Directivei 97/11/EC privind evaluarea impactului asupra mediului, pentru a definitiva procesul de transpunere, pentru a concepe si implementa, la nivel central, regional si local, procedurile interne pentru gestionarea si controlul legislatiei transpuse si pentru a intari capacitatea autoritatilor de mediu de a implementa noua legislatie, Comisia Europeana a finantat proiectul[1] Phare 2000 "Asistenta Tehnica pentru Asigurarea Conformarii cu Directivele privind Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM)".
Dupa cum se cunoaste, Programul multi-anual Phare 2004-2006 Coeziune Economica si Sociala, componenta Proiecte Mari de Infrastructura Regionala va finanta patru categorii mari de proiecte: infrastructura legata de turism, infrastructura legata de transportul regional, reabilitarea siturilor industriale si infrastructura de afaceri. Din aceste patru tipuri de proiecte, unele vor trebui obligatoriu sa parcurga procedura EIM, iar altele nu.
In Romania, principalele acte normative care reglementeaza EIM sunt urmatoarele:
Legea 137/1995 privind protectia mediului completata si modificata de Ordonanta de Urgenta 91/2002 (MO 512/22.10.1999 republicata);
Legea 645/2002 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta 34/2002 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (MO 901/12.12.2002);
HG 918/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri (MO 686/17.09.2002);
OM 860/2002 al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu (MO 52/30.01.2003);
OM 863/2002 al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului (MO 52/30.01.2003);
OM 864/2002 al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului si de participare a publicului la luarea deciziilor in cazul proiectelor cu impact transfrontier;
OM 1388/2002 al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului privind constituirea si functionarea Colectivului de Analiza Tehnica la nivel central (MO 207/31.03.2003);
Institutiile implicate in procedura EIA sunt urmatoarele:
La nivel central: MMGA si CATul de nivel national;
La nivel judetean: APMurile si CATul de nivel judetean.
Competentele de emitere a acordurilor de mediu si acordurilor integrate de mediu revin autoritatilor publice pentru protectia mediului centrale si teritoriale (regionale si locale), in conditiile precizate de OM 860/2002 cu Anexele nr. I.1 si I.2.
In anumite cazuri, pentru proiectele de investitii aflate in competenta sa de reglementare, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, poate solicita sau delega autoritatea publica teritoriala pe raza careia se afla amplasamentul proiectului, dupa caz, sa participe sau sa preia rezolvarea anumitor etape din procedura de emitere a acordului de mediu sau a acordului integrat de mediu.
EIM este o procedura prin care se evalueaza impactul asupra mediului a unui proiect de investitii si prin care potentialele efecte negative asupra mediului sunt diminuate sau eliminate inca din faza de proiectare. Procedura EIM porneste de la culegerea informatiilor utile pentru a identifica si intelege efectele asupra mediului inconjurator (aer, apa, sol, fauna, vegetatie etc.), cat si asupra populatiei potential afectate, pentru a putea propune masuri utile de reducere a impactului.
Prin realizarea EIM se identifica, descrie si evalueaza, in mod corect si real pentru fiecare caz, efectele directe si indirecte ale unui proiect public sau privat asupra urmatorilor factori:
fiinte umane, efectivele de animale, fauna si flora;
sol, apa, aer, clima si peisaj;
bunuri materiale si patrimoniu cultural;
interactiunea dintre factorii mentionati anterior.
De asemenea, procedura EIM faciliteaza masurile necesare pentru prevenirea, reducerea si eliminarea, daca este posibil, a impactului negativ al proiectului respectiv asupra factorilor amintiti.
Un alt obiectiv important al EIM consta in implicarea publicului la stabilirea impactului asupra mediului prin informarea, consultarea si participarea activa a acestuia.
Procedura EIM se aplica in vederea emiterii acordului de mediu sau acordului integrat de mediu, pentru proiecte de investitii care pot avea efecte semnificative asupra mediului prin natura lor, dimensiune sau localizare.
EIM se efectueaza in faza de pregatire a documentatiei care fundamenteaza fezabilitatea proiectului.
In consecinta, conform legislatiei nationale, acordul/acordul integrat de mediu se emite in faza de studiu de fezabilitate, in paralel cu celelalte avize si acorduri (pentru detalii vezi capitolul urmator).
Legislatia internationala de mediu prevede ca evaluarea impactului asupra mediului, necesara pentru eliberarea acordului/acordului integrat de mediu, trebuie realizata cat mai devreme posibil, astfel incat, pe de o parte sa existe toate premizele ca nu se vor irosi resurse materiale si de timp pentru proiectarea unei activitati care ulterior sa nu intruneasca conditiile de autorizare din punct de vedere al protectiei mediului, iar pe de alta parte, informatiile despre proiect pe care titularul acestuia le poate furniza autoritatilor competente sa fie suficiente pentru realizarea evaluarii impactului asupra mediului.
Trebuie mentionat ca numai proiectele cu impact semnificativ asupra mediului se supun EIM.
Exceptii de la procedura EIM
Exista anumite proiecte sau parti ale unor proiecte care nu se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Aceste proiecte, exceptate de la procedura EIM, se stabilesc de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului pe baza unei argumentari foarte solide a autoritatii publice care initiaza proiectul, iar decizia luata este comunicata titularului de proiect.
Conform HG 918/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri, proiectele exceptate de la procedura EIM au urmatoarele caracteristici:
sunt destinate apararii nationale;
detaliile de executie sunt adoptate printr-un act normativ specific.
Finalitatea procedurii EIM este concretizata printr-o decizie pozitiva sau negativa de emitere a acordului/acordului integrat de mediu.
Derularea procedurii EIM incepe atunci cand titularul de proiect solicita emiterea acordului de mediu.
Aceste solicitari, exprimate prin cerere tip, trebuie sa ajunga la autoritatea publica pentru protectia mediului pe raza careia se afla amplasamentul ales al proiectului.
Realizarea evaluarii impactului asupra mediului presupune 3 etape distincte, si anume:
I) etapa de incadrare a proiectului de investitii in procedura de evaluare a impactului asupra mediului;
II) etapa de definire a domeniului proiectului de investitii in procedura de evaluare a impactului asupra mediului;
III) etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.
Acestor etape le sunt comune urmatoarele caracteristici:
sunt conduse de autoritatea competenta pentru protectia mediului (ACPM);
se incadreaza in limite de timp stricte.
Etapa de incadrare a proiectului cuprinde doua faze:
Evaluarea initiala a solicitarii si
Incadrarea propriu-zisa.
Scopul etapei este sa stabileasca daca EIM este obligatoriu pentru proiectul supus autorizarii.
Evaluarea initiala a solicitarii reprezinta o prima evaluare pe baza datelor din Fisa Tehnica privitoare la amplasament si la caracteristicile tehnice, in scopul stabilirii impactului potential asupra mediului al proiectului supus autorizarii si includerii acestuia in una din urmatoarele trei categorii:
Proiecte cu impact nesemnificativ (nu se supun procedurii de emitere a acordului de mediu);
Proiecte cu impact redus (se supun unei proceduri simplificate care nu necesita EIM, deci nici acord de mediu) - nu fac obiectul procedurii decat pentru Etapa de incadrare;
In cadrul evaluarii initiale trebuie consultate cele doua liste de proiecte anexate la OM 860/2002 (Anexele I.1 si I.2) pentru a verifica pe care dintre acestea se regaseste proiectul pentru care s-a depus solicitarea. Listele sunt urmatoarele:
lista de proiecte din Anexa I.1 - cuprinde proiectele cu impact semnificativ care se supun obligatoriu EIM (vezi ANEXA 1‑2); De asemenea, in aceasta categorie se includ toate proiectele pentru investitii ce urmeaza a se realiza pe amplasamente situate in zonele din reteaua ecologica Natura 2000;
Daca proiectul se regaseste in Anexa I.1 la OM 860/2002 sau este situat in una din ariile retelei ecologice NATURA 2000, EIM este obligatoriu si, prin urmare, se trece la urmatoarea etapa a procedurii, etapa de definire a domeniului proiectului;
lista de proiecte din Anexa I.2 - cuprinde proiectele cu potential impact semnificativ care se supun fazei propriu-zise de incadrare, in urma careia se decide asupra necesitatii efectuarii sau nu a EIM (vezi Anexa 6‑3).
Daca proiectul se regaseste in Anexa I.2 la OM 860/2002 se trece la faza de incadrare propriu-zisa.
Incadrarea propriu-zisa
In faza de incadrare propriu-zise, ACPM si CAT decid asupra necesitatii efectuarii studiului de impact asupra mediului.
Incadrarea propriu-zisa presupune examinarea caz cu caz a proiectelor cuprinse in lista din Anexa I.2 la OM 860/2002. Analiza acestora se face utilizand anumite valori de prag sau criteriile de selectie prevazute in HG 918/2002.
Autoritatea competenta pentru protectia mediului (ACPM), impreuna cu Colectivul de Analiza Tehnica (CAT), analizeaza proiectele pe baza memoriului tehnic de prezentare al acestora, care este depus de catre titularul proiectului in momentul solicitarii emiterii acordului / acordului integrat de mediu.
Memoriul tehnic de prezentare a proiectului
Memoriul tehnic de prezentare a proiectului de investitii trebuie sa contina descrierea acestuia si informatii din care sa rezulte date privind impactul asupra mediului. Memoriul include informatii referitoare la:
descrierea si caracteristicile amplasamentului ales pentru proiect;
descrierea si caracteristicile proiectului si ale activitatii la punerea in functiune a proiectului, cum ar fi:
marimea proiectului;
tehnologii necesare in desfasurarea proiectului;
materiale folosite;
resurse naturale care vor fi utilizate;
substante chimice periculoase utilizate sau care pot fi generate;
deseuri sau alte substante chimice care pot fi utilizate, generate sau prelucrate;
emisii poluante care pot afecta aerul, apa, solul, fauna, vegetatia;
interactiunea posibila cu alte activitati existente;
probabilitatea producerii accidentelor de mediu si prevenirea acestora.
scurta descriere a impactului potential, cu luarea in considerare a urmatorilor factori:
impactul asupra populatiei, sanatatii umane;
impactul asupra faunei si florei, solului, folosintelor, bunurilor materiale, calitatii si regimului cantitativ al apei, calitatii aerului, climei, zgomotelor si vibratiilor, peisajului si mediului vizual, patrimoniului istoric si cultural, si asupra interactiunilor dintre aceste elemente;
descrierea dotarilor si masurilor prevazute pentru monitorizarea mediului.
Dupa etapa de incadrare a proiectului, in care s-a stabilit necesitatea EIM pentru un proiect, urmeaza etapa de definire a domeniului evaluarii impactului asupra mediului a proiectului respectiv.
Prin domeniul evaluarii se intelege totalitatea problemelor care vor fi supuse evaluarii impactului asupra mediului si gradul de extindere al acestora.
Proiecte de investitii ce trebuie sa parcurga aceasta etapa
Fac subiectul acestei etape toate proiectele care:
se regasesc in lista din Anexa I.1 la OM 860/2002 (vezi ANEXA 1‑2) sau,
sunt situate intr-una din ariile retelei ecologice NATURA 2000 sau,
in urma parcurgerii etapei de incadrare (prin analiza listei din Anexa I.2 la OM 860/2002), s-a decis necesitatea EIM.
Intre etapa de definire a domeniului evaluarii si cea de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului (studiul EIM) se situeaza etapa de realizare a studiului EIM. In aceasta etapa, rolul principal revine celui care realizeaza studiul EIM, ACPM neavand un rol activ. Deoarece realizarea studiului EIM se face pe baza rezultatelor etapei de definire a domeniului evaluarii, aceste etape au fost comasate primind denumirea de "etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul EIM".
Stabilirea domeniul de definire
Definirea domeniului evaluarii este de asemenea o procedura complicata care se realizeaza in mai multi pasi si care trebuie sa raspunda la trei intrebari majore:
care sunt efectele potentiale ale proiectului asupra mediului
care dintre aceste efecte sunt cele mai importante si de aceea necesita o analiza mai profunda in studiul EIM;
care sunt variantele de realizare a proiectului care ar trebui luate in considerare.
Ca urmare a definirii domeniului evaluarii, ACPM transmite titularului de proiect un indrumar[2] pe care acesta este obligat sa il respecte in elaborarea studiului de impact asupra mediului si la intocmirea raportului la studiul EIM.
Informatii minime ce trebuie continute de raportul EIM
Un raport la studiul de impact care trebuie sa contina un set de informatiile minime pe care trebuie sa le furnizeze in mod obligatoriu titularul de proiect. Aceste informatii se refera la:
Dupa etapa de definire a domeniului evaluarii impactului asupra mediului urmeaza etapa de analiza a raportului la studiul EIM. Aceasta presupune realizarea urmatorilor pasi:
In urma analizei se poate decide una din urmatoarele solutii:
acceptarea raportului implica decizia de emitere a acordului/acordului integrat de mediu; aceasta inseamna ca masurile de protectia mediului sunt satisfacatoare;
refacerea raportului ca urmare a observatiilor publicului, este anuntat titularul despre aceasta si se refac pasi precedenti, incepand cu dezbaterea publica; daca se solicita refacerea raportului ca urmare a recomandarii ACPM si CAT, este anuntat titularul despre aceasta si se refac aceiasi pasi incepand cu analiza raportului de catre ACPM si CAT;
respingerea motivata a raportului, este anuntat titularul despre motivele acesteia si se ia decizia de a nu emite acordul/acordul integrat de mediu.
Schema cadru de desfasurare a procedurii EIM este ilustrata in Figura 6‑
In cazul proiectelor de infrastructura care pot avea impact transfrontalier, procedura EIM se aplica in urmatoarele situatii:
daca un proiect poate avea un efect semnificativ asupra mediului altui stat;
daca un alt stat posibil sa fie afectat semnificativ solicita informatii asupra proiectului.
Demersurile autoritatii publice centrale pentru protectia mediului sunt sprijinite de alte autoritati publice pentru aplicarea acelorasi prevederi si in cazul proiectelor initiate de alte state care pot avea efecte negative asupra mediului in Romania.
In aceste cazuri se aplica legislatia specifica si anume Conventia de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera si OM 864/2002 al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului si de participare a publicului la luarea deciziilor in cazul proiectelor cu impact transfrontiera.
In cazul proiectelor cu impact semnificativ transfrontiera asupra mediului, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului transmite autoritatii centrale din statul potential afectat informatii referitoare la proiectele, respective:
descrierea proiectului si orice informatii disponibile asupra impactului transfrontiera a acelui proiect;
informatii privind natura deciziei care urmeaza a fi luata, acordandu-se timp suficient statului respectiv pentru a decide daca doreste sa participe la procedura EIM si, eventual, sa indice modalitatea de implicare si participare la EIM.
|
|
|
Figura 6‑ Etapele procedurii EIM |
Informarea publicului larg din zona transfrontiera se face pe toata durata derularii EIM si trebuie ca autoritatile de protectie a mediului sa ia in considerare observatiile si sugestiile publicului la informatiile furnizate.
Pe toata durata derularii procedurii EIM, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului trebuie sa ia masuri pentru:
informarea autoritatilor implicate in procedura EIM si, prin intermediul acestora, a publicului interesat din statul posibil sa fie semnificativ afectat, cu privire la proiectul de investitii ce va fi realizat;
a permite autoritatilor din acel stat si, prin intermediul acestora, publicului interesat, sa inainteze observatiile cu privire la informatiile furnizate, intr-un interval rezonabil de timp, inaintea emiterii acordului de mediu.
Autoritatea publica centrala va initia consultari cu autoritatea competenta a statului potential afectat, pe o durata limitata, in vederea reducerii sau eliminarii efectelor negative asupra mediului si publicul va fi informat cu privire la decizia luata.
Asa cum s-a precizat anterior, programul multi-anual PHARE 2004-2006 Coeziune Sociala si Economica va finanta patru categorii de proiecte de investitii: infrastructura pentru turism, infrastructura de transport regional, reabilitarea siturilor industriale si infrastructura de afaceri.
Proiectele mari de infrastructura se pot gasi in unul din urmatoarele cazuri:
Potrivit cu ANEXA I.1. a HG 918/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri, urmatoarele tipuri de proiecte de investitii vor parcurge automat procedura EIA, deci va trebui efectuat studiul de impact si urmata procedura completa.
Tabelul 6‑ : Proiecte de investitii ce urmeaza procedura EIM completa
|
8. Proiecte de infrastructura |
|
8.1. Constructia de linii pentru traficul feroviar de lunga distanta* |
|
8.2. Construirea aeroporturilor2 dotate cu o pista principala lunga de cel putin 2.100 m* Aeroport - aeroporturile care se conformeaza definitiei din Conventia de la Chicago (1944) privind infiintarea Organizatiei Aviatiei Civile Internationale (anexa nr. 14). |
|
8.3. Construirea de autostrazi si de drumuri expres3* Drumul expres - drumuri care se conformeaza definitiei din Acordul european privind arterele principale de trafic international, din 15 noiembrie 1975. |
|
8.4. Construirea drumurilor noi cu cel putin 4 benzi sau realinierea si/sau largirea unui drum existent de doua sau mai putine benzi pana la 4 sau mai multe benzi, in cazul in care aceste drumuri noi sau sectiunea largita a acestora este de cel putin 10 km lungime continua |
|
8.5. Cai navigabile interioare si porturi pentru traficul fluvial interior care permit trecerea vaselor mai mari de 1.350 t* |
|
8.6. Porturi comerciale, cheiuri pentru incarcare si descarcare legate de uscat si porturi exterioare (exclusiv cheiuri pentru feribot), care permit intrarea vaselor de cel putin 1.350 t*. |
De asemenea, potrivit cu ANEXA I.2. a HG 918/2002, urmatoarele tipuri de proiecte de investitii vor urma procedura de incadrare EIM. In urma procedurii de incadrare, numai o parte din proiectele de infrastructura vor urma procedura EIM completa iar altele nu.
Tabelul 6‑ : Proiecte de investitii ce urmeaza procedura de incadrare si ulterior acesteia pot urma procedura EIM completa sau nu
|
10. Proiecte de infrastructura |
|
a) Proiecte de dezvoltare a unitatilor industriale |
|
b) Proiecte de dezvoltare urbana, inclusiv constructia centrelor comerciale si a parcarilor auto |
|
c) Constructia cailor ferate, altele decat cele incluse in Anexa I.1, a instalatiilor de transbordare intermodala si a terminalelor intermod |
|
d) Constructia aerodromurilor, altele decat cele incluse in Anexa I.1 |
|
e) Constructia drumurilor, porturilor si instalatiilor portuare, inclusiv a porturilor de pescuit, altele decat cele incluse in Anexa I.1 |
|
f) Constructia cailor navigabile interioare, altele decat cele incluse in Anexa I.1, lucrari de canalizare si lucrari impotriva inundatiilor |
|
g) Baraje si alte instalatii proiectate pentru retinerea sau stocarea apei pe termen lung, altele decat cele incluse in Anexa I.1 |
|
h) Linii de tramvai, cai ferate subterane si de suprafata, linii suspendate sau linii similare specifice, utilizate exclusiv sau in principal pentru transportul de persoane |
|
i) Instalatii de conducte pentru gaze si petrol, altele decat cele incluse in Anexa I.1 |
|
j) Instalatii de apeducte de lungime mare |
|
k) Lucrari pentru combaterea eroziunii costiere si lucrari maritime ce pot modifica profilul costier prin constructia, de exemplu, de diguri, chei, pontoane, debarcadere sau alte lucrari de aparare marina, exclusiv intretinerea si reconstructia unor astfel de lucrari |
|
l) Instalatii de extractie a apei subterane si de reincarcare artificiala a rezervelor de apa subterana, altele decat cele incluse in Anexa I.1 |
|
m) Lucrari pentru transferul resurselor de apa intre bazine hidrografice, altele decat cele incluse in Anexa I.1 |
|
11. Alte proiecte |
|
a) Piste permanente de curse si testare a vehiculelor cu motor |
|
b) Instalatii pentru eliminarea deseurilor, altele decat cele incluse in Anexa I.1 |
|
c) Statii pentru epurarea apelor uzate, altele decat cele incluse in Anexa I.1 la hotarare |
|
d) Amplasamente pentru depozitarea namolurilor provenite de la statiile de epurare |
|
e) Depozite de fier vechi, de vehicule uzate, inclusiv deseuri de vehicule |
|
f) Bancuri de proba pentru motoare, turbine sau reactoare |
|
g) Instalatii pentru fabricarea fibrelor minerale artificiale |
|
h) Instalatii pentru recuperarea sau distrugerea substantelor explozive |
|
i) Centre de ecarisaj. |
|
12. Turism si recreare |
|
a) Partii de schi, instalatii schilift, telecabine si amenajarile aferente |
|
b) Amenajari marine de agrement |
|
c) Sate de vacanta si complexuri hoteliere in afara zonelor urbane si amenajarile aferente |
|
d) Campinguri permanente si amplasamente pentru caravane |
|
e) Parcuri tematice. |
ANEXA 6‑ : Reglementarile europene si din Romania privind EIM, accesul liber la informatie si participarea publicului
Contextul legislativ european privind EIM si participarea publica are la baza cateva directive si conventii care au fost deja transpunse in legislatia romaneasca si in prezent sunt in curs de implementare in Romania. Acestea sunt:
Directiva 97/11/EC privind evaluarea impactului asupra mediului
Directiva 90/313/EEC privind accesul liber la informatia de mediu
Conventia de la Aarhus privind accesul liber la informatie, participarea publica la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu
Conventia de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera
Contextul legislativ actual al Romaniei privind EIM si participarea publica:
L 137/1995 Legea protectiei mediului completata si modificata de Ordonanta de Urgenta 91/2002 (MO 512/22.10.1999 republicata)
L 645/2002 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta 34/2002 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii ( MO 901/12.12.2002)
HG 918/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri (MO 686/17.09.2002)
OM 860/2002 al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu (MO 52/30.01.2003)
OM 863/2002 al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului (MO 52/30.01.2003)
OM 864/2002 al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului si de participare a publicului la luarea deciziilor in cazul proiectelor cu impact transfrontiera
OM 1388/2002 al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului privind constituirea si functionarea Colectivului de Analiza Tehnica la nivel central (MO 207/31.03.2003)
L 22/2001 pentru ratificarea Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera adoptata la Espoo la 25 februarie 1991 (MO 105/01.03.2001)
L 86/2000 privind accesul liber la informatie, participarea publica la luarea deciziei si accesul la justitie care ratifica Conventia de la Aarhus (MO 224/22.05.2000)
HG 1115/2002 privind accesul liber la informatia de mediu (MO 781/28.10.2002)
L 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public (MO 663/23.10.2001)
HG 123/2002 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public (MO 167/08.03.2002)
OM 1182/2002 al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului privind aprobarea normelor metodologice pentru colectarea, prelucrarea si disponibilizarea informatiei privind mediul
ANEXA ‑ . Lista activitatilor si/instalatiilor cu impact semnificativ asupra mediului care se supun evaluarii impactului asupra mediului
|
Activitate si/sau instalatie | |
|
1.Agricultura |
|
|
1.1.Instalatii pentru cresterea intensiva a porcilor, cu o capacitate cel putin egala cu: |
|
|
a) 750 locuri pentru scroafe; |
|
|
b) 2000 locuri pentru cresterea porcilor mai mari de 30 kg; |
|
|
1.2.Instalatii pentru cresterea intensiva a pasarilor, cu o capacitate cel putin egala cu: |
|
|
a) 40000 locuri pentru cresterea pasarilor de carne; |
|
|
b) 40000 locuri pentru pasari ouatoare |
|
|
1.3. Defrisarea suprafetelor mai mari de 10 ha* |
|
|
2. Industria extractiva a petrolului, gazelor naturale, carbunelui si turbei |
|
|
2.1.Extractia petrolului: |
|
|
a) cand cantitatea extrasa depaseste 500t/zi; |
|
|
b) extractia petrolului din platforma continentala* |
|
|
2.2.Extractia gazelor naturale, cand cantitatea extrasa depaseste 500.000 m3/zi |
|
|
2.3.Extractia carbunelui in exploatari miniere de suprafata, cand suprafata amplasamentului depaseste 25 ha* |
|
|
2.4.Extractia turbei, cand suprafata amplasamentului depaseste 150 ha. |
|
|
3. Industria energetica |
|
|
3.1.Termocentrale si alte instalatii de ardere, inclusiv instalatii industriale pentru producerea electricitatii, caldurii, aburului sau apei calde, cu o putere de cel putin 50 MW* |
|
|
3.2.Rafinarii de titei si prelucrare a gazelor* |
|
|
3.3. Cuptoare de cocs |
|
|
3.4. Instalatii de gazeificare si lichefiere a carbunilor* |
|
|
3.5. Instalatii de gazeificare si lichefiere a sisturilor bituminoase, cu o capacitate de cel putin 500 t/zi* |
|
|
3.6.Centrale nucleare si alte reactoare nucleare, inclusiv dezafectarea sau dezasamblarea acestora, sau reactoare1 (cu exceptia instalatiilor de cercetare pentru producerea si conversia materialelor fisionabile si a celor radioactive, a caror putere maxima nu depaseste 1kW putere termica continua)* Centralele nucleare si alte reactoare nucleare inceteaza de a mai fi considerate ca atare atunci cand tot combustibilul nuclear si alte elemente contaminate radioactive au fost indepartate definitiv de pe amplasamentul instalatiei. |
|
|
3.7.Instalatii pentru reprocesarea combustibilului nuclear iradiat* |
|
|
3.8.Instalatii pentru*: |
|
|
a) producerea sau imbogatirea combustibilului nuclear; |
|
|
b) procesarea combustibilului nuclear iradiat sau pentru procesarea deseurilor cu nivel ridicat de radioactivitate; |
|
|
c) depozitarea finala a combustibilului nuclear iradiat; |
|
|
d) depozitarea finala a deseurilor radioactive, exclusiv; |
|
|
e) stocarea, planificata pentru o perioada mai mare de 10 ani, a combustibilului iradiat sau a deseurilor radioactive, pe un amplasament diferit de cel de productie, exclusiv; |
|
|
3.9. Construirea liniilor aeriene de tensiune electrica, cu o tensiune de cel putin 220 kV si o lungime de cel putin 15 km. |
|
|
4. Producerea si prelucrarea metalelor |
|
|
4.1. Instalatii de prajire sau sinterizare a minereului metalic (inclusiv a zacamintelor de sulfuri)* |
|
|
4.2. Instalatii integrate pentru producerea fontei sau a otelului (topire primara ori secundara), inclusiv instalatii pentru turnarea continua, cu o capacitate ce depaseste 2,5t/h* |
|
|
4.3. Instalatii pentru prelucrarea metalelor feroase: |
|
|
a) laminoare la cald cu o capacitate mai mare de 20 t otel brut/h; |
|
|
b) forje cu ciocane, a caror energie de lovire depaseste 50 kJ/ciocan, iar puterea calorica utilizata este mai mare de 20 MW; |
|
|
c) aplicarea de straturi protectoare din metal topit, cu o capacitate de tratare mai mare de 2 t otel brut/ora; |
|
|
4.4. Turnatorii pentru metale feroase, cu o capacitate mai mare de 20 t/zi; |
|
|
4.5. Instalatii pentru: |
|
|
a) producerea de metale neferoase brute din minereuri concentrate sau materii prime secundare, prin procese metalurgice, chimice ori electrolitice*; |
|
|
b) topirea, inclusiv alierea metalelor neferoase si a produselor recuperate (rafinare, turnatorie, etc.), cu o capacitate de topire mai mare de 4 t/zi pentru plumb si cadmiu sau de 20 t/zi pentru toate celelalte metale; |
|
|
4.6. Instalatii pentru tratarea suprafetelor metalelor si materialelor plastice prin folosirea procedeelor electrolitice sau chimice, la care volumul cuvelor de tratare depaseste 30 m3 |
|
|
5. Industria materialelor minerale de constructii |
|
|
5.1. Instalatii pentru extractia azbestului si pentru prelucrarea si transformarea azbestului si a produselor care contin azbest*: |
|
|
a) instalatii pentru produsele de azbociment; |
|
|
b) instalatii pentru materiale de frictiune; |
|
|
c) instalatii pentru alte utilizari ale azbestului; |
|
|
5.2. Instalatii pentru producerea clincherului de ciment in cuptoare rotative cu o capacitate de productie mai mare de 500 t/zi sau a varului in cuptoare rotative cu o capacitate de productie care depaseste 50 t/zi ori in alte tipuri de cuptoare cu o capacitate de productie mai mare de 50t/zi |
|
|
5.3. Instalatii pentru fabricarea sticlei, inclusiv a fibrelor de sticla, cu o capacitate de topire mai mare de 20 t/zi |
|
|
5.4. Instalatii pentru topirea substantelor minerale, inclusiv pentru producerea fibrelor minerale, cu o capacitate de topire mai mare de 20 t/zi |
|
|
5.5. Instalatii pentru fabricarea produselor de ceramica prin ardere, in special a tiglelor, caramizilor, caramizilor refractare, dalelor, produselor din ceramica sau portelan, cu o capacitate de productie mai mare de 75 t/zi si/sau cu o capacitate a cuptoarelor mai mare de 4 m3 si cu o densitate de incarcare pentru fiecare cuptor mai mare de 300 kg/m3 |
|
|
5.6. Alte exploatari miniere*: |
|
|
a) Activitati miniere cu o capacitate de productie peste 5 mil. t/an si suprafata perimetrului de exploatare peste 1000 ha |
|
|
b) Cariere si exploatari miniere de suprafata, cand suprafata amplasamentului este mai mare de 25 ha dar mai mica de 1000 ha |
|
|
6. Industria chimica si petrochimica |
|
|
6.1. Instalatii chimice integrate*, cum sunt instalatiile pentru producerea substantelor pe scara industriala folosind procese de conversie chimica, in care mai multe unitati tehnologice alaturate sunt legate functional una de cealalta si sunt utilizate pentru: |
|
|
6.1.1. Producerea substantelor chimice organice de baza: |
|
|
a) hidrocarburi (liniare sau ciclice, saturate sau nesaturate, alifatice sau aromatice); |
|
|
b) hidrocarburi ce contin oxigen, precum: alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri, acetati, peroxizi, rasini epoxidice; |
|
|
c) hidrocarburi sulfuroase; |
|
|
d) hidrocarburi ce contin azot, precum: amine, amide, compusi azotosi, compusi nitro sau azotati, nitrili, cianati, sau izocianati; |
|
|
e) hidrocarburi continand fosfor; |
|
|
f) hidrocarburi halogenate; |
|
|
g) compusi organometalici; |
|
|
h) materiale plastice de baza (fibre polimerice sintetice si fibre pe baza de celuloza); |
|
|
i) cauciucuri sintetice; |
|
|
j) vopsele si pigmenti; |
|
|
k) agenti de suprafata si agenti tensioactivi; |
|
|
6.1.2. Producerea substantelor chimice anorganice de baza: | |
|
a) gaze, ca de exemplu: amoniac, clor sau acid clorhidric gazos, fluor sau acid fluorhidric, oxizi de carbon, compusi ai sulfului, oxizi de azot, hidrogen, dioxid de sulf, oxiclorura de carbon; |
|
|
b) acizi, ca de exemplu: acid cromic, acid fluorhidric, acid fosforic, acid azotic, acid clorhidric, acid sulfuric, oleum, acizi sulfurosi; |
|
|
c) baze, ca de exemplu: hidroxid de amoniu, hidroxid de potasiu, hidroxid de sodiu; |
|
|
d) saruri, ca de exemplu: clorura de amoniu, clorat de potasiu, carbonat de potasiu, carbonat de sodiu, perborat, azotat de argint; |
|
|
e) metaloizi, oxizi metalici si alti compusi anorganici, ca de exemplu: carbura de calciu, siliciu, carbura de siliciu; |
|
|
6.1.3. Producerea ingrasamintelor pe baza de fosfor, azot sau potasiu (ingrasaminte chimice simple sau complexe) |
|
|
6.1.4. Obtinerea produselor de uz fitosanitar si a biocidelor |
|
|
6.1.5. Obtinerea produselor farmaceutice de baza folosind procese chimice sau biologice |
|
|
6.2. Producerea explozibililor |
|
|
6.3. Instalatii pentru depozitarea petrolului, a produselor petrochimice sau chimice, cu o capacitate de cel putin 200.000 t* |
|
|
6.4. Construirea conductelor pentru transportul gazelor, petrolului sau al substantelor chimice, avand un diametru mai mare de 800 mm si o lungime de cel putin 40 km.* |
|
|
7. Industria lemnului si a hartiei |
|
|
7.1. Instalatii industriale pentru producerea celulozei din cherestea sau materiale fibroase similare |
|
|
7.2. Instalatii industriale pentru producerea hartiei si a cartonului, cu o capacitate de productie mai mare de 20 t/zi* |
|
|
8. Proiecte de infrastructura |
|
|
8.1. Constructia de linii pentru traficul feroviar de lunga distanta* |
|
|
8.2. Construirea aeroporturilor2 dotate cu o pista principala lunga de cel putin 2.100 m* Aeroport - aeroporturile care se conformeaza definitiei din Conventia de la Chicago (1944) privind infiintarea Organizatiei Aviatiei Civile Internationale (anexa nr. 14). |
|
|
8.3. Construirea de autostrazi si de drumuri expres3* Drumul expres - drumuri care se conformeaza definitiei din Acordul european privind arterele principale de trafic international, din 15 noiembrie 1975. |
|
|
8.4. Construirea drumurilor noi cu cel putin 4 benzi sau realinierea si/sau largirea unui drum existent de doua sau mai putine benzi pana la 4 sau mai multe benzi, in cazul in care aceste drumuri noi sau sectiunea largita a acestora este de cel putin 10 km lungime continua |
|
|
8.5. Cai navigabile interioare si porturi pentru traficul fluvial interior care permit trecerea vaselor mai mari de 1.350 t* |
|
|
8.6. Porturi comerciale, cheiuri pentru incarcare si descarcare legate de uscat si porturi exterioare (exclusiv cheiuri pentru feribot), care permit intrarea vaselor de cel putin 1.350 t*. |
|
|
9. Gestiunea deseurilor |
|
|
9.1. Instalatii pentru eliminarea sau recuperarea deseurilor periculoase* | |
|
9.2. Instalatii pentru incinerarea deseurilor municipale, cu o capacitate mai mare de 3 t/h* | |
|
9.3. Instalatii pentru eliminarea, inclusiv prin tratare chimica, a deseurilor nepericuloase, cu o capacitate mai mare de 50 t/zi |
|
|
9.4. Depozite controlate de deseuri, care primesc mai mult de 10 t/zi sau cu o capacitate totala mai mare de 25.000 t, cu exceptia depozitelor controlate de deseuri inerte. |
|
|
10. Alte tipuri de proiecte |
|
|
10.1. Sisteme de captare a apelor subterane, acolo unde volumul anual de apa captata este de cel putin 10 milioane m3* |
|
|
10.2. Sisteme artificiale de reincarcare a acviferului, acolo unde volumul anual de apa reincarcata este de cel putin 10 milioane m3 |
|
|
10.3. Lucrari de transfer al resurselor de apa intre bazinele hidrografice, executate in scopul prevenirii deficitului de apa, pentru un volum anual de apa transferata de cel putin 100 milioane m3; se excepteaza transferul prin conducte al apei potabile. |
|
|
10.4. Lucrari de transfer al resurselor de apa intre bazinele hidrografice, pentru un debit mediu multianual al bazinului de captare de cel putin 2.000 milioane m3/an si pentru o cantitate de apa transferata de cel putin 5% din acest debit; se excepteaza transferul prin conducte al apei potabile. |
|
|
10.5. Baraje si lacuri de acumulare cu o cantitate de apa retinuta sau stocata de cel putin 10 milioane m3* |
|
|
10.6. Statii pentru epurarea apelor uzate pentru aglomerari umane de cel putin 150.000 echivalent locuitori4 Echivalent locuitori exprima incarcarea cu poluanti a apelor uzate, conform definitiei din Hotararea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate. |
|
|
10.7. Instalatii pentru pretratare (operatiuni precum: spalare, albire, mercerizare) sau vopsirea fibrelor ori textilelor, cu o capacitate de tratare mai mare de 10 t/zi |
|
|
10.8. Instalatii pentru tabacirea blanurilor si a pieilor, cu o capacitate de tratare mai mare de 12 t/ produse finite/zi; |
|
|
10.9. Industrie alimentara: |
|
|
a) abatoare cu o capacitate de producere a carcaselor de animale mai mare de 50 t/zi; |
|
|
b) tratare si prelucrare in scopul fabricarii produselor alimentare din: - materii de origine animala (altele decat laptele), cu o capacitate de productie a produselor finite mai mare de 75 t/zi; - materii prime vegetale, cu o capacitate de productie a produselor finite mai mare de 300 t/zi (valoarea medie trimestriala); |
|
|
c) tratarea si prelucrarea laptelui, cu mai mult de 200 t/zi cantitate de lapte (valoarea medie anuala) intrata in proces; |
|
|
10.10. Instalatii pentru eliminarea sau reciclarea carcaselor de animale si a deseurilor animale, cu o capacitate de tratare mai mare de 10 t/zi; |
|
|
10.11. Instalatii pentru tratarea suprafetei materialelor, obiectelor sau produselor, utilizand solventi organici, in particular pentru finisare, placare, acoperire, degresare, impermeabilizare, dimensionare, vopsire, curatare sau impregnare, cu o capacitate de consum mai mare de 150 kg/h sau mai mult de 200 t/an. |
|
|
10.12. Instalatii pentru productia de carbon (carbune sarac in gaze) sau de electrografit prin incinerare sau grafitizare. |
|
Sursa: ANEXA I.1. a HG 918/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri (MO 686/17.09.2002)
*Activitati/instalatii mentionate in Anexa nr.1 a Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22 din 22 februarie 2001.
Anexa 6‑ : Lista activitatilor si/sau instalatiilor cu potential impact semnificativ asupra mediului care se supun etapei de incadrare in procedura de evaluare a impactului asupra mediului
|
Activitate si/sau instalatie | |
|
1. Agricultura, silvicultura si piscicultura |
|
|
a) Proiecte pentru restructurarea exploatatiilor agricole |
|
|
b) Proiecte pentru utilizarea terenului necultivat sau a suprafetelor partial antropizate in scop agricol intensiv |
|
|
c) Proiecte de gospodarire a apelor pentru agricultura, inclusiv proiecte de irigatii si desecari |
|
|
d) Impadurirea terenurilor pe care nu a existat anterior vegetatie forestiera |
|
|
e) Defrisare in scopul schimbarii categoriei de folosinta a terenului a suprafetelor sub 10 ha |
|
|
f) Instalatii pentru cresterea intensiva a animalelor din septel, altele decat cele incluse in Anexa I.1 |
|
|
g) Crescatorii pentru piscicultura intensiva |
|
|
h) Recuperarea terenurilor neagricole, inclusiv a celor din mare. |
|
|
2. Industria extractiva |
|
|
a) Cariere, exploatari miniere de suprafata si de extractie a turbei, altele decat cele incluse in Anexa I.1 |
|
|
b) Exploatari miniere subterane, altele decat cele incluse in Anexa I.1 |
|
|
c) Extractia mineralelor prin dragare fluviala sau marina |
|
|
d) Foraje de adancime, in special: |
|
|
(i) foraje geotermale; |
|
|
(ii) foraje pentru depozitarea deseurilor nucleare; |
|
|
(iii) foraje pentru alimentarea cu apa, cu exceptia forajelor pentru investigarea stabilitatii solului |
|
|
e) Instalatii industriale de suprafata pentru extractia carbunelui, petrolului, gazelor naturale si minereurilor, precum si a sisturilor bituminoase, altele decat cele incluse in Anexa I.1 |
|
|
3. Industria energetica |
|
|
a) Instalatii industriale pentru producerea energiei electrice si termice, altele decat cele incluse in Anexa I.1 |
|
|
b) Instalatii industriale pentru transportul gazelor, aburului si apei calde; transportul energiei electrice prin cabluri aeriene, altele decat cele incluse in Anexa I.1 |
|
|
c) Stocarea la suprafata a gazelor naturale |
|
|
d) Stocarea subterana a gazelor combustibile |
|
|
e) Stocarea la suprafata a combustibililor fosili |
|
|
f) Brichetarea industriala a carbunelui si lignitului |
|
|
g) Instalatii pentru prelucrarea si stocarea deseurilor radioactive, altele decat cele incluse in Anexa I.1 |
|
|
h) Instalatii pentru producerea energiei hidroelectrice |
|
|
i) Instalatii cu care sunt echipate centralele eoliene in scopul producerii energiei. |
|
|
4. Producerea si prelucrarea metalelor |
|
|
a) Instalatii pentru producerea fontei sau a otelului prin topire primara ori secundara, inclusiv instalatii pentru turnarea continua, cu o capacitate de pana la 2,5t/h |
|
|
b) Instalatii pentru topirea metalelor feroase: |
|
|
(i) laminoare la cald cu o capacitate de pana la 20 t otel brut/h |
|
|
(ii) forjerii cu ciocane, a caror energie de lovire nu depaseste 50 kJ/ciocan, iar puterea calorica utilizata este de pana la 20 MW |
|
|
(iii) acoperiri metalice de protectie prin topire, cu o capacitate de tratare de pana la 2 t otel brut/ora |
|
|
c) Turnatorii de metale feroase, cu o capacitate de pana la 20 t/zi |
|
|
d) Instalatii pentru topirea, inclusiv alierea metalelor neferoase, cu exceptia metalelor pretioase, sau pentru revalorificarea produselor (finisare, turnare in forme etc.), cu o capacitate de topire de pana la 4 t/zi pentru plumb si cadmiu sau de pana la 20 t/zi pentru toate celelalte metale |
|
|
e) Instalatii pentru tratarea suprafetelor metalice si a materialelor plastice prin procese chimice sau electrolitice, la care volumul cuvelor de tratare nu depaseste 30 m3 |
|
|
f) Fabricarea si asamblarea de autovehicule si fabricarea motoarelor pentru autovehicule |
|
|
g) Santiere navale |
|
|
h) Instalatii pentru constructia si repararea aeronavelor |
|
|
i) Fabricarea echipamentelor feroviare |
|
|
j) Forjare la cald prin explozie |
|
|
k) Instalatii pentru coacerea si sinterizarea minereurilor metalice. |
|
|
5. Industria mineralelor |
|
|
a) Instalatii pentru fabricarea cimentului, in cuptoare rotative cu o capacitate de productie de pana la 500 t/zi sau a varului in cuptoare rotative cu o capacitate de productie de pana la 50 t/zi ori in alte tipuri de cuptoare cu o capacitate de productie de pana la 50 t/zi |
|
|
b) Instalatii pentru fabricarea sticlei, inclusiv a fibrelor de sticla, cu o capacitate de topire de pana la 20 t/zi |
|
|
c) Instalatii pentru topirea substantelor minerale, inclusiv productia fibrelor minerale, cu o capacitate de topire de pana la 20 t/zi |
|
|
d) Fabricarea produselor ceramice prin ardere, in special a tiglelor, caramizilor, caramizilor refractare, placilor, gresiilor ceramice sau portelanului, cu o capacitate de productie mai mica de 75 t/zi si/sau cu o capacitate a cuptoarelor mai mica de 4 m3 si cu o densitate de incarcare pentru fiecare cuptor de pana la 300 kg/m3 |
|
|
6. Industria chimica |
|
|
a) Tratarea produselor intermediare si producerea substantelor chimice, altele decat cele incluse in Anexa 1A |
|
|
b) Producerea produselor de uz fitosanitar, produselor farmaceutice, vopselelor si lacurilor, elastomerilor si peroxizilor, altele decat cele incluse in Anexa 1A |
|
|
c) Instalatii de depozitare a produselor petroliere, petrochimice si chimice, cu o capacitate de pana la 200.000 t. |
|
|
7. Industria alimentara |
|
|
a) Fabricarea uleiurilor si a grasimilor vegetale, cu o capacitate de productie a produselor finite de pana la 300 t/zi (valoarea medie trimestriala) si animale, cu o capacitate de productie a produselor finite de pana la 75 t/zi |
|
|
b) Ambalarea si conservarea produselor animale si vegetale |
|
|
c) Fabricarea produselor lactate, cu mai putin de 200 t/zi cantitate de lapte (valoarea medie anuala) |
|
|
d) Fabricarea maltului si a berii |
|
|
e) Fabricarea produselor de cofetarie si a siropului |
|
|
f) Abatoare, altele decat cele cuprinse in anexa I.1 | |
|
g) Instalatii industriale pentru fabricarea amidonului |
|
|
h) Fabrici de faina si ulei de peste |
|
|
i) Fabrici de zahar. |
|
|
8. Industria textila, a pielariei, a lemnului si hartiei |
|
|
a) Instalatii industriale pentru producerea hartiei si a cartonului, cu o capacitate de productie de pana la 20 t/zi |
|
|
b) Instalatii pentru pretratarea (operatii ca spalarea, albirea, mercerizarea) sau vopsirea fibrelor ori textilelor, cu o capacitate de tratare de pana la 10 t/zi |
|
|
c) Instalatii pentru tabacirea/argasirea pieilor si blanurilor, cu o capacitate de tratare de pana la 12 t/ produse finite/zi. |
|
|
9. Industria cauciucului |
|
|
Fabricarea si tratarea produselor pe baza de elastomeri. |
|
|
10. Proiecte de infrastructura |
|
|
a) Proiecte de dezvoltare a unitatilor industriale |
|
|
b) Proiecte de dezvoltare urbana, inclusiv constructia centrelor comerciale si a parcarilor auto |
|
|
c) Constructia cailor ferate, altele decat cele incluse in Anexa I.1, a instalatiilor de transbordare intermodala si a terminalelor intermod |
|
|
d) Constructia aerodromurilor, altele decat cele incluse in Anexa I.1 |
|
|
e) Constructia drumurilor, porturilor si instalatiilor portuare, inclusiv a porturilor de pescuit, altele decat cele incluse in Anexa I.1 |
|
|
f) Constructia cailor navigabile interioare, altele decat cele incluse in Anexa I.1, lucrari de canalizare si lucrari impotriva inundatiilor |
|
|
g) Baraje si alte instalatii proiectate pentru retinerea sau stocarea apei pe termen lung, altele decat cele incluse in Anexa I.1 |
|
|
h) Linii de tramvai, cai ferate subterane si de suprafata, linii suspendate sau linii similare specifice, utilizate exclusiv sau in principal pentru transportul de persoane |
|
|
i) Instalatii de conducte pentru gaze si petrol, altele decat cele incluse in Anexa I.1 |
|
|
j) Instalatii de apeducte de lungime mare |
|
|
k) Lucrari pentru combaterea eroziunii costiere si lucrari maritime ce pot modifica profilul costier prin constructia, de exemplu, de diguri, chei, pontoane, debarcadere sau alte lucrari de aparare marina, exclusiv intretinerea si reconstructia unor astfel de lucrari |
|
|
l) Instalatii de extractie a apei subterane si de reincarcare artificiala a rezervelor de apa subterana, altele decat cele incluse in Anexa I.1 |
|
|
m) Lucrari pentru transferul resurselor de apa intre bazine hidrografice, altele decat cele incluse in Anexa I.1 |
|
|
11. Alte proiecte |
|
|
a) Piste permanente de curse si testare a vehiculelor cu motor |
|
|
b) Instalatii pentru eliminarea deseurilor, altele decat cele incluse in Anexa I.1 |
|
|
c) Statii pentru epurarea apelor uzate, altele decat cele incluse in Anexa I.1 la hotarare |
|
|
d) Amplasamente pentru depozitarea namolurilor provenite de la statiile de epurare |
|
|
e) Depozite de fier vechi, de vehicule uzate, inclusiv deseuri de vehicule |
|
|
f) Bancuri de proba pentru motoare, turbine sau reactoare |
|
|
g) Instalatii pentru fabricarea fibrelor minerale artificiale |
|
|
h) Instalatii pentru recuperarea sau distrugerea substantelor explozive |
|
|
i) Centre de ecarisaj. |
|
|
12. Turism si recreare |
|
|
a) Partii de schi, instalatii schilift, telecabine si amenajarile aferente |
|
|
b) Amenajari marine de agrement |
|
|
c) Sate de vacanta si complexuri hoteliere in afara zonelor urbane si amenajarile aferente |
|
|
d) Campinguri permanente si amplasamente pentru caravane |
|
|
e) Parcuri tematice. |
|
|
13. Modificari sau extinderi de proiecte; proiecte efectuate pentru testari |
|
|
a) Orice modificare sau extindere de proiecte prevazute in Anexa I.1 sau in prezenta Anexa, deja autorizate, executate sau in curs de a fi executate, care poate avea efecte semnificative asupra mediului |
|
|
b) Proiectele stabilite in Anexa I.1, efectuate exclusiv sau in principal pentru elaborarea si testarea de metode sau produse noi si care sa nu fie utilizate pe o perioada mai mare de 2 ani. |
|
Sursa: ANEXA I.2. a HG 918/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri (MO 686/17.09.2002)
Beneficiarul acestui proiect a fost Ministerul Apelor si Protectiei Mediului (MAPM). Pentru detalii vezi brosurile editate sub coordonarea Patrascu Marilena si Relicovschi Adina.
Indrumarul este elaborat de catre ACPM, dupa consultarea titularului de proiect si a membrilor CAT, prin care se mentioneaza totalitatea problemelor care trebuie tratate in studiul EIM si gradul de extindere a acestora. Pe baza indrumarului primit, titularul de proiect realizeaza studiul EIM, printr-o persoana juridica sau fizica independenta de titularul proiectului si atestata potrivit legii. Acest studiu este finalizat cu un raport care se inainteaza autoritatii competente pentru protectia mediului (ACPM).
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1819
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
