ETIMOLOGIA SI SEMNIFICATIA MANAGEMENTULUI

Etimologia si semnificatia managementului

Folosit initial in tarile anglo-saxone, conceptul de management a cunoscut o rapida dezvoltare pe toate meridianele globului. Pentru a putea sa precizam in mai bune conditii sensul managementului, consideram necesara o scurta incursiune etimologica.

Managementul deriva de la latinescul "manus" si reprezinta, ca expresie literara, "manevrare", "pilotare". Cel chemat sa organizeze aceasta manevrare sau pilotare este managerul. El este cel care participa nemijlocit la organizarea si efectuarea actiunii manageriale. Asa cum subliniaza Al. Graur, de la latinescul "manus" s-a format in limba italiana "mannegio", insemnand prelucrarea cu mana; din franceza, cuvantul a fost imprumutat de limba engleza sub forma verbului "to manage" care inseamna a administra, a conduce; englezii au derivat apoi "manager" si "management" ceea ce ar insemna "conducator" si "conducere".

Termenul francez "manège" si verbul englez "to menage", asemanate fonetic, se dubleaza si cu o asemanare semantica. In cazul verbului francez, atasarea precumpanitoare se facea la cai. Raportarea sensului acestui verb englez la limba romana este data de verbul "a struni".

Retinem deci ca in limba engleza verbul "to manage" cu substantivul derivat "management", a avut initial sensul de a manui, de a struni caii in menaj. De asemenea, a mai avut si un sens mai abstract si anume de a gandi si aseza corect relatiile cu diverse lucruri sau fiinte in scopul de a obtine rezultatele dorite. In legatura cu influenta pe care a exercitat-o verbul francez "manager" asupra verbului englez "to manage", se extinde si in limba engleza semnificatia de a cruta ceva sau pe cineva, de a nu extenua puterile cuiva, iar pe aceasta cale de a-i da posibilitatea sa obtina un randament sporit.

Cu timpul, verbul "to manage" a trecut din sfera sportiva a strunirii cailor in domeniul artei operative si a stiintei militare. Aici a primit o noua semnificatia si anume aceea de a pregati cantitativ si calitativ unitatea militara spre a obtine victoria in batalie. Din acest punct de vedere, termenul englez se aseamana ca sens cu termenul american de logistica.

Termenul de management nu isi afla implinirea vocatiei in domeniul economicului nici in secolul al XVIII-lea. Este stiut ca in acest secol s-a produs revolutia industriala, proces de inlocuire radicala a productiei manufacturiere cu productia de fabrica, bazata pe folosirea in masa a masinilor. A avut loc pentru prima data in Anglia, in ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, ulterior in Franta, Germania, S.U.A, Japonia, etc.

In lucrarea sa "Bogatia natiunilor", aparuta in anul 1776, Adam Smith a teoretizat revolutia industriala. Catre aceea data termenul de management insemna capacitatea de organizare rationala si de coordonare competenta a activitatii grupurilor umane orientate spre atingerea unui scop. Dar, nu numai atat, notiunea de management implica in acel timp si necesitatea de a testa insusirile si aptitudinile fiecaruia si de a-l aseza pe fiecare la locul cel mai potrivit insusirilor si pregatirilor sale.

In asemenea context apare ca indreptatita intrebarea: de ce termenul de management nu s-a aplicat in secolul al XVIII-lea si nici in secolul urmator in domeniul precumpanitor al activitatilor industriale sau al celor complexe economice desfasurate in Marea Britanie si ulterior in Statele Unite, Germania, Japonia.

Pentru a putea raspunde la aceasta intrebare esentiala este necesar sa analizam si sa punem in ecuatia termenul management, elementul sau esential - factorul uman, caruia sa i se poata aplica conceptul de management.

Desigur ca in secolele XVIII si XIX activitatea economica reprezenta un proces, factorul uman - reprezentantul esential in numeroasele sale ipostaze de salariat, de antreprenor, de furnizor sau de client. Sa le analizam pe rand. Nu punea problema mana de lucru, ea era destul de abundenta, ca urmare a procesului de migrare a taranimii la orasele in curs de activa industrializare. Acest proces de migrare a fost accelerat, pe de alta parte, de fenomenul de apropiere privata a bunurilor rurale comune potrivit traditiilor medievale. In acelasi timp, nu ridicau probleme nici materiile prime, resursele imperiului colonial britanic fiind uriase. Si in sfarsit, piata englezeasca si insulele protectioniste asigurau clientela pentru bunurile si serviciile oferite de economia britanica. Aceasta conjunctura a durat aproape doua secole. Ea explica motivul pentru care termenul de management a intarziat sa intre in randul conceptelor fundamentale ale vietii economice.

Inca din secolul al XVIII-lea termenul de management s-a impus cu accent in chestiunile de politie, cea a cavaleriei, punea la dispozitie modelul manejului, adica a managementului cailor. Dar legatura psihologica "man-management", cu sensul si semnificatia celor doua concepte astfel corelate, este data de omofonia intre "manus" respectiv mana in limba latina si "man" adica barbat in limba engleza.

Folosit azi in toate activitatile economice, termenul de "management" s-a impus in sfera acestor domenii in ultimii 60 de ani si aceasta datorita raspandirii imediate si atotcuprinzatoare a lucrarii lui James Burhham "The Managerial Revolution" publicata pima data la New York in anul 1941.

Tinand seama de realitatile vietii sociale si economice ale epocii sale, cat si de analizele facute de J.B. Soy (1767-1832) si Algred Marshall (1842-1924), J. Burnham a impus in mod categoric si definitiv notiunea de manager ca vector al inovatiei si progresului, cea de management.

Ideea noua si de mare valoare si actualitate pusa in circulatie de Burnham este aceea ca orice societate, indiferent de regimul ei ideologic, juridic sau politic, are nevoie de manageri daca vrea ca economia ei sa prospere in ritm novator si creator.