PRACTICA - MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

 

PRACTICA DE SPECIALITATE

MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

Cap. I PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE

Denumirea societatii comerciale "SC TEOMOD SRL"

Sediul social: BUCURESTI

Adresa: Bucuresti sector 1

Tel. Fax.: 021.668.69.66

Codul unic de inregistrare: RO 123456

Activitatea principala: inchirierea si subanchirierea spatiilor proprii

Forma: societatea "TEOMOD " este persoana juridic romana, avand forma juridica de societate cu raspundere limitata, forma ce se va inscrie prin aceste cuvinte sau prin prescurtarea "SRL" in toate documentele emise de societate, indiferent de caracterul si continutul lor, alaturi de denumire, sediul social, cod unic de inregistrare in "Registrul Comertului"

Decretul lege nr. 64/1990 privind organizarea si desfasurarea activitatii societatii cu raspundere limitata este una dintre cele mai simple forme de manifestare a initiativei particulare.

Sediul sau este stabilit la adresa din Bucuresti, unde societatea isi desfasoara activitatea inscrisa in obiectul de activitate.

Sediul social va putea fi schimbat la orice adresa din initiativa asociatilor.

Durata de functionare a societatii este nelimitata incepind cu data de 02/07/2000 cind a fost inregistrata la "Registrul Comertului"

Societatea detine un capital social de 150.000 RON, majorarea sau micsorarea capitalului social se poate face la initiativa asociatilor.

Referitor la functionarea societatii, asociatii au puteri de decizie egale, detinind jumatate din capitalul social fiecare, respectiv:

• aproba bilantul
• stabileste sau modifica bugetul de venituri si cheltuieli
• aproba marirea sau micsorarea capitalului social
• decide schimbarea sediului societatii, infiintarea de sucursale, filiale si cooperarea altor asociati
• decide divizarea, dizolvarea, lichidarea societatii
• hotaraste, modifica obiectul de activitate al societatii
• ia orice alta masura pe care o considera necesara pentru realizarea obiectului de activitate al societatii

Cap II SCURT ISTORIC AL SOCIETATII DE LA INFIINTARE

Societatea "TEOMOD " SRL s-a infiintat la data de 02/07/2000 la initiativa asociatilor, fiecare actionar avand urmatoarele procente:

1) POPESCU ANDREI -50%

2) MARIN BOGDAN -50%

Societatea s-a constituit cu un capital social de 150.000 de RON, iar activitatea desfasurata de catre societate este in domeniul comertului cu ridicata al altor produse.

Resursele umane sunt un alt segment important al societatii prin previzionarea necesarului de personal cantitativ si calitativ in structura socio-profesionala.

Societatea "TEOMOD" are in activitatea sa 14 angajati pe departamente bine determinate:

financiar-contabil

aprovizionare

logistica

Resursele materiale pe care le detine firma sunt:

aportul asociatilor

cladiri

masini

Cap III. OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETATII

Obiectul de activitate al societatii "TEOMOD " SRL este comertul cu ridicata al produselor alimentare.

In conceptul de distributie a marfurilor, comertul cu ridicata include toate activitatile implicate in vanzarea de bunuri sau servicii catre cei care le cumpara pentru a le revinde sau pentru a le folosi in scopuri comerciale.

Comertul cu ridicata are menirea de a oferi servicii si siguranta partenerilor de afaceri, antrenati in circulatia marfurilor si de asigura sistemul de facilitati pentru realizarea unui inalt grad de profitabilitate pentru toti agentii presupusi de un circuit comercial care sa cuprinda producatorul, comerciantul cu ridicata, comerciantul cu amanuntul si utilizatorul sau consumatorul final.

Continutul activitatii de comert cu ridicata

Comertul cu ridicata reprezinta un stadiu al circulatiei marfurilor, in cadrul caruia au loc operatiuni de vanzare-cumparare a marfurilor in scopul revanzarii ulterioare. In consecinta, continutul activitatii de comert cu ridicata consta in achizitionarea de marfuri in parti mari si desfacerea acestora in parti mici, dar asortate, catre comertul cu amanuntul si, in unele cazuri, catre unitati care cumpara diferitele produse in vederea prelucrarii lor ulterioare.

Tinand seama de locul pe care comertul cu ridicata il ocupa in procesul miscarii marfurilor, activitatea ce se desfasoara in cadrul acestei verigi prezinta cateva trasaturi specifice, intre care, mai importante, apar:

• Actele de vanzare-cumparare au loc intre intreprinderi economice, spre deosebire de activitatea ce se desfasoara in cadrul comertului cu amanuntul, unde cumparatorul marfurilor este, nemijlocit, consumatorul sau reprezentantul acestuia, in cadrul activitatii de comert cu ridicata atat cumparatorul, cat si vanzatorul marfurilor sunt intreprinderi sau diferite organizatii economice, sociale sau din administratia publica;
• In cadrul activitatii de comert cu ridicata, atat cumpararile, cat si vanzarile de marfuri se realizeaza in parti mari;
• Activitatea de comert cu ridicata nu incheie circuitul economic al marfurilor, ci mijloceste doar legatura dintre productie si veriga comerciala cu amanuntul; marfurile nu se vand deci de catre intreprinderile cu ridicata direct consumatorilor, activitatea traditionala a comerciantilor cu ridicata fiind cea de intermediari intre producatori si comerciantii cu amanuntul.

Pentru a reda intreaga imagine a activitatii de comert cu ridicata, la cele aratate mai trebuie adaugat faptul ca, interpunandu-se in drumul marfurilor de la productie la consum, veriga comerciala cu ridicata genereaza o serie de imobilizari de fonduri, cheltuieli materiale si banesti necesare intretinerii retelei de depozite, platii personalului etc. De asemenea, subliniem faptul ca, trecand prin veriga comerciala cu ridicata, marfurile raman o perioada de timp mai indelungata in sfera circulatiei, avand astfel o viteza de circulatie mai lenta, ceea ce influenteaza atat relatiile economice din cadrul pietei bunurilor si serviciilor, cat si relatiile financiar bancare de pe piata capitalurilor.

Purtand amprenta activitatii pe care o desfasoara, intreprinderile ce actioneaza in cadrul verigii comertului cu ridicata se caracterizeaza si ele printr-o serie de trasaturi distincte, trasaturi care le situeaza in sfera intereselor agentilor economici din cadrul tuturor celor patru componente ale pietei - piata marfurilor si serviciilor, piata fortei de munca, piata capitalurilor si piata schimburilor monetare.

• prima caracteristica a intreprinderilor de comert cu ridicata se refera la faptul ca acestea trebuie sa fie firme cu o mare acoperire financiara. Tinand seama ca intregul volum de tranzactii comerciale se refera la parti mari de marfuri, iar esalonarea comenzilor are in vedere si perioadele afectate de sezonalitate, cand o parte din marfurile ce formeaza obiectul tranzactiilor trebuie stocate un timp mai indelungat, intermediarul cu ridicata trebuie sa dispuna atat de fonduri proprii, cat si de capacitatea de a contracta credite bancare pe termene mai mari, prin care sa acopere platile catre productie si multiplele cheltuieli de depozitare si stocare.
• a doua caracteristica are in vedere specializarea activitatii de comert cu ridicata pe familii de produse. Specializarea respectiva este generata de natura produselor care formeaza obiectul tranzactiilor realizate de intreprinderi, stiut fiind ca orice familie de produse ridica probleme specifice de stocaj, depozitare si conservare a valorilor de intrebuintare.
• a treia caracteristica este data de faptul ca intreprinderile de comert cu ridicata intervin atat in cadrul fluxului produselor realizate de producatorii indigeni, cat si de cei externi. In conditiile in care producatorul este situat intr-o alta tara, intreprinzatorul cu ridicata poate deveni importator direct, sub aspectul achizitionarii marfurilor necesare aprovizionarii comertului cu amanuntul. Intr-o asemenea ipostaza, el intra in relatii comerciale cu agenti economici de pe piata bunurilor si serviciilor din cadrul tertelor piete externe, cat si cu agentii economici care actioneaza in cadrul pietei schimburilor monetare. Aceasta, intrucat pentru realizarea diferitelor tranzactii comerciale cu parteneri straini, se utilizeaza valuta sau alte instrumente de plata specifice schimburilor respective.
• ultima caracteristica se refera la existenta unor servicii comerciale bine puse la punct si incadrate cu personal de inalta calificare. Intr - adevar, data fiind importanta comenzilor, grosistii nu-si pot permite sa greseasca asupra cantitatilor, calitatii sau a serviciilor anexe furnizate de catre producatori. Pe de alta parte, produsele de inalta tehnicitate, cum sunt cele electronice, informatice, optice etc., reclama specialisti cu o calificare deosebita. De asemenea, fractionarea partizilor, sortarea si asortarea marfurilor, precum si aprovizionarea comertului cu ridicata necesita multa forta de munca calificata in compartimentele de ambalare a marfurilor, de conditionare si de expediere catre detailisti. In plus, se are in vedere ca detailistii trebuie sa fie prospectati, sensibilizati si convinsi pentru a deveni clientii diferitilor grosisti. Pentru toate acestea, este nevoie ca, in cadrul serviciilor comerciale, sa existe o puternica forta de vanzare s i o anumita retea de reprezentanti, capabile a argumenta la fel de bine pe toate fronturile: tehnic, comercial si financiar.

Rolul economic al comertului cu ridicata

Tinand seama de faptul ca, prin interpunerea sa in drumul marfurilor de la productie la consum, comertul cu ridicata genereaza, asa cum s-a mai aratat, mobilizari de fonduri, cheltuieli suplimentare si o incetinire a vitezei de circulatie, este recomandabil ca, atunci cand este posibil, sa se procedeze la o trecere a marfurilor de la producator direct in reteaua comerciala cu amanuntul, ocolindu-se astfel veriga cu ridicata. In frecvente cazuri, insa, o astfel de circulatie este fie imposibila, fie irationala din punct de vedere economic. Ori, tocmai asemenea situatii, care impun existenta verigii cu ridicata ca intermediar in circulatia marfurilor, scot in evidenta rolul economic al acestui stadiu al activitatii comerciale.

Data fiind complexitatea relatiilor generate de interventia comertului cu ridicata

in fluxul produselor, rolul acestuia trebuie analizat pe ansamblul economiei, vazut atat in raport cu producatorii, cat si cu comertul cu amanuntul.

In raport cu producatorii, sistemul de relatii bazat pe prezenta comertului cu ridicata ofera o serie de avantaje care, pe ansamblul pietei, exercita influente multiple, asigurand continuitatea activitatii comerciale, o mobilitate corespunzatoare in ceea ce priveste orientarea marfurilor in raport cu cererea, precum si asigurarea unei forte de echilibru, fara oscilatii puternice de la un sezon la altul sau de la o zona la alta.

• Datorita faptului ca lanseaza si plateste comenzi care se refera la partizi mari de marfuri, comertul cu ridicata permite producatorilor, prin alimentarea constanta a fluxurilor financiare, sa-si continue fara intrerupere activitatea, evitandu se astfel orice stagnare a productiei, ce s-ar putea interpune intre momentul realizarii produselor si momentul asigurarii vanzarii acestora.
• Stocand mari cantitati de produse, comertul cu ridicata asigura producatorilor multiple servicii logistice, eliberandu-i astfel de sarcinile depozitarii si conditionarii marfurilor, scutindu-i de cheltuielile materiale, financiare si cu forta de munca generate de procesul de stocare, cat s i de grijile permanente cu privire la asigurarea capacitatilor de stocare.
• Comertul cu ridicata isi esaloneaza comenzile in timp, pornind de la informatiile pe care le obtine prin intermediul unitatilor cu amanuntul, cu privire la evolutia si oscilatiile consumului. O asemenea esalonare a comenzilor, cat si previziunile pe care le elaboreaza cu privire la viitoarele evolutii ale consumului, contribuie, de asemenea, la regularizarea productiei, evitarea rupturilor de stoc sau a unor suprasolicitari bruste ale productiei.
• Comertul cu ridicata, ca mijloc de legatura intre comertul cu amanuntul si producatori, permite acestora din urma sa aiba informatii pretioase asupra modului in care le sunt primite produsele. Aceasta reprezinta o cale importanta de a se cunoaste baza motivationala a pietei.
• Avand interesul ca marfurile producatorilor cu care colaboreaza sa se vanda in permanenta, comertul cu ridicata participa activ la schimbarea vanzarilor respective, prospectand detailis tii, stabilind si realizand cataloage, documentatii, punand, daca este cazul, chiar proprii specialis ti sa realizeze cercetari de piata, pentru o mai buna cunoastere a cerintelor pietei, o imbunatatire a sistemelor de vanzare si chiar a unor produse.
• Comertul cu ridicata poate participa, de asemenea, la campaniile de promovare a vanzarilor alaturi de diferitele categorii de revanzatori si, intr-un mod general, la toate formele de actiune capabile sa ajute detailis tii si, deci, de a antrena consumatorul. Fata de comertul cu amanuntul, rolul economic al comertului cu ridicata este dat de asemenea, de catre o serie de avantaje care prezinta importanta atat pentru intreprinzatorii ce actioneaza in domeniul respectiv, cat si pentru circuitul economic general din cadrul pietei.
• Astfel, comertul cu ridicata joaca un rol foarte important in ceea ce priveste informarea detailistilor. Intr-adevar, in cazul unui comert descentralizat, bazat pe mecanismul pietei, numai comerciantii cu amanuntul din afara marilor aglomeratii sunt slab informati sau total ignorati atat de catre producatorii indigeni, cat, mai ales, de catre cei straini, de pe tertele piete externe. Or, prin cunostintele sale, prin documentatiile realizate si prin diversele cataloage elaborate, grosistii ii informeaza permanent si ii ajuta in obtinerea partizilor de marfuri necesare.
• Grosistii care se aprovizioneaza vagonabil sau cu mijloace auto la intreaga capacitate fractioneaza respectivele partizi de marfuri si livreaza spre comertul cu amanuntul, la unitatile apropiate, cantitatile exacte pe care acestea le pot stoca sau vinde intr-o unitate de timp, corespunzator posibilitatilor financiare; un asemenea procedeu permite o armonizare rapida in caz de nevoie.
• Ca un corolar al capacitatii sale de stocaj, comertul cu ridicata permite, in frecvente cazuri, detailistilor sa beneficieze de preturi mai joase decat daca s-ar aproviziona direct de la producator, ca urmare a sistemelor de remize care nu se acorda decat pentru achizitionarea unor cantitati foarte mari.
• Prin faptul ca se pot adresa unui singur grosist si nu unei multimi de furnizori, comerciantii cu amanuntul au si avantajul simplificarii si usurarii muncii administrative generate de inlocuirea comenzilor, facturilor, receptiilor, corespondentei diverse etc. Acelasi fenomen genereaza si o reducere a cheltuielilor precum si o usurare a muncii de asortare si imbogatire a sortimentelor de marfuri comercializate.

Pornind de la asemenea considerente, specialistii evidentiaza faptul potrivit caruia firmele de comert cu ridicata sunt utilizate cand reusesc sa fie mai eficiente in urmatoarele directii:

vanzarea si promovarea produselor, avandu-se in vedere ca respectivii agenti, prin personalul calificat din sectorul vanzari, ofera producatorilor posibilitati operationale de a intra in relatii comerciale cu un numar mare de mici intreprinzatori cu cheltuieli substantial mai reduse;

asigurarea sortimentelor necesare comerciantilor cu amanuntul, comerciantii cu ridicata avand capacitatea de a alege diferitele articole si de a realiza, prin alegerea facuta, sortimentele respective, fara alte investitii de efort din partea furnizorilor sau din partea clientilor aprovizionati;

fragmentarea loturilor mari, atunci cand loturile industriale impun, ca o conditie obligatorie in procesul de comercializare, segmentarea in loturi mai mici si pregatirea unor partizi comerciali pentru firmele aprovizionate;

depozitarea marfurilor, cand este vorba de fluxuri comerciale care presupun stocari temporare de marfuri, depozitari si conservarea valorilor de intrebuintare, comerciantilor cu ridicata revenindu-le sarcina de a organiza asemenea procese cu costuri reduse, concomitent cu determinarea riscurilor implicate de depozitare, atat pentru furnizori, cat si pentru clienti;

finantarea unor tranzactii, specificul activitatii impunand, in unele situatii, ca intreprinzatorii din comertul cu ridicata sa fie capabili a oferi marfurile pe credit clientilor lor, iar, in alte cazuri, de a le comanda furnizorilor anticipat o serie de marfuri, platindu-si concomitent facturile;

informarea cu privire la conjunctura pietei, comerciantii cu ridicata trebuind sa ofere atat furnizorilor, cat si clientilor informatii referitoare la activitatea concurentilor, la noile produse aparute pe piata, la evolutia preturilor, precum

si cu privire la o serie de alte aspecte din afara pietei, care au totusi un anumit impact asupra mecanismelor de piata;

servicii si consultanta de management, in aceasta privinta avandu-se in vedere, in special, comerciantii cu amanuntul ce pot beneficia de sprijin in ceea ce priveste pregatirea personalului, amenajarea magazinelor, gestiunea stocurilor, prezentarea marfurilor precum si cu privire la preluarea si utilizarea anumitor tehnologii comerciale4.

In ceea ce priveste evolutiile viitoare, o serie de alti specialisti, avand in vedere cresterea complexitatii fenomenelor cu care se confrunta operatorii economici antrenati in activitati comerciale, considera ca rolul economic al comertului cu ridicata va spori, cunoscand insa o oarecare restructurare a functiilor sale , accentul mutandu-se pe functia fizica si logistica, functia financiara si functia de informare.

Respectivul comert va trebui sa ofere mai multe servicii, mai multa siguranta in derularea activitatii comerciale si oportunitati pentru cresterea gradului de rentabilitate a activitatii partenerilor antrenati in afaceri.

Functiile comertului cu ridicata

In general, functia comertului cu ridicata consta in asigurarea legaturilor dintre producatori si comerciantii cu amanuntul, grosistii avand fata de detailisti cam acelasi rol pe care detailistii il au fata de consumatori. Intr-adevar, tinand seama ca, in fapt, clientul detailist este departe de producator, el trebuie ajutat sa-si formuleze comenzile, sa-si stabileasca si sa obtina termenele de livrare cele mai acceptabile, sa obtina sisteme de plata si diverse facilitati care sa-i usureze procesul de vanzare, precum si multe alte actiuni care dau structura activitatii de aprovizionare. Functia respectiva capata adevaratul contur daca se mai tine seama ca departarea dintre producatori si comerciantii cu amanuntul nu se margines te numai la distanta, ci trebuie avute in vedere, concomitent, s i alte aspecte, cum ar fi: imposibilitatea detailistilor de a comanda cantitati mari de marfuri, lipsa posibilitatilor de stocaj, lipsa informatiilor "la zi" cu privire la structura fondului de marfa pus la dispozitie de catre diversi furnizori, slaba cunoastere a complexei structuri a sistemelor de transport utilizate pentru aprovizionarea din diverse zone s i tari.

Tinand seama deci de locul comertului cu ridicata in cadrul circuitelor comerciale, cat si de rolul sau economic tratat anterior, trebuie subliniat ca acestuia ii revin urmatoarele functii specifice:

cumpararea unor partizi mari de produse si concentrarea unor fonduri de marfuri de la un numar mare s i divers de producatori din cadrul pietei interne dau de pe diverse piete externe, in vederea aprovizionarii fara intrerupere si in sortiment variat a comertului cu amanuntul precum si a altor categorii de cumparatori;

stocarea unor cantitati mari de marfuri in vederea asigurarii unei esalonari normale a fluxului de produse catre detailisti si, in continuare, a fluiditatii vanzarilor catre consumatori, prin eliminarea rupturilor intervenite in procesul de aprovizionare ca urmare a sezonalitatii productiei, lipsei informatiilor, diverselor situatii conjuncturale, blocaje financiare in cadrul intreprinderilor producatoare etc. pentru aceasta functie, societatile din cadrul comertului cu ridicata trebuie sa-si imobilizeze mari sume de bani, corespunzator valorilor din stoc; sa asigure depozite de mare volum sau suprafata; sa doteze depozitele cu instalatiile speciale necesare conservarii in bune conditii de temperatura, grad de luminozitate si de umiditate constanta a tuturor produselor stocate; sa asigure energia necesara, cat si procurarea si utilizarea instalatiilor speciale, ce genereaza costuri foarte ridicate, ele trebuind astfel incluse in pretul de vanzare a marfurilor;

transformarea sortimentului industrial, format din partizi mari de produse de un anumit fel (marime, culoare, model etc.), livrat de fabrici, in sortiment comercial, corespunzator varietatii cererii populatiei;

revanzarea marfurilor in cantitati mici catre comerciantii cu amanuntul. concomitent cu transformarea sortimentului industrial in sortiment comercial, grosistii fractioneaza partizile mari de marfuri primite de la producatori sau pe cele stocate in partizi mici pe care le distribuie pe baza de comenzi catre detailisti, indiferent de locul in care acestia isi au resedinta si raza de activitate;

cercetarea permanenta a pietei si studierea indeosebi a evolutiei cererii de marfuri a populatiei si a utilizatorilor industriali sau asimilatii acestora, in vederea informarii producatorilor, orientarii fluxurilor de marfuri, imbunatatirii structurii distributiei, a mijloacelor de promovare, precum si pentru realizarea unor previziuni care sa stea la baza propriei activitati in perioade viitoare;

In cadrul comertului cu ridicata, o sectiune mai aparte o formeaza comertul industrial.

Functia grosistilor industriali, ca intreprinderi specializate care distribuie industriasilor sau utilizatorilor profesionali (mestesugari, reparatori si instalatori etc.) diverse produse tehnice, furnituri industriale, produse semifinite si, in unele cazuri, chiar materii prime, consta, in primul rand in a asigura circuitul de distributie al produselor respective si, in al doilea rand, in realizarea logisticii comerciale specifice fiecarui produs.

Cap IV POZITIA SOCIETATII PE PIATA

In activitatea oricarei societati este importanta atat analiza si cunoasterea caracteristicilor mediului extern, cat si cunoasterea si caracterizarea realista a elementelor mediului intern.

Mediul intern al unei societati este alcatuit din totalitatea resurselor ce concura la indeplinirea obiectului de activitate. In analiza situatiei interne a unei societati este foarte importanta evaluarea bazata pe rezultatele economice, avand in vedere faptul ca orice societate reprezinta un sistem economic ce urmareste anumite obiective cantitative (privind vanzarile sale, privind profitul realizat, etc ) Prin urmare este necesara realizarea unui diagnostic economico-financiar si al resurselor disponibile si necesare. O astfel de analiza are in vedere rezultatele reale ale societatii si sistemul de valori de performanta propus. Sistemul resurselor interne ale unei societati are un scop comun, acela de a fi si de a oferi competitivitate in cadrul pietei, de a fi un ofertant bun pentru clienti, de a fi un concurent puternic pentru competitorii sai.

Cunoasterea caracteristicilor si a mutatiilor intervenite in structura mediului ambiant este o conditie fundamentala a orientarii strategice a unei societati. In activitatea unei intreprinderi este necesara stabilirea unui cadru de actiune si de organizare care sa-i permita acesteia racordarea continua la mediul sau extern, la conditiile existente in cadrul pietei de referinta.

Intreprinderile, in prezent, isi desfasoara activitatile intr-un mediu concurential si dinamic (mai ales datorita evolutiei fara precedent a tehnologiei), un mediu in care legislatia este supusa modificarilor frecvente, dar mai ales un mediu in care diversificarile produselor si serviciilor oferite accentueaza eforturile producatorilor, distribuitorilor si prestatorilor in a-si adapta politicile si strategiile de marketing la noile conditii de pe piata.

Pentru o intreprindere, determinarea si alegerea unui anumit drum in activitatea ei viitoare presupune, pe langa analizele de mediu extern si intern, si o evaluare a mediului competitiv in care actioneaza.

Orientarea strategica a activitatii trebuie sa se bazeze pe o astfel de analiza, avand in vedere faptul ca performanta viitoare a intreprinderii depinde de caracteristicile si fortele existente in cadrul mediului concurential.

Concurenta reprezinta un mecanism de baza in cadrul econimiei de piata.

Exista doua tipuri de concurenti fata de care intreprinderile trebuie sa adopte Atitudini diferite:

-concurenti directi

satisfac aceleasi nevoi exprimate in cadrul pietei

se adreseaza consumatorilor cu produse similare sau identice (imaginea demarca si calitatea sunt singurele care asigura diferentierea produselor)

sunt perceputi de catre consumatori ca alternative

sunt in general usor de identificat

confruntarea competitiva este costisitoare si de aceea pe termen lung supravietuiesc doar cei puternici

-concurenti indirecti

ofera produse care difera prin anumite caracteristici

satisfac nevoi asemanatoare sau diferite ale clientilor

de obicei sunt nou-veniti sau produc inlocuitori, dar oricum nu trebuie ignorati, desi sunt mai greu de depistat.

Cap V. ORGANIGRAMA SOCIETATII

Societatea comerciala TEOMOD S.R.L are 14 angajati distribuiti pe locuri de munca conform organigramei firmei astfel :

La conducerea firmei se afla :

Administratorul doamna Avram Mirela Nicoleta, realizeaza conducerea curenta a societatii, semnand valabil documentele comerciale si fiscale care implica societatea. Toate deciziile ce trebuiesc luate in societate sunt acceptate de ea, in urma consultarii cu celalalt asociat.

Directorul general, domnul Morar Radu, ii tine locul administratorului atunci cand acesta lipseste. El asigura si raspunde de crearea conditiilor necesare  realizarii obiectului de activitate al firmei, precum si crearea mediului adecvat pentru desfasurarea activitatii pentru ceilalti angajati. Tot lui ii revine dreptul de a angaja nou presonal sau de a concedia in cazul in care este necesar acest lucru.

Director vanzari, domnul Andrescu Mircea, ii revin atributii ca, conducerea activitatii de vanzare la nivelul societatii, planificarea si organizarea activitatii de vanzare la nivelul punctelor de lucru, elaborarea de propuneri privind planurile de vanzari si monitorizarea performantelor personalului din subordine referitoare la activitatea de vanzare, monitorizarea relatiilor cu clientii existenti sau potentiali, dezvoltarea tranzactiilor in vederea cresterii afacerilor si realizarea obiectivelor de vanzari, conducerea compartimentelor subordinate.

Director aprovizionare, doamna Mihailescu Angelica, raspunde de desfasurarea in bune conditii a activitatii de aprovizionare a produselor care intra in firma, urmareste si asigura pentru orice modificari sau suplimentari fata de clauzele contractuale initiale, intocmirea de acte aditionale la contractele incheiate, care vor fi analizate, avizate, aprobate si semnate ca si contractele initiale. Tine registrul de comenzi/contracte de aprovizionare, contacteaza sistematic funizorii pentru constatarea operativa a situatiei livrarilor, fata de conditiile si termenele stabilite in contract, asigura obtinerea de la funizori a tuturor documentelor insotitoare si cele privind calitatea produselor funizate de acestia, precum si a instructiunilor tehnice de control si verificare, manipulare si depozitare, gestioneaza si asigura tinerea sub control a documentelor si inregistrarilor de calitate a produselor livrate de funizori.

Director economic, doamna Bogdan Monica, reprezinta societatea in relatiile cu clientii, furnizorii, subcontractantii si tertii, pentru probleme legate de activitatile economico - financiare, asigura aplicarea corecta in activitatile societatii a prevederilor actelor normative in vigoare aferente domeniilor financiar - contabile, raspunde de indeplinirea, in conformitate cu prevederile legislatiei actuale, a tuturor obligatiilor financiare ale societadii fata de bugetul statului, unitatile bancare si alte persoane juridice sau fizice, raspunde de intocmirea balantelor contabile lunare si a bilantului anual, in vederea analizarii rezultatelor economico-financiare obtinute de societate si stabilirea de masuri pentru marirea eficientei activitatilor specifice desfasurate de organizatie, urmareste si asigura efectuarea controlului ierarhic operativ curent, precum si instituirea si exercitarea autocontrolului in activitatile financiar-contabile, indeplineste orice alte atributii stabilite in sarcina sa de catre Directorul general.

In subordinea lor se afla urmatorii angajati :

Director vanzari are in subordine 3 agenti de vanzari, care se ocupa de comercializarea propriu - zisa a produselor in punctele de lucru ale societatii.

Director aprovizionare are in subordine pe seful serviciului de aprovizionare care efectueaza comenzile de marfuri la furnizori, negociaza conditiile comerciale (in special a preturilor si termenelor de livrare) cu furnizorii, urmarirea confirmarilor de comanda si a livrarilor de la furnizori pana la intrarea marfurilor in depozitul companiei. Seful serviciului de aprovizionre are in subordine departamentele de logistica si gestiune, departament reprezentat prin gestionarul sef si doi gestionari care acorda ajutor permanent gestionarului sef, tin evidenta zilnica a intrarilor si a iesirilor in programul de gestiune, verifica stocurile si participa la inventarele periodice.

Directorul economic are in subordine un contabil sef si un ajutor de contabil, care se ocupa de contabilitatea primara, adica inregistrarea in programul de contabilitate a documentelor primare, precum si intocmirea declaratiilor fiscale aferente fiecarei luni si depunderea lor.

Tipul de management practicat

Tipul de management consta in modul de utilizare a cunostintelor, calitatilor si aptitudinilor managerului, in relatiile cu subordonatii si derularea efectiva a acestor procese de munca.

Este foarte greu, daca nu imposibil, de evidentiat cel mai semnificativ criteriu de clasificare a tipurilor de manageri si stiluri manageriale deoarece literatura de specialitate abunda in astfel de criterii.

Insa indiferent de clasificare si, implicit, de tipurile de manageri si stiluri de management delimitate dupa diverse criterii, semnalam faptul ca la nivel de firma managementul se exercita de oameni (manageri) cu comportamente atitudinale diferite, cu accente de asemenea diferite puse pe trinomul obiective-rezultate- recompense/sanctiuni.

Managerul societatii TEOMOD S.R.L are o competenta profesionala si manageriala ridicata, data de cunostintele solide in domeniul managementului, dublata de calitatile si aptitudinile care ii permit promovarea si mentinerea unor relatii adecvate cu subordonatii.

Doamna Avram Mirela Nicoleta, administratorul firmei, indeplineste si functia de manager, fiind absolventa a Facultatii de Management din cadrul Academiei de studii Economice, Bucuresti, promotia 1996. In functie de tipurile de manageri, putem spune ca ea este un manager autoritar punand accentul pe nevoile indivizilor, pentru a stabili relatii bune, situatie ce creeaza o organizatie in care ambianta si ritmul muncii sunt confortabile.

Provocarile  interne si externe firmei la care este supus managerul il determina sa ramana peste program, uneori sa lucreze si acasa. Numai asa raspunsul la astfel de provocari este unul pozitiv.

Activitatea firmei este condusa de un manager capabil, printr-o singura actiune, sa atinga

mai multe obiective, _{sa-si planifice cativa pasi inainte}, _{este capabil sa anticipeze fiecare miscare a concurentei} si _{incearca realizarea de aliante cat mai profitabile.}

PROPUNERI

-elaborarea de strategii individuale privind cresterea calitatii si diversificarea serviciilor ;

- instruirea personalului existent in vederea acumularii de noi abilitati, cunostinte, tehnici de consultanta,

- atragerea de nou personal, cu specializari cerute de analiza nevoilor ;

- conceperea de noi instrumente, metode, tehnici, etc. pentru satisfacerea cerintelor firmelor

- crearea si dezvoltarea unor mecanisme de finantare a firmelor eficiente si atractive;

- stabilirea de parteneriate, inclusiv metodologii detaliate privind furnizarea unor

servicii complexe si multi-disciplinare, cum ar fi servicii tehnice de specialitate, aplicarea de standarde ISO, legaturi intre sectorul productiv si dezvoltarea resurselor umane, studii si analize;

CONCLUZII GENERALE

In cele 3 saptamani de practica am asistat la desfasurarea propriu-zisa a activitatii societatii TEOMOD SRL. Am luat parte la elaborarea si inchierea unui contract de prestarii servicii / contract vanzare cumparare. Am participat la realizarea unei strategii de marketing cu referire la extinderea pe viitor si in alte zone ale tarii prin deschiderea de puncte de lucru. Studiu de piata in legatura cu cererea de astfel de servicii realizat prin sondaje in Timisoara si Constanta cat si studio privind oferta din aceste zone. Am participat la prelucrarea acestor date din sondaje prin introducerea lor intr-o baza de date.

Participarea la un proces de distributie al marfii de la depozitul firmei la beneficiarul final. Participarea a constat in preluarea comenzii, emiterea facturii, si livrarea marfii.

Intocmirea de facturi fiscale , registru de casa, monetare. Ridicarea de extrase de cont de la banca .

BIBLIOGRAFIE

Kotler Ph. - Managementul marketingului , Editura Teora , Bucuresti 1997

Maria Gaf-Deac -Managementul afacerilor

Patriche D., Stanescu I., Grigorescu M., Felea M., - Bazele comertului , Editura economica , Bucuresti 1999

Maria Gaf-Deac - Bazele practicii manageriale

Cezar Braicu - Managementul intreprinderilor mici si mijlocii