MANAGEMENTUL APROVIZIONÃRII SI DESFACERII - TEST GRILA

a.

asigurare, aprovizionare, contractare;

b.

achizitionare, asigurare, aprovizionare;

c.

achizitionare, asigurare, alimentare;

d.

alimentare, aprovizionare, contractare;

e.

aprovizionare, contractare, furnizare.

a.

satisfacerea unor nevoi personale si sociale;

b.

reluarea procesului de productie, cat si resursele materiale destinate pentru aprovizionarea firmelor consumatoare, firmele aparand intr-o dubla ipostaza: de producator-furnizor si de cumparator;

c.

recuperarea cheltuielilor de productie si resursele materiale necesare pentru aprovizionarea beneficiarilor;

d.

realizarea si cresterea eficientei economice, a profitului firmei producatoare prin punerea in miscare a parghiilor economice, organizatorice si tehnice care sunt la indemana managerului firmei respective;

e.

constituirea substantei materiale destinate largirii pietei si acoperirii nevoilor cumparatorilor.

a.

conducere-coordonare, organizare, furnizare, gestionare, valorificare

b.

conducere-coordonare, organizare, programare-contractare, derulare efectiva, control-analiza-evaluare;

c.

organizare, programare-contractare, derulare efectiva, gestionare, valorificare;

d.

furnizare, gestionare, valorificare, organizare, control-analiza-evaluare;

e.

valorificare, organizare, control-analiza-evaluare, derulare efectiva, programare-contractare.

a.

elaborarea studiilor de marketing;

b.

realizarea schimbului de produse;

c.

vanzarea produselor din profilul propriu de fabricatie in conditii de eficienta;

d.

prestarea de servicii in baza unui contract;

e.

repartizarea produselor.

a.

sursa de informare strategica si subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a firmelor;

b.

sursa de informare strategica si subsistem de conceptie si executie;

c.

subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a firmelor si sursa de venituri;

d.

sursa de venituri si subsistem de conceptie si executie;

e.

subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a firmelor si subsistem de conceptie si executie.

a.

baza motivationala pentru organizarea si desfasurarea fabricatiei de produse;

b.

elementele pentru fundamentarea programelor de fabricatie;

c.

conditiile in care urmeaza a se exploata sau utiliza produsele fabricate;

d.

spatiul de derulare a activitatilor de marketing;

e.

cerintele pe care trebuie sa le satisfaca productia pentru a raspunde comenzii sociale.

a.

cele privitoare la evolutia cererii si a ofertei de produse;

b.

cele care privesc tendintele in evolutia viitoare a concurentei;

c.

cele care se refera la strategia desfasurarii negocierilor;

d.

cele care privesc evolutia preturilor;

e.

cele care influenteaza volumul si structura productiei proprii.

a.

prospectarea pietei, a cerintelor beneficiarilor, pentru a cunoaste volumul si structura consumului si a-si adapta productia la nevoile pietei;

b.

evitarea imobilizarii capitalului investit si a blocarii spatiilor de depozitare;

c.

incheierea de contracte economice in calitate de producator si furnizor in concordanta cu prevederile din portofoliul de comenzi si cu programul sau de productie;

d.

efectuarea la timp a lucrarilor de determinare a nivelului stocurilor de desfacere;

e.

corelarea termenelor din contractele economice de livrare a produselor finite cu cele de lansare in fabricatie.

a.

instabilitatea preturilor la materii prime si materiale clasice, de baza;

b.

activizarea politicilor nationale de protejare a resurselor materiale limitate si a celor strategice;

c.

realizarea unui nou cadru general de actiune bazat pe autonomia agentilor economici in asigurarea si gestionarea resurselor, in vanzarea rezultatelor productiei;

d.

frecvente schimbari, la intervale scurte de timp, in structura si dimen-siunea cererilor pentru consum si in oferta de resurse materiale si energetice;

asigurarea conditiilor normale de primire-receptie a partizilor de materiale sosite de la furnizori.

e.

asigurarea conditiilor normale de primire-receptie a partizilor de materiale sosite de la furnizori

a.

primirea si receptionarea produselor;

b.

pastrarea si conservarea produselor finite;

c.

asortarea produselor si pregatirea loturilor de livrare;

d.

reducerea cheltuielilor de depozitare;

e.

marketing, achizitionare si desfacere de produse.

a.

numarul cumparatorilor si al ofertelor, dependenta ei de politica de investitii, deciziile de cumparare, cumparare efectiva;

b.

. numarul cumparatorilor si al ofertelor, dependenta ei de politica de investitii, cumparare efectiva, ofertanti si purtatori ai cererii;

c.

dependenta ei de politica de investitii, deciziile de cumparare, cumparare efectiva, ofertanti si purtatori ai cererii;

d.

numarul cumparatorilor si al ofertelor, dependenta ei de politica de investitii, deciziile de cumparare, cumparare efectiva, ofertanti si purtatori ai cererii;

e.

numarul cumparatorilor si al ofertelor, deciziile de cumparare, cumparare efectiva, ofertanti si purtatori ai cererii.

a.

crearea sau modernizarea si extinderea retelelor proprii de desfacere a produselor pe piata interna si externa;

b.

distanta existenta intre producator si consumator;

c.

timpul destinat operatiunilor de incarcare-descarcare, asezare in mijloacele de transport a produselor;

d.

timpul destinat operatiunilor de incarcare-descarcare, asezare in mijloacele de transport a produselor;

e.

timpul aferent intocmirii actelor necesare.

a.

conditioneaza intreaga activitate a firmei utilizatoare, functie de locul ocupat in procesul de productie;

b.

permanenta corelare cu indicatorii celorlalte activitati, astfel incat, in diferite momente de elaborare, sa se obtina variante diferite ale planului de aprovizionare, intr-un cadru permanent si complex de optimizare;

c.

contureaza o piata cu o structura rigida si cu modificari relativ mai lente decat in cazul bunurilor de consum;

d.

au durata de intrebuintare diferentiata in raport de specificul procesului de productie la care participa, precum si de intensitatea ori gradul de solicitare la care sunt supuse;

e.

forma, compozitia, caracteristicile, prezentarea, calitatea, utilizarea si randamentul sunt strict definite sub raport tehnic, ceea ce face ca ele sa fie alese, incercate, achizitionate in functie de acesti parametri.

a.

asigura satisfacerea prompta a clientilor, fapt ce asigura stabilitatea si extinderea vanzarilor de produse;

b.

prospectarea pietei necesare desfacerii;

c.

sporirea increderii cumparatorilor in produsele sau serviciile oferite;

d.

mentinerea sau cresterea cifrei de afaceri pentru producator;

e.

obtinerea unui profit mai mare, ca scop final al activitatii firmei.

a.

metoda pasiva, metoda pas cu pas, metoda activa;

b.

metoda pasiva si metoda activa;

c.

metoda pasiva, metoda "just in time" si metoda activa;

d.

metoda pasiva, metoda punctului de comanda si metoda activa;

e.

metoda pasiva, metoda scrisa si metoda activa.

a.

inchirierea mijloacelor de transport;

b.

transportul produselor finite la destinatari;

c.

intocmirea formalitatilor de expeditie-transport;

d.

predarea catre unitatea de transport a produselor;

e.

depunrea documentatiei corespunzatoare la banca.

a.

cnitierii procesului de asigurare si pana la transformarea acestora in produse vandabile;

b.

fundamentarii programelor de aprovizionare pana la controlul utilizarii resurselor in consum;

c.

dimensionarii stocurilor pana la alimentarea sectiilor de productie;

d.

alegerii furnizorilor pana la eliberarea pentru consum a resurselor materiale;

e.

identificarii pe structura a resurselor materiale necesare firmei pana la controlul utilizarii acestora in consum

a.

nivelul fizic efectiv al stocului de produse finite, in raport cu limita stabilita;

b.

volumul fizic si valoric al stocurilor peste necesar, cu miscare lenta sau fara miscare;

c.

stocul mediu in raport cu productia marfa;

d.

structura produselor aflate in stocul de desfacere;

e.

greutatea specifica a stocului mediu valoric de desfacere in volumul total de mijloace circulante.

a.

identificarea principalelor functii ale sistemului;

b.

stabilirea criteriilor pe baza carora se va contura organizarea structurala;

c.

precizarea rolului sistemului in cadrul organizarii structurale de ansamblu a firmei;

d.

stabilirea gradului de centralizare-descentralizare;

e.

legaturi continue, operative dintre beneficiari si furnizori.

a.

functia pe care o indeplineste;

b.

locul pe care il ocupa in procesul de productie;

c.

departarea fata de sectiile de productie;

d.

nomenclatorul produselor;

e.

gradul de mecanizare.

a.

volumul si diversitatea productiei ori a obiectivului activitatii economice;

b.

adancirea procesului de specializare si diversificare a productiei;

c.

forma generala de organizare a firmei;

d.

o mare mobilitate pentru adaptarea din mers la noile conditii care apar atat in sistemul intern al firmei, cat si in mediul socio-economic in care aceasta actioneaza;

e.

perspectivele de dezvoltare ale firmei.

a.

primirea de la sectiile de fabricatie;

b.

sortare, selectare;

c.

asezare, stivuire;

d.

conservare;

e.

incarcare in mijloacele de transport.

a.

sistemul functional sau sistemul pe grupe de activitati distincte;

b.

sistemul pe grupe sau sectoare de aprovizionare-depozitare-control;

c.

sistemul pe departamente;

d.

sistemul cantitatilor limita;

e.

sistemul mixt.

a.

masurile ce sunt necesare pentru imbunatatirea coeficientului de folosire a suprafetei de depozitare;

b.

imbunatatirea fluxului de circulatie a materialelor;

c.

apropierea de principalele cai de comunicatie;

d.

modul de depozitare si de pastrare a diferitelor materiale in depozit;

e.

gradul de incarcare a capacitatilor de depozitare existente.

a.

canale scurte (directe);

b.

canale medii;

c.

canale lungi (cu intermediari);

d.

canale de alte tipuri;

e.

canale de furnizori.

a.

daca suprafata depozitului a fost integral folosita;

b.

factorii care au influentat cresterea sau scaderea folosirii suprafetei de depozitare;

c.

factorii care au influentat cresterea sau scaderea folosirii suprafetei de depozitare;

d.

factorii care au influentat cresterea sau scaderea folosirii suprafetei de depozitare;

e.

care au fost consecintele unei utilizari nerationale a suprafetei depozitului.

a.

daca suprafata depozitului a fost integral folosita;

b.

factorii care au influentat cresterea sau scaderea folosirii suprafetei de depozitare;

c.

factorii care au influentat cresterea sau scaderea folosirii suprafetei de depozitare;

d.

factorii care au influentat cresterea sau scaderea folosirii suprafetei de depozitare;

e.

care au fost consecintele unei utilizari nerationale a suprafetei depozitului.

a.

crearea si dezvoltarea de noi firme industriale in diferite zone ale tarii;

b.

caracteristicile productiei si consumului unor materiale si produse;

c.

multiplicarea punctelor de productie si consum si cresterea volumului circulatiei produselor;

d.

apropierea productiei de locul consumului;

e.

stabilirea unor zone de aprovizionare cat mai apropiate de beneficiari.

a.

nomenclatorul de materiale ce se deruleaza prin depozite;

b.

conditiile de manipulare, depozitare, conservare solicitate de fiecare tip de material in parte;

c.

tehnologiile de manipulare-depozitare utilizate;

d.

gradul de incarcare al depozitului;

e.

volumul de activitate (rulaj zilnic, stoc maxim estimat, stoc mediu estimat).

a.

relatii pe plan intern;

b.

relatii de subordonare;

c.

relatii pe plan extern;

d.

relatii de colaborare pe diverse componente ale activitatii.

e.

relrelatii de relatii de intrajutorare.

a.

necesar de capacitati de depozitare;

b.

modificari realizate la inceputul anului pentru realizarea unor capacitati de depozitare mai mari;

c.

existent de capacitati de depozitare, in functiune la inceputul anului;

d.

modificari in cursul anului ale capacitatilor de depozitare (scoateri din functiune, intrari in functiune);

e.

existent de capacitati de depozitare in functiune la sfarsitul anului.

a.

institutii de conjunctura mondiala;

b.

compartimentul de desfacere a produselor;

c.

compartimentul financiar-contabil;

d.

compartimentul de control al calitatii;

e.

compartimentul de conceptie-proiectare.

a.

lemnoase;

b.

ceramice;

c.

celulozice;

d.

plastice;

e.

metalice.

a.

. furnizorii de materiale;

b.

unitatile de transport;

c.

compartimentul de conceptie-proiectare (de creatie, de cercetare-dezvoltare);

d.

unitati specializate in importul de materiale;

e.

institutii de cercetare specializate.

a.

protectia interioara;

b.

siistemul de inchidere;

c.

sistemul de ambalare;

d.

sistemul de etichetare;

e.

sistemul de marcare.

a.

compartimentul productie

b.

furnizorii de materiale;

c.

compartimentul desfacere;

d.

epozitele de aprovizionare;

a.

simplificarea productiei pe calea reducerii numarului de tipuri constructive;

b.

cresterea eficientei si longevitatii produselor;

c.

cresterea productivitatii prin marirea seriilor de fabricatie;

d.

aplicarea pe scara larga a corelarilor dimensionale;

e.

stabilirea de prescriptii de executie si metode de verificare de natura sa garanteze buna comportare in exploatare.

a.

dimensionare;

b.

modernizare

c.

depozitare;

d.

conservare;

e.

redistribuire.

a.

tehnica autoportanta, specifica mijloacelor de transport, dar aplicata si altor marfuri similare;

b.

tehnica dispunerii marfurilor pe coloane si siruri in scopul manipularii lor mai usoare;

c.

tehnici specifice marfurilor lichide neambalate, incluzand transportul prin conducte si cu cisternele;

d.

tehnici specifice marfurilor solide in vrac;

e.

tehnici specifice marfurilor cu gabarit mare, caracterizate prin operatii deincarcare-descarcare efectuate cu utilaje cu carlig;

a.

ritmicitatea aprovizionarii;

b.

determinarea si utilizarea capacitatilor de depozitare;

c.

formarea loturilor de expeditie si transport;

d.

asigurarea capacitatii de a face fata fluctuatiilor neasteptate ale productiei sau vanzarilor;

e.

gestionarea operativa a bunurilor.

a.

sa fie depozitat corect pentru a nu-si pierde caracteristicile fizico-chimice;

b.

sa nu fie exagerat de mare pentru un continut minor;

c.

sa nu fie luxos pentru un continut modest;

d.

sa-si indeplineasca obligatia de baza cu privire la protejarea produsului;

e.

sa fie competitiv.

a.

efectele negative ale uzurii morale a materialelor stocate;

b.

infaptuirea unor ritmuri ridicate de dezvoltare economica

c.

a asigura conditii optime pentru desfasurarea, dupa un sistem rational, a activitatii firmelor;

d.

prelungirea duratei vietii produselor

e.

utilizarea resurselor secundare rezultate din procesul de productie si din consum.

a.

metoda compararii;

b.

metoda susbstitutiei;

c.

metoda pas cu pas;

d.

metoda diferentiala;

e.

metoda coincidentei

a.

infaptuirea unor ritmuri ridicate de dezvoltare economica;

b.

cresterea eficientei intregii activitati economice a firmei;

c.

diminuarea eficientei activitatii economice prin scoaterea din circuit a unor cantitati insemnate de resurse;

d.

utilizarea intensiva, cu maxima eficienta a capacitatilor de productie si a resurselor de munca;

e.

asigurarea la timp si in totalitate a resurselor materiale necesare proceselor productive.

a.

materialele sunt fabricate in serie sau in masa continua si nu corespund prevederilor de calitate;

b.

costul verificarilor este relativ ridicat fata de costul fabricatiei produselor;

c.

verificarea articolelor din lot comporta incercari distructive;

d.

este necesara determinarea mai multor marimi;

e.

materialele si produsele sunt foarte solicitate sau au termene de garantie relativ scurte, necesitand o circulatie rapida.

a.

are caracter obiectiv si obligatoriu pentru toate unitatile economice;

b.

corelarea constituirii, amplasarii si administrarii stocurilor cu indicatorii strategici si in interdependenta cu rezultatele economico-financiare ale activitatii firmelor;

c.

adaptarea sistematica a nivelului stocurilor la noi conditii economice, la cerintele desfasurarii procesului de aprovizionare si asigurarii continuitatii fabricatiei, la structurile organizatorice noi ce s-au creat si la noul ritm al derularii resurselor materiale intre furnizori si beneficiari, in cadrul ciclului economiei de piata;

d.

utilizarea intensiva, cu maxima eficienta a capacitatilor de productie si a resurselor de munca, prin asigurarea la timp si in totalitate a resurselor materiale necesare proceselor productive;

e.

controlul stocurilor cu privire la respectarea nivelurilor si structurilor stabilite, depistarea cantitatilor care depasesc aceste niveluri si devin amorfe, livrarea operativa catre unitatile economice care au nevoie de un volum mai mare de resurse.

a.

produsele respective sunt fabricate de unitatea in cadrul careia se face verificarea;

b.

costul luarii probelor este relativ ridicat fata de cazul examinarii exemplarelor;

c.

cand nu exista posibilitatea luarii probelor in mai multe etape din acelasi lot;

d.

examinarea exemplarelor comporta incercari de lunga durata care se executa simultan pentru toate exemplarele probei, iar verificarea pe baza de mai multe probe ar intarzia prea mult circulatia produsului;

e.

cand personalul de verificare nu este familiarizat cu metodele de verificare pe baza de probe.

a.

consum specific si consum neritmic;

b.

consum constant si consum periodic;

c.

consum constant continuu si consum variabil;

d.

consum uniform in timp si consum periodic;

e.

consum ritmic si consum uniform.

a.

fundamentarea tehnico-economica a indicatorilor de consum si valorificare a resurselor materiale;

b.

evitarea impactului dur cu piata de materii prime, materiale si energie;

c.

ridicarea nivelului tehnic calitativ al produselor;

d.

modernizarea structurii productiei din profilul de fabricatie;

e.

folosirea de inlocuitori pentru resursele materiale clasice

a.

efortul de stocare;

b.

gradul de utilizare a capacitatilor de productie la furnizor raportat asupra nivelului optim al stocurilor de materiale la beneficiar;

c.

frecventa livrarilor in functie de conditiile furnizorilor si ale consumatorilor;

d.

normele minime de livrare;

e.

distanta fata de furnizor.

a.

instrument tehnico-economic justificativ de baza;

b.

instrumente determinante, stimulatoare si de cointeresare, pentru folosirea economica a resurselor materiale;

c.

nstrumente de mare eficienta practica destinate pentru urmarirea, controlul, analiza si evaluarea modului de folosire a resurselor materiale la nivelul fiecarui punct de consum din organigrama firmelor;

d.

instrumente pentru evidentierea modului de valorificare a resurselor materiale la nivelul firmei si al structurilor sale interne;

e.

reprezinta o baza de comparatie viabila pentru produsele din fabricatie proprie, in raport ce cele realizate de firme similare.

a.

urmarirea sistematica a livrarilor programate pentru prevenirea intar-zierilor, a expedierii unor resurse necorespunzatoare calitativ;

b.

formarea unor stocuri minime, asortate, care sa asigure desfasurarea normala, la parametrii proiectati, a activitatii de ansamblu a firmelor prin alimentarea continua a punctelor de consum in conditiile unui efort de stocare cat mai mic;

c.

mentinerea stocurilor efective in limitele estimate;

d.

prevenirea fenomenelor de lipsa de resurse materiale in stoc si de suprastocare, de formare a stocurilor cu miscare lenta sau fara miscare;

e.

pastrarea integritatii cantitative, a caracteristicilor fizico-chimice a resurselor pe timpul stocarii.

a.

normele de consum (consumurile specifice);

b.

coeficientii tehnici de utilizare productiva a resurselor materiale;

c.

oeficientii de valorificare a resurselor materiale noi si refolosibile;

d.

coeficientii produs-material;

e.

coeficientii de masa neta si specifica a produselor.

a.

folosirea in dimensionarea stocurilor a unor modele economico-matematice adecvate scopului urmarit, care tin seama de factorii concreti ce le conditioneaza existenta si nivelul de constituire, de cheltuielile specifice pe care le antreneaza procesul lor de formare;

b.

alegerea furnizorilor a caror oferta prezinta cele mai avantajoase conditii economice si asigura certitudine in livrarile viitoare;

c.

aplicarea in procesul de urmarire-control a derularii proceselor de stocare, a evolutiei stocurilor efective fata de limitele estimate, a unor metode si tehnici de mare eficacitate si utilitate practica, cu accentuat caracter preventiv pentru fenomene dereglatoare sau stari irationale;

d.

valorificarea intr-un timp scurt a stocurilor devenite disponibile pentru deblocarea operativa a fondurilor financiare astfel imobilizate;

e.

asigurarea unor conditii de depozitare-pastrare judicioase in scopul prevenirii degradarilor de materiale stationate in stocuri.

a.

dupa elementele componente;

b.

dupa destinatia de consum;

c.

dupa locul ocupat in cadrul circuitului productiv;

d.

dupa natura resurselor materiale;

e.

dupa orizontul de timp de aplicare sau perioada de valabilitate.

a.

in unitati conventionale, calitative;

b.

in unitati de productie, cantitative;

c.

in unitati de masura proprii;

d.

. in unitati naturale, unitati valorice, zile;

e.

in unitati de masa si volum.

a.

pe baza consumurilor de energie propriu-zise;

b.

pe baza bilanturilor energetice de proiect;

c.

pe baza documentatiilor de investitii aprobate;

d.

pe baza bilanturilor energetice reale elaborate de firma;

e.

pe baza programelor de masuri de economisire a energiei.

a.

cererea de consum;

b.

cantitatea de aprovizionat;

c.

lotul cu care se face aprovizionarea;

d.

parametrii de timp care intervin in procesele de stocare;

e.

cererea variabila.

a.

caracteristicile dimensionale ale materialelor si reperelor;

b.

volumul materialului care este efectiv folosit;

c.

tipul productiei si tehnica ori tehnologia folosite in debitarea-decuparea reperelor;

d.

varietatea dimensional-configurativa a reperelor obtinute dintr-un suport definit poate conduce la o croire simpla sau complexa;

e.

forma si structura interna a materialului de croit.

a.

gestiunea cu cerere constanta, la intervale egale;

b.

gestiune cu cerere imediata, slab crescatoare;

c.

gestiunea cu cerere variabila, la intervale egale;

d.

gestiunea cu cerere variabila, la intervale inegale;

e.

gestiunea de tip sau cu doua depozite.

a.

colectarea si valorificarea materialelor, pieselor si subansamblelor reutilizabile;

b.

recuperarea, reconditionarea si refolosirea pieselor, subansamblelor si reperelor;

c.

colectarea, prelucrarea si valorificarea materialelor refolosibile;

d.

identificarea, strangerea si depozitarea materialelor;

e.

recuperarea si refolosirea pieselor de echimb, subansamblelor reutilizabile rezultate din dezmembrari.

a.

depozitarea si conservarea conduc la scaderea calitatii produselor;

b.

modificarea structurii productiei;

c.

nu este economic sa se constituie stocuri de materiale la un articol;

d.

se comanda materiale in formate si dimensiuni diferite de cele reale;

e.

are loc transferul de sarcini altei firme productive.

a.

realizarea unui nivel ridicat al productivitatii muncii lucratorilor din acest domeniu;

b.

folosirea oportuna a solutiilor de croire rationala in cadrul proceselor de fabricatie;

c.

mecanizarea complexa a operatiilor;

d.

dinamizarea desfasurarii operatiilor de colectare si valorificare a materialelor refolosibile;

e.

reducerea cheltuielilor atrase de acest proces.

a.

cheltuieli mari pentru intretinerea, depozitarea si conservarea materialelor;

b.

supradimensionarea necesarului de materii prime si materiale;

c.

dobanzi penalizatoare pentru creditele acordate;

d.

blocarea spatiilor de depozitare;

e.

degradarea, demodarea sau dezasortarea materialelor depozitate o perioada mai indelungata de timp.

a.

profilul de activitate al firmei;

b.

numarul de utilizatori potentiali;

c.

caile de prospectare a pietei;

d.

gradul de complexitate al produselor si serviciilor;

e.

numarul de producatori sau prestatori de servicii de un anumit tip.

a.

desfasurarea unei ample actiuni de informare a potentialilor clienti de pe piata;

b.

apelarea unor unitati specializate in studiul pietei, a unor agenti comerciali cu experienta si sfera de actiune mare;

c.

participarea la bursele de resurse materiale si produse, la targuri si expozitii;

d.

folosirea resurselor materiale respective, devenite disponibile, chiar in cadrul firmei;

e.

urmarirea permanenta a evolutiei stocurilor.

a.

organizarea activitatii de servire-vanzare, livrare-expeditie a produselor;

b.

potentialul de productie sau de absorbtie care se poate pune in evidenta prin estimare;

c.

organizarea si modernizarea retelelor de distributie si de service;

d.

oferirea si asigurarea serviciilor asociate produselor;

e.

urmarirea comportamentului produselor la utilizatori.

a.

folosirea resurselor materiale respective, devenite disponibile, chiar in cadrul firmei, dar pe alte destinatii de consum decat cele initiale si daca se justifica economic;

b.

inlocuirea unor materiale sau sortimente cu cele existente in stoc si utilizarea lor pentru alte lucrari sau pentru alte produse;

c.

asigurarea unor conditii optime pentru activizarea resurselor materiale blocate fara scop economic in stocuri disponibile

d.

contractele economice se adapteaza la noile conditii, tinandu-se cont de gradul de acoperire al sarcinilor de plan cu resursele materiale existente in stoc;

e.

desfasurarea unei ample actiuni de informare a potentialilor clienti de pe piata asupra resurselor materiale si produselor disponibile pentru vanzare, folosind in acest sens toate mijloacele posibile care se justifica economic.

a.

informarea larga a potentialilor utilizatori asupra produselor si serviciilor care se pot oferi pentru comercializare directa sau prin intermediari;

b.

studiul pietei in vederea identificarii cererilor dimensional-structurale ale viitorilor cumparatori-utilizatori;

c.

evaluarea previziunilor in vanzari;

d.

intocmirea portofoliului de comenzi si incheierea de contracte economice;

e.

expedierea produselor pe canalele de distributie stabilite.

Identificati in cadrul variantelor prezentate mai sus textul care se refera la una activitatile vizate de planul strategic si programele de desfacere a produselor.

a.

transportul intern, manipularea, depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau eventuale deteriorari; imobilizarea fondurilor financiare;

b.

stationarea resurselor materiale in stoc; primirea-receptia; transportul intern, manipularea, depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau eventuale deteriorari; imobilizarea fondurilor financiare;

c.

stationarea resurselor materiale in stoc; primirea-receptia; imobilizarea fondurilor financiare;

d.

stationarea resurselor materiale in stoc; primirea-receptia; transportul intern, manipularea, depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau eventuale deteriorari;

e.

stationarea resurselor materiale in stoc; transportul intern, manipularea, depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau eventuale deteriorari.

a.

strategii in investigarea pietei;

b.

strategii interstitiale;

c.

strategii in domeniul produsului;

d.

strategii in domeniul publicitatii si promovarii vanzarilor;

e.

strategii in domeniul distributiei.

a.

cheltuieli cu salariile muncitorilor si personalului administrativ care deservesc depozitele, inclusiv cotele pentru asigurari sociale aferente;

b.

cheltuieli pentru energie electrica, combustibili, carburanti, abur, destinate desfasurarii proceselor tehnologice de manipulare - depozitare - conservare;

c.

cheltuieli cu amortismentele mijloacelor fixe, respectiv pentru constructii, utilaje, mecanisme si alte mijloace de inventar ale depozitelor;

d.

cheltuielile ocazionate de formarea si detinerea stocurilor;

e.

cheltuieli pentru intretinerea si repararea instalatiilor si echipamentelor.

a.

utilizarea tuturor resurselor de care dispune firma sau antreprenorul;

b.

stabilirea tintei acolo unde nu exista nimic;

c.

descoperirea si ocuparea unei brese ecologice;

d.

crearea unui climat favorabil cumpararii;

e.

schimbarea caracteristicilor economice ale unui produs, ale unei piete de desfacere sau ale unui domeniu.

a.

folosirea resurselor materiale respective, devenite disponibile, chiar in cadrul firmei, dar pe alte destinatii de consum decat cele initiale si daca se justifica economic;

b.

specificarea si comandarea materialelor in formate, dimensiuni, compozitii, calitati diferite de cele reale, necesare in procesul de productie;

c.

livrarea de catre furnizori a unor materiale in sortotipodimensiuni diferite de cele prevazute in comenzile primite de la beneficiari si in contractele economice incheiate cu acestia;

d.

modificarea pe parcursul anului a structurii productiei, fara adaptarea corespunzatoare a planului de aprovizionare;

e.

livrarea de catre furnizori a materialelor in neconcordanta cu termenele stabilite prin contracte sau expedierea unor loturi mai mari decat cele care au stat la baza dimensionarii stocurilor.

a.

servicii care contribuie la conceperea si fabricatia unor produse;

b.

serviciile care inlesnesc comercializarea produselor;

c.

asistenta in domeniul organizarii si conducerii productiei;

d.

modalitatile practicate de producator-furnizor pentru desfacerea produselor sale;

e.

asistenta in domeniul organizarii si conducerii activitatii de desfacere.

a.

metoda calculului direct;

b.

metoda minim-maxim;

c.

metoda calculului indirect;

d.

metode ce iau in calcul cheltuielile antrenate de procesele de aprovizionare-stocare;

e.

metoda statistica.

a.

de inlesnire a comercializarii produselor;

b.

de sporire a volumului si eficientei vanzarilor;

c.

de imbunatatire a calitatii ofertei;

d.

de imbunatatire a calitatii ofertei;

e.

de stabilizare si permanentizare a relatiilor cu partenerii.

a.

durata de reaprovizionare;

b.

durata de alimentare a sectiilor consumatoare;

c.

durata de fabricatie a produselor.

d.

durata de emitere a comenzii de reaprovizionare;

e.

durata de pastrare a resurselor in stocuri in depozite si magazii;

a.

stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de gestiune; stocul preliminat de produse finite la sfarsitul perioadei de gestiune; stocul de siguranta;

b.

volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la sfarsitul perioadei de gestiune;

c.

volumul desfacerilor; stocul de conjunctura; stocul preliminat de produse finite la sfarsitul perioadei de gestiune;

d.

volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de gestiune;

e.

olumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de gestiune; stocul de produse finite destinate desfacerii la sfarsitul perioadei de gestiune.

a.

metoda IMPACT;

b.

metoda calculului indirect;

c.

metoda devierii medii;

d.

metoda abaterii mediei patratice;

e.

metoda bazata pe timpul de reaprovizionare.

a.

primirea si receptia produselor finite sosite de la sectiile de fabricatie;

b.

inregistrarea in evidenta si incarcarea gestiunii;

c.

se face egalitatea dintre stocul previzionat si stocul real apreciindu-se cu o valoare probabila;

d.

sortarea produselor finite;

e.

asamblarea, compunerea, efectuarea unor operatiuni de mon-taj;

a.

25;

b.

c.

45;

d.

e.

a.

nasterea produsului;

b.

cresterea vanzarilor;

c.

orientarea catre produse noi;

d.

maturitatea;

e.

declinul.

a.

sistemul zecimal;

b.

sistemul milenar;

c.

sistemul centisimal;

d.

sistemul alfa - numeric si numeric;

e.

sistemul combinat.

a.

produsul nu raspunde din punct de vedere calitativ cerintelor cumparatorilor;

b.

a considera produsul patruns pe piata ca vechi, din care cauza va trebui ca, odata ce perioada de crestere s-a terminat, sa se orienteze catre alte produse noi;

c.

piata nu este prospectata corespunzator ceea ce conduce la o saturare timpurie a ei, la lipsa de cerere, la restrangerea zonelor de consum;

d.

reclama, publicitate, prezentare slabe, ce nu sustin in suficienta masura ritmul asteptat al vanzarilor;

e.

aparitia unui produs similar imbunatatit, sau a unui produs cu totul nou care cuprinde in gama utilizarilor lui si utilizarile produsului lansat anterior pe piata.

a.

sa cuprinda toate articolele de care are nevoie firma, pe toate subsistemele componente, pe intreaga perioada de gestiune;

b.

sa prevada pozitii de rezerva pentru includerea ulterioara in cadrul acestuia a noi articole neprevazute sau neidentificate initial;

c.

sa asigure o ordonare stricta a materiilor prime si materialelor;

d.

sa cuprinda fiecare articol distinct la o singura pozitie si sa ii corespunda un singur numar de cod;

e.

sa fie completat la zi.

a.

indica originea produsului;

b.

garanteaza calitatea produsului;

c.

tendinta de a crea o varietate de presiuni;

d.

stimuleaza solicitarea si cumpararea produsului;

e.

contribuie la desfasurarea unei concurente loiale deoarece inlatura posibilitatea de a confunda un produs fabricat de o firma cu acelasi produs facut de alta firma.

a.

asigurarea unei stricte corelari intre necesitatile de consum cu potentialul pe structura de resurse materiale care pot fi asigurate, in scopul indeplinirii obiectivelor de ansamblu ale activitatii firmei;

b.

modificarile de ordin tehnic, tehnologic si organizatoric ce au loc in cadrul firmelor;

c.

imbunatatirea structurii materiale;

d.

determinarea necesarului de resurse materiale, materii prime si energetice destinate realizarii activitatii de baza a firmei, respectiv fabricatiei de produse, executarii de lucrari sau de prestatii de servicii, denumit generic necesar de consum;

e.

tendintele si mutatiile ce se inregistreaza pe piata interna si externa de materii prime.

a.

indica originea produsului;

b.

garanteaza calitatea produsului;

c.

tendinta de a crea o varietate de presiuni;

d.

stimuleaza solicitarea si cumpararea produsului;

e.

contribuie la desfasurarea unei concurente loiale deoarece inlatura posibilitatea de a confunda un produs fabricat de o firma cu acelasi produs facut de alta firma.

a.

organizarea minutioasa a operatiunilor de pregatire a produselor pentru livrare;

b.

formarea loturilor complete si complexe, unitare pentru livrare;

c.

intocmirea documentelor de expeditie;

d.

pregatirea pietei cu privire la aparitia unor noi produse;

e.

derularea propriu-zisa a actiunii.

a.

stabilirea pe structura a necesitatilor reale de resurse materiale pentru consum;

b.

implementarea unui sistem informational simplu, cuprinzator, operativ, care sa permita evidentierea in timp util a starii proceselor de aprovizionare-stocare si consum al resurselor materiale;

c.

mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in limitele maxime si minime estimate, a consumurilor in limitele normate;

d.

mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in limitele maxime si minime estimate, a consumurilor in limitele normate;

e.

formarea unor stocuri minim necesare, care sa asigure acoperirea ritmica, completa si complexa a cererilor pentru consum in conditiile antrenarii unor costuri minime de achizitionare, aducere si depozitare a resurselor materiale.

a.

stabilirea gradului in care firma si-a indeplinit planul de livrari;

b.

gradul de acoperire cu contracte a activitatii de desfacere;

c.

nivelul imobilizarilor de produse finite in stocuri, in raport cu limitele normate;

d.

ponderea produselor noi livrate in raport cu productia vanduta;

e.

estimarile privind vanzarile suplimentare catre clientii potentiali.

a.

identificarea necesitatilor de consum pentru toate destinatiile de utilizare a resurselor materiale si evaluarea lor folosind metode si modele adecvate;

b.

mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in limitele maxime si minime estimate, a consumurilor in limitele normate;

c.

alegerea anticipata a resurselor materiale oferite de piata, folosind o paleta extinsa de criterii de selectie;

d.

aplicarea, cu prioritate, in dimensionarea stocurilor a unor modele care asaza nivelul acestora pe criterii economice;

e.

folosirea in urmarirea si controlul dinamicii stocurilor efective a unor metode si tehnici eficiente si de utilitate practica.

a.

studierea pietei de materiale si produse;

b.

alegerea de catre viitorii clienti a preturilor;

c.

alegerea beneficiarilor (furnizorilor);

d.

alegerea modului de prezentare a produselor pe piata;

e.

testarea credibilitatii.

a.

disponibilitatile de pe piata de cumparare;

b.

numarul de furnizori;

c.

varietatea produselor;

d.

intelegerile intre furnizori;

e.

costurile de intrare pe piata de cumparare.

a.

raspunderea asupra reusitei produsului sa revina subfurnizorului, evident in proportiile si limitele ce se vor stabili in cadrul acordului;

b.

repartitia riscurilor economice, care in prezent apasa unilateral, pe cei trei parteneri-subfurnizor, furnizor, cumparator (beneficiar);

c.

accentuarea organizarii fabricatiei produselor pe linii de flux;

d.

conceptia tehnica sa apartina si subfurnizorului, pentru partea lui de contributie la realizarea produsului, avandu-se in vedere ca aceasta sa se incadreze in conceptia de ansamblu a produsului, sa fie functionala, utila si sa reprezinte un proces tehnic cu avantaje economice nete fata de situatia anterioara;

e.

subfurnizorul sa nu fie izolat de consumatorul final, ci sa aiba dreptul de a colabora cu acesta, favorizandu-se astfel contributia la gasirea unor solutii mai bune si cu un profit mai mare in raport cu cele ale furnizorului principal.

a.

ca producatori;

b.

prin resursele oferite;

c.

prin facilitatile oferite consumatorilor;

d.

prin calitatea managementului;

e.

prin sistemul de preturi.

a.

factorii tehnologici;

b.

factorul geospatial;

c.

factorii economici si financiari;

d.

factorii culturali;

e.

factorii socio-politici.

a.

modul de derulare a livrarilor anterioare;

b.

modul de respectare a conditiilor referitoare la cantitatea comandata, cantitatea livrata efectiv, sortimentatia prevazuta, calitatea solicitata;

c.

preocuparea pentru a-si face cunoscute conditiile de livrare;

d.

modul in care se procedeaza in cazul materialelor si produselor respinse la receptia calitativa si cantitativa;

e.

informarea clientilor despre modernizarile pe care le are in vedere furnizorul sau produsele noi prevazute pentru fabricatie.

a.

dupa obiect;

b.

dupa elementele care pot reprezenta obiect al unui contract;

c.

dupa modul de stabilire a conditiilor contractuale;

d.

dupa orizontul de timp la care se refera;

e.

dupa forma in care se concretizeaza.

a.

cand intre cumparatori si furnizori s-au format relatii traditionale in procesele de aprovizionare-desfacere, ca urmare a adancirii specializarii si cooperarii in productie;

b.

cand preturile de vanzare la care urmeaza a fi livrate produsele si forma de decontare sunt congruente;

c.

cand obiectul relatiilor economice contractuale il constituie aprovizionarea cu materii prime si materiale de baza (carbuni, sisturi bituminoase, minereuri);

d.

in cazul masinilor, utilajelor si instalatiilor, al altor produse complexe destinate obiectivelor de investitii;

e.

in cazul produselor care se realizeaza de una sau un numar restrans de firme producatoare si sunt destinate unuia sau mai multor consumatori traditionali.