Managementul modern bazat pe cunostinte

Facultatea: Marketing si Afaceri Economice Internationale

Master: Managementul si marketingul operatiunilor logistice - online

Management general

Managementul modern

bazat pe cunostinte

Teoria managementului bazat pe cunostinte este inca in faza incipienta. Practic nici nu se poate afirma ca exista o astfel de teorie, stiinta sau disciplina stiintifica. Studiile care au aparut in ultimii ani ofera relativ putine elemente riguroase si pentru o gama restransa de componente manageriale, contributiile lor fiind modeste, dar absolut necesare.

S-au conturat multiple puncte de vedere in ceea ce priveste factorii relevanti ai necesitatii managementului   bazat pe cunostinte, una dintre abordarile facute constand in scindarea acestor factori prin prisma cererii si ofertei, astfel ca putem vorbi, pe de o parte, de factori de necesitate , de cerere pentru managementul bazat pe cunostinte si, pe de alta parte, de factorii de posibilitate ai acestuia, in special din domeniul tehnologiilor informationale.

Factorii de necesitate pentru managementul bazat pe cunostinte sunt:

. Cresterea exponentiala a productiei, transmiterii si utilizarii informatiilor si cunostintelor

. Amplificarea continutului de cunostinte din procese, produse, servicii si piete

. Intensificarea prevalentei salariatilor bazati pe cunostinte, a industriilor intens bazate pe cunostinte si a economiei bazate pe cunostinte in economia contemporana

. Cresterea rapida a supraincarcarii cu informatii

. Accelerarea puternica a uzurii morale (imbatranirii) datelor, informatiilor si cunostintelor

. Intensificarea cererii pentru acces mai usor si mai rapid la structuri relevante de date, informatii si cunostinte

Factorii de posibilitate ai managementului bazat pe cunostinte sunt:

. Dublarea capacitatii de procesare a computerelor la fiecare 18 luni (Legea lui Moore)

. Cresterea costului retelelor de computer, proportional cu marirea retelei, in timp ce valoarea retelei se amplifica exponential ( Legea lui Metcalf)

. Dublarea volumului de date pe care le detin firmele mari la fiecare 12 luni (estimarea IBM-ului)

. Cresterea zilnica a numarului de pagini web pe Internet cu un miliard si a numarului de pagini adaugate cu trei milioane (Estimarea ministerului Comertului SUA)

. Amplificarea latimii benzilor pentru transmiterea electronica a informatiilor, ceea ce permite cresterea numarului de activitati si medii economice care folosesc mijloace multimedia

. Sporirea sistemelor si instrumentelor de soft managerial disponibile pentru managementul organizatiilor

Aceasta abordare nu ia in considerare factorul uman ce are un rol decisiv la conturarea managementului bazat pe informatii, ca de altfel si in conturarea firmei si economiei bazate pe cunostinte, astfel ca la factorii de posibilitate pot fi adaugati si urmatorii:

. Perfectionarea puternica a invatamantului, in special prin folosirea metodelor active de pregatire si a tehnicii informationale, avand drept rezultat absolventi posesori ai unui volum mai mare de cunostinte, multe foarte modern, cresterea nivelului de informare, pregatire generala si de specialitate a populatiei, ca urmare a proliferari invatarii continue si a mijloacelor mass - media, reflectata in zestrea de cunostinte a cetatenilor

. Cresterea receptivitatii fata de nou, de informatiile si de tehnologiile modrne, ceea ce favorizeaza producerea, transmiterea si utilizarea noilor cunostinte

. Proliferarea abordarilor, metodelor, tehnicilor etc. inovationale in organizatii, cu efecte pozitive in capacitatea inovationala a salariatilor din cadrul lor, ceea ce determina un potential superior de generare de noi cunostinte.

Managementul bazat pe cunostinte reprezinta un nou tip de management, caracterizat prin focalizrea sa - utilizand anumite abordari, metode, tehnici, modalitati, decizii, actiuni si comportamente - asupra generarii, utilizarii si protejarii cunostintelor specific organizatiei, tratate, concomitant cu resursa, capital si produs essential al acesteia.

Trecerea la economia bazata pe cunostinte, la constructia si functionarea firmelor bazate pe cunostinte nu se poate realize fara un management bazat pe cunostinte. Principalele abordari ale acestui management au fost grupate in functie de continutul lor si de cine le promoveaza si anume abordarile informaticienilor, a consultantilor si a managerilor.

Abordarea informatica - specialistul Michael Lester, care, intr-un foarte documentat studiu fundamentat pe mai multe proiecte si studii australiene, propune urmatoarea definire: managementul bazat pe cunostinte este un proces cheie, prin care, in cadrul firmelor, industriilor si, in ultima instanta, tarilor, se obtine performanta economica superioara pentru populatia implicata, prin valorificarea deplina a castigurilor potentiale ale transformarilor generate de tehnologiile digitale si internet. Lester scoate in evident faptul ca este esential procesul de inovare si difuzare a cunostintelor, care depinde in mare masura de colaborarea si cooperarea in tre toate partile implicate pentru realizarea accesului la informatiile necesare si utilizarea lor, precum si de procese de invatare, utilizand retele de tip synergic, bucle de feed-back si generand venituri in crestere.

Abordarea consultantilor - Profesorii Thomas Clarke si Christina Rollo definesc managementul bazat pe cunostinte ca fiind dedicarea organizatiilor pentru a dezvolta productia si fluxul de cunostinte , de a transmite si utilize cunostintele pentru a crea valoare economica.

Abordarea managerilor - Neil Ferguson considera ca managementul bazat pe cunostinte consta in procese si solutii economice implementate intr-o organizatie, in vederea exploatariicunostintelor obtinute prin experienta si generate de abilitatile fortei sale de munca, precum si provenite din surse externe - si in aplicatiile strategice ale capitalului intelectual destinate sa imbunatateasca eficacitatea operationala, eficienta si profitabilitatea in organizatie. Acesta sub;liniaza ca tehnologia informationala, procesele economice si cultura organizationala se combina pentru a crea un mediu in care cunostintele (experienta, abilitatile, informatiile si datele care au valoare economica) sunt identificate, colectate difuzate, utilizate si exploatate.

Aceasta ultima abordare, a managerilor, este mult mai cuprinzatoare decat precedentele, elementele manageriale fiind mai pregnant subliniate.

Managementul bazat pe cunostinte poate fi analizat atat ca stiinta, ca teorie, cat si ca practica manageriala.

Ca stiinta, managemnetul bazat pe cunostinte consta in studierea proceselor si relatiilor manageriale bazate pe cunostinte, in descoperirea legitatilor care le guverneaza si in conceperea de noi sisteme, metode, tehnici, in vederea cresterii functionalitatii si performantelor organizatiilor, valorificand marile valente ale cunostintelor. Astfel apar noi legitati, reguli, principii, cerinte, care guverneaza procesele si relatiile manageriale mazate pe cunostinte, o mare parte din legitatile precedente se modifica substantial, iar la unele se renunta, fiind caduce.

Ca practica, managementul bazat pe cunostinte consta in abordarile, metodele, tehnicile din firme centrate asupra producerii si utilizarii cunostintelor, prin care se asigura o valorificare superioara, comparativ cu perioada precedenta, cu multiple valente ale cunostintelor. Asa cum se intampla, de regula, in toate domeniile noi care se refera la firma, practica a luat-o inaintea teoriei. In tarile dezvoltate in deosebi, functioneaza mii de firme care au dezvoltat practici manageriale centrate pe cunostinte sub diversele lor forme, prin care se obtine un plus substantial de functionalitate. Firmele care actioneaza din domeniul IT sunt cele mai avansate, managerii acestor firme manifestand intr-o proportie apreciabila receptivitate fata de managementul bazat pe cunostinte.

Ritmul actual al schimbailor stiintifice, tehnologice, educationale, culturale, economice si managerial;e, ne determina sa fim optimisti. Bineinteles ca sunt necesare mai eforturi in continuare din partea celor ce se reocupa de management - atat teoriticieni, cat si practicieni - pentru a valorifica multiplele avantaje prorii economiei bazate pe cunostinte.

In lucrarile de specialitate s-a incercat si formularea unor principii ce stau la baza managementului bazat pe cunostinte. Astfel, Frankie Keong, Roger Willett si Kim Yap formuleaza doua principii generale si anume:

Integrarea tehnologiilor informationale in procesele manageriale, de comanda, comunicare, control si obtinere a informatiilor;

Luarea in considerare a naturii cuprinzatoare a abilitatilor umane.

Ulterior s-au formulat si alte principii generale ale managementului bazat pe cunostinte, dar am ales pentru a relata in aceasta lucrare pe cele elaborate de Ovidiu Nicolescu, Ion Plumb, Mihai Pricop, Ion Vasilescu si Ion Verboncu:

Tratarea cunostintelor ca element al functionalitatii si performantelor organizatiei - in procesele de obtinere a resurselor necesare firmei, asigurarea resursei cunostinte va fi o prioritate, coreland-o desigur si cu corelarea celorlalte patru resurse: umane, materiale, informationale si financiare.

Abordarea si utilizarea cunostintelor in multivarietatea si miltidimensionalitatea lor, cu accent pe cele de importanta strategica pentru organizatie - managementul bazat pe cunostinte are drept preocupare majora obtinerea cunostintelor necesare firmei la un nivel calitativ adecvat si - element esential - utilizarea lor cu maxima eficacitate prin decizii, acriuni si comportamente adecvate. O atentie deosebita trebuie acordata cunostintelor de importanta strategica, cele care contribuie decisiv la vanzarea si profitabilitatea produselor si serviciilor organizatiei si cele care conditioneaza evolutia pe mai departe a functionalitatii si performantelor firmei.

Focalizarea managementului asupra tratarii complexe a cunostintelor in cadrul organizatiei - acest principiu are in vedere ansamblul proceselor prin care se actioneaza asupra cunostintelor, incepand cu previzionarea si obtinerea, continuand cu folosirea si dezvoltarea si incheind cu valorificarea acestora si recompensarea stakeholderilor.

Integrarea tehnologiilor informatiuonale si comunicationale in procesele si relatiile de previzionare, organizare, antrenare, coordonare si control - evaluare ale firmei - exista trei modalitati principale de operationalizare a acestui principiu: asigurarea unei infrastructuri comunicationale si informationale moderne si eficace, posedarea de manageri care sa aiba cunostintele necesare utilizarii lor adecvate si realizarea de proiecte si aplicatii axate pe elemente manageriale de baza, unde se pot obtine performante majore in firma.

Identificarea, utilizarea si valorificarea eficienta a cunostintelor necesita solutii manageriale care sa combine personalul de specialitate cu tehnologiile informationale, comunicationale - prin acest principiu se statuteaza cerinta luarii in considerare si combinarii atat a tehnologiilor cerute de profilul si dimensiunea organizatiei, cat si a specialistilor purtatori de cunostinte strategice. Acest principiu previne fie concentrarea unilaterala si excesiva asupra elementelor de tehnica si tehnologie, fie si asupra celor umane.

Constientizarea de catre toti salariatii organizatiei ca accesarea si obtinerea cunostintelor reprezinta numai un inceput ce trebuie urmat de utilizarea, valorificarea si protejarea cunostintelor - obtinerea cunostintelor este esentiala pentru ca fara ele se blocheaza sau diminueaza functionarea si managementul firmei bazat pe cunostinte. Salariatilor trebuie sa li se explice aceasta cerinta si concomitent trebuie puse la punct filiere, mecanisme, prin care sa se continue ciclul organizational al cunostintelor, incheiat cu valorificarea lor intensa, benefica pentru firma si salariatii sai.

Introducerea la personalul organizatiei a conceptiei si comportamentelor potrivit carora impartirea si utilizarea cunostintelor cu alte persoane este o abordare normala si eficace in plan organizational si individual - principiul s-a conturat din necesitatea de a contracara tendinta umana de a pastra pentru sine si a utiliza in cvasiexclusivitate ceea ce este mai valoros, cresterea valorii cunostintelor in conditiile economiei bazate pe cunostinte nefiind si neputatnd fi insotita de abordarea egoista, care contravine esentei acestui nou tip de economie.

Valorificarea superioara a cunostintelor se realizeaza preponderent nu prin abordari organizatorice de tip ierarhic, ci prin crearea de retele si mecanisme orizontale si pe diagonala, interne si extene organizatiei, crae functioneaza predominant pe pricipiile economiei de piata - practica a demonstart ca in firmele care se afla intr-o faza mai avansata a evolutiei spre statutul de organizatie bazata pe cunostinte, modalitatile organizationale de tip retea, structurate predominant orizontal si oblic, determina generarea, dezvoltarea, utilizarea si valorificarea superioara a cunostintelor, a multidimensionalitatii lor.

Acordarea unei atentii speciale persoanelor, zonelor si proceselor de munca unde se produc si utilizeaza intens noile cunostinte - Sunt persoane, specialisti sau manageri de mare valoare, care genereaza si utilizeaza cunostinte, cu mare impact asupra rezultatelor si competitivitatii organizatiei. Este in interesul acesteia ca respectivele persoane sa primeasca un tratament special - organizatoric, motivational, social - care sa le determine sa fie mai eficace si eficiente in generarea si tratarea cunostintelor si mai atasate de firma.

Managementul bazat pe cunostinte este un demers continuu care nu se sfarseste cat timp exista organizatia - Dezvoltarea in cadrul organizatiei a unui leadership special, centrat pe specialisti si cunostinte, dublata de construirea unei culturi organizationale centrate pe generarea, utilizarea si valorificarea continua a cunostintelor individuale si organizationale, tacite si explicite, se dovedeste deosebit de utila.

Cunostintele reprezinta o sursa principala de putere pentru indivizi si organizatii - Trebuie evitat ca o persoana sau o zona sa detina monopolul absolut asupra cunostintelor strategice din organizatie, deoarece aceasta genereaza intotdeauna tensiuni majore ce pun in pericol supravietuirea si dezvoltarea organizatiei. O modalitate de atenuare a riscurilor asociate puterii foarte mari pe care o au anumite persoane in firma, datorita cunostintelor posedate, este transformarea lor in propoietari partiali care sa-i motiveze sa ramana in organizatie si sa-si foloseasca puterea in interesul cresterii functionalitatii si performantelor acesteia.

Managementul cunostintelor este costisitor, dar si mai costisitoare este neglijenta acestora - este un management foarte scump prin logistica im plicata, prin specialistii utilizati si prin permanentele procese de actualizare, dezvoltare, utilizare, protejare a cunostintelor, iar nepracticarea sa poate fi mult ami costisitoare, determinand, daca nu imediat, intr-o perspectiva medie sau pe termen lung, falimentul firmei.

Managementul cunostintelor necesita manageri si organisme managerilae specializate in acest domeniu - managerii trebuie sa inteleaga natura deosebita a managementului bazat pe cunostinte, sa posede viziune, abordari, metode si tehnici care sa-i faca eficace in conducerea si derularea multiplelor si diverselor procese de tratare a cunostintelor. Practicarea managementului bazat pe cunostinte necesita si  crearea unor mecanisme manageriale noi, bazata pe o larga participare a celor mai buni specialisti, care sa lucreze intr-o maniera noua, capabile sa adopte si sa implementeze decizii care sa asigure maximum de eficacitate si competitivitate in firma.

Transformarea firmei intr-o organizatie care invata permanent - acumularea de cunostinte si utilizarea lor eficace se poate realiza prin procese de invatare fie individuala (la nivelul fiecarui salariat al firmei), fie organizationala, colectiva, prin organizarea de cursuri de training in cadrul firmei, trimiterea de grupuri de specialisti la programe speciale de perfectionare in exteriorul organizatiei, consultanta si asistenta acordate unor compartimente si/sau grupuri de specialisti din organizatie de catre consultanti experti special angajati, organizarea de sesiuni dezbatere cu salariatii firmei pentru analiza si rezolvarea unor probleme esentiale ale firmei.

Protejarea cunostintelor individuale si organizationale din cadrul firmei - Mentinerea cunostintelor in cadrul firmei si evitarea obtinerii lor de catre concurentii actuali sau potentiali implica punerea la punct a unor abordari, mecanisme metode si proceduri novatoare, proces foarte dificil, de altfel, mai ales in cazul cunostintelor tacite posedate de specialistii de elita ai organizatiei.

Obiectivele si criteriile de apreciere a necesitatii si calitatii managementului bazat pe cunostinte si ale managerilor si specialistilor care-l exercita sunt reprezentate de performantele obtinute de firmele respective - cu toate schimbarile radicale care se produc in managementul bazat pe cunostinte, finalitatea sa nu se schimba, obiectivele si criteriile de performanta se mentin: profit, rata profitului, cota-parte din piata, coeficientul de eficienta a investitiilor, valorarea actiunilor pe piata etc.

Organizatia bazata pe cunostinte necesita, pe langa specialisti de un anumit tip, si manageri specializati in acest domeniu. Intr-un studiu publicat la Harvard Buisness School se arata ca, in conditiile trecerii la economia bazata pe cunostinte, se contureaza un nou tip de manageri, asa numitii "T" manageri. Munca acestor T manageri este constituita din doua componente majore: componenta orizontala, simbolizata prin partea superioara a "t"-ului si componenta verticala, simbolizata prin "tulpina "T"-ului".

Componenta orizontala se refera la participarea la impartirea cunostintelor cu alti manageri si executanti cu care se afla in raport de subordonare ierarhica si se realizeaza in mod voluntar, fara constrangeri, pe baza dorintei de a dezbate cu alte persoane si de a gasi solutii la problemele noi si/sau complexe, ce necesita cunostinte aprofundate, dintre care o parte apreciabila, tacite.

Componenta verticala se refera la exercitarea sarcinilor ce-i revin in calitate de cadru de conducere, prin raporturi ierarhice, ce se deruleaza in mod firesc cu subordonatii si seful sau direct. Aceasta componenta este preponderenta, insa cu cat organizatia se afla intr-o faza mai avansat de evolutie spre stadiul de firma bazata pe cunostinte, cu atat tinde sa se diminueze ponderea componentei verticale a activitatii "T" managerilor.

Un obiectiv major al "T" managerilor il constituie multiplicarea inovatiilor in cadrul organizatiei. Trebuie avute in vedere procesele de stimulare a creativitatii (pentru a avea cat mai multe cunostinte noi) si procesele de implementare a creativitatii (pentru asigurarea utilizarii noilor cunostinte produse in cadrul firmei sau din afara ei in produse si servicii performante).

"T" managerii sunt indispensabili pentru realizarea managementului bazat pe cunostinte in firmele mari, unde ei au un rol decisiv in mobilizarea si utilizarea cunostintelor tacite ale lucratorilor bazati pe cunostinte pentru rezolvarea de probleme complexe, mai ales a celor de natura inovationala.

Modalitatile de actiune a "T" managerilor sunt unele specifice, de actiune pe orizontala organizatiei, prin care se creeaza, folosind cunostintele, valoarea adaugata pentru companie. Acestea sunt:

- Actionarea pentru transferul celor mai bune practici in cadrul organizatiei, indiferent de natura lor

- Cresterea calitatii deciziilor pe baza consultarii si sfaturilor primite de la managerii aflati in posturi ierarhice similare

- Folosirea experientei specialistilor din alte compartimente in realizarea unor obiective mai importante din propriul compartiment

- Generarea de oportunitati de afaceri si valorificarea lor prin contributia "incrucisata" a specialistilor din diversele compartimente ale organizatiei.

La realizarea, functionarea si dezvoltarea firmei bazate pe cunostinte o contributie majora o are managementul resurselor umane. Exista multiple si intense conexiuni intre managementul resurselor umane si managementul bazat pe cunostinte, una dintre acestea si cea mai importanta, de altfel fiind impactul major al culturii organizatiei - asupra careia managementul resurselor umane are o influenta majora - asupra cristalizarii, functionarii si performantelor firmei. Fara o cultura organizationala deschisa spre nou, inovativa, flexibila, caracterizata prin pretuirea cunostintelor si utilizarea lor intensa, nu poate exista un autentic management al cunostintelor. De aceea, remodelarea culturii firmei prin conceperea si practicarea unui anumit management al resurselor umane este premergatoare si esentiala construirii firmei si managementului bazat pe cunostinte.

Bineinteles ca au fost conturate si avantajele si dezavantajele managementului bazat pe cunostinte. Astfel ca, avantajele acestui management sunt:

Valorificarea pe un plan superior a potentialului resurselor umane ale organizatiei, in general, si a celor mai buni specialisti, posesori de cunostinte cheie, in special;

Demasificarea productiei, intreprinderilor, in sensul eliminarii necesitatii de a concentra cantitati mari de resurse fizice si umane intr-o organizatie, pentru a putea genera performante economice. Prin aceasta se reduc substantial investitiile necesare infiintarii unei firme si necesarul de capital curent pentru functionarea sa;

Obtinerea de produse si servicii ce inmagazineaza cantitati relativ mici de resurse materiale, incorporand in schimb multa valoare adaugata. Acestea iau frecvent forma produselor cunostinte, a produselor simbolice

Cresterea capacitatii firmelor de a invata si a-si valorifica eficient inovatiile pe pietele interne si internationale;

Dezavantajele managementului bazat pe cunostinte sunt:

Cresterea dependentei existentei firmei de persoanele care poseda cunostinte specializate esentiale pentru functionarea si dezvoltarea sa;

Dificultatea pastrarii in organizatie a salariatilor care poseda cunostinte puternic generatoare de valoare adaugata;

Costurile directe si indirecte mari ale salariatilor care poseda cunostinte specializate esentiale pentru organizatie.

In incheiere putem afirma ca managementul bazat pe cunostinte reprezinta managementul viitorului, pe care va trebui sa-l posede organizatiile, in special din ramurile de varf, pentru a fi competitive in mediul economic tot mai intens internationalizat si hiperconcurential.

Bibliografie

O. Nicolescu, I. Plumb, M. Pricop, I. Vasilache, I. Verboncu

"Abordari moderne in managementul si economia organizatiei", Editura

Economica 2003, Volumul 1 "Managementul general al organizatiei", Vol.4

"Eficienta economica si performanta manageriala a organizatiei"

Samuel C. Certo, Traducere de Cosmin Crisan

"Management modern", Editura Teora 2002

Th. Clarke, Christina Rollo:

"Capitalising Knowledge: Corporate Knowledge Management Investmens" in

Creativity and Innovation Management, nr. 3, 2001

N. Ferguson

"Market research - A Perfect Mariage", in Knowledge Management,

Septembrie 1998

T. Hensen, B. Von Otinger

"Introduction T. Shaped Managers, Knowledge Management's Next generations",

In Harvard Buisness Review, nr. 2, 2001

F. Keong, R. Willett, K. Yap

"Building a Knowledge - Based Buisness School", in Creativity and Innovation

Management, nr. 3, 2001