Managementul scolii, o realitate istorica si o problema contemporana

Managementul scolii, o realitate istorica si o problema   contemporana

Desi problemele specifice de conducere n-au ocupat intotdeauna acelasi loc si nu s-au bucurat de acelasi interes din partea teoreticienilor ca in zilele noastre, ele nu au lipsit din preucuparilor marilor ganditori ai pedagogiei.

Vasile V.Popescu mentioneaza ca  instoria pedagogiei consemneaza, in mod firesc, problemele de educatie, de scoala si de gandire pedagogica, inclusiv de conducere a procesului de instructie apatinand epocilor premergatoare lui Comenius. 

Treptat conducerea invatamantului a devenit o disciplina distincta a stiintelor educatiei, avand un domeniu propriu de investigare, functii, principii, metode si tehnici specifice.

Se vorbeste astazi, tot mai insistent, de o revolutie in domeniul educatiei.

Sistemele educatiei din majortitatea tarilor lumii sunt supuse unor critici severe, reprosindu-li-se imobilismul si rezistenta la schimbari, incapacitatea de a face fata problemelor complexe si grave cu care se confrunta omul contemporan.

Nici sistemul de invatament romanesc nu a fost scutit de critici.

Este timpul sa se puna mai mult temei pe concluziile cercetarilor stiintifice, de la noi si din alte tari, sa se realizeze studii de diagnoza si prognoza, pe baza carora organisme autorizate sa propuna variante de solutii factorilor de decizie.

Acestia vor putea adopta solutiile cele mai avantajoase in functie de miojloacele materiale si finaciare disponibile fara de care riscam sa ne cantonam in sfera discutiilor sterile, pentru ca o reforma costa multi bani.

Se poate vorbi de o reforma in domeniul finalitatilor, al structurilor si continuturilor, al formelor si metodelor de instruire, fara un porogram de constructii scolare si de dotari cu mobilier si mijloace moderne de invatamant ? Credem ca nu.Desigur, reforma nu se reduce la baza materiala a invatamantului,dar ea nu poate fi ignorata, daca vrem sa facem un lucru serios.Solutia ? Sa cumpanim bine, colerand obiectivele propuse cu resursele existente si apoi sa decidem asupra unei variante de reforma.

Si mai este ceva. Cadrele didactice si opinia publica sa fie sensibilizate, spre a se reduce rezistenta la schimbari si a se asigura cooperarea acestora la aplicarea masurilor adoptate. Rezistenta lor la solutiile vehiculate pana acum se datoreaza sentimentului ca se vrea o demolare a ceea ce a fost si s-a dovedit bun in invatamantul romanesc, ori cei mai multi dintre educatori considera ca este necesara o anumita continuitate a procesului instructiv-educativ, pentru ca  invatamantul nu este imobil nelocuit care poate fi demolat, reconstruit sau amenajat dupa voie, ci o constructie populata de copii, tineri si adulti de o generatie de elevi si studenti care nu poate fi sacrificata oricat de nobile ar fi idealurile invocate.