Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

Metoda victorie-victorie (castig-castig)

management



+ Font mai mare | - Font mai mic



Metoda victorie-victorie (castig-castig)

Problema este rezolvata reciproc avantajos de catre preopinentii insisi. Negocierile se bazeaza pe respect reciproc. Solutia ii satisface integral pe ambii parteneri.



Etape[1]

Formularea problemei

Identificarea partilor implicate (direct sau indirect)

Cunoasterea nevoilor reale / de baza / din spatele celor declarate, afisate. (Este utila intocmirea "Hartii conflictului", cuprinzand nevoile si temerile pentru fiecare parte implicata).

Gasirea punctelor de intilnire a nevoilor.

Generarea de solutii posibile (prin metode de stimulare a productiei de idei, de genul brainstorming-ului).

Cooperarea, transformarea adversarului in partener pentru alegerea unei solutii acceptate de ambiele parti ca permanenta.

Sa parcurgem cele 7 etape, folosind doua exemple: Sticla de lapte si Portocala.

EXEMPLUL Sticla de lapte[2]. Iata cum se desfasoara un conflict intre doi protagonisti care nu au auzitde metoda victorie-victorie:

Pe masa, in bucatarie, este o sticla cu lapte, pe care si-o disputa cei doi fratiori:

Baietelul (tragand sticla spre sine): Da-mi sticla!

Fetita (facand acelasi lucru) Da-mi sticla!

Intervine mama: "Nu va mai certati atata, beti-va fiecare cestile cu lapte si mergeti la culcare ca e tarziu."

EXEMPLUL "Portocala"[3].

Tot pe masa, dar in alta bucatarie (Ce sa facem daca asa s-a intamplat sa fie cele mai cunoscute exemple comunicate in literatura!), este o portocala, una singura. Cele doua surori o vor fiecare, dupa acelasi model ca mai sus.

In ambele exemple de mai sus problema este aceea a insuficientei resurselor, mai precis faptul ca doua persoane vor acelasi lucru: sticla de lapte /portocala. Conflictul este ireconciliabil, nimeni nu poate obtine tot ce vrea. Cea mai buna solutie care va trece prin cap este, aproape sigur, una de compromis: surorile, de exemplu, vor taia portocala in doua si fiecare ia cate o jumatate. Dar compromisul acesta, ca orice compromis, nu satisface integral interesele surorilor, pentru ca fiecare voia pentru sine portocala intreaga.

Partile implicate aici (in general pot fi persoane sau grupuri) sunt, evident: fratele versus sora; sora mare versus sora mica. Dar in cazul 1 (Sticla de lapte), mai exista o parte implicata: mama. Prin urmare, cand identificam partile implicate in conflict va trebui sa avem in vedere pe toati cei care ar putea avea un rol sau interes, influenta in conflictul in cauza: daca este vorba de un conflict intre un profesor si un elev, partile implicate vor fi cei doi, dar si parintii plus directorul scolii.

Urmeaza etapa de cunoastere a nevoilor reale / de baza / din spatele celor declarate, afisate. Ceea ce solicita fiecare individ intr-un conflict nu este nevoia lui reala, ci nevoia afisata, sau exprimata, pe care unii o numesc interes. Si aceasta se intampla de obicei nu neaparat dintr-un motiv deliberat de inducere in eroare a partenerului, ci pentru ca insusi solicitantul isi percepe nevoia la modul respectiv (l-am putea ironiza ca nu stie ce vrea). De fapt, el stie ce vrea (aici portocala sau sticla de lapte), dar nu nu stie "de ce vrea ceea ce vrea": nu si-a identificat nevoia reala, pentru ca nu si-a propus aceast lucru.

Exemplul 1: Care este nevoia reala a fetitei care striga ca vrea (nevoie afisata) sticla de lapte? Daca mama ar fi intrebat-o "De ce vrei tu sticla de lapte?", fetita ar fi raspuns ca vrea sa o umple cu apa si sa o puna in rucsac pentru drumetia cu clasa de elevi de a doua zi (iata si nevoia reala), iar baietelul ca voia sa toarne putin lapte in farfurioara unei pisici de prin preajma, careia incepuse sa-i poarte de grija.

Exemplul 2: Sora mare ar fi putut intreba: "Tu de ce vrei portocala?", " Ca sa o fac citronada", ar fi raspuns cea mica. Deci nevoia surorii mici era "de a bea citronada", iar a celei mari "de a-si aromatiza o prajitura pe care o prepara".

La cunoasterea nevoii reale se ajunge foarte simplu prin gasirea raspunsului la intrebarea "De ce vreau /vrei ceea ce vreau /vrei?". Uneori din acest punct rezolvarea este simpla, ca in cazul sticlei de lapte. Dar alteori este nevoie de o solutie mai gandita, mai ingenioasa, creativa. Pentru aceasta vom repeta intrebarea "De ce?", ajungand treptat la sfere din ce in ce mai largi ale nevoii de baza, extensiune care permite din ce in ce mai multe posibilitati de satisfacere a nevoii reale (observati ca deja nu ne mai intereseaza nevoia afisata, ci acum vorbim de satisfacerea nevoii de baza sau reale).

Exemplul 2. "De ce vrei sa bei citronada?", "Pentru ca mi-e sete si nu vreau apa, ci ceva mai bun /dulce". Aici nevoia de baza a devenit alta: ceva bun, care sa nu fie apa: un efort de imaginatie (eventual sustinut prin metode de stimulare a imaginatiei productive de tipul brainstormingului) le-ar duce pe cele doua surori la o diversitate de idei pentru solutionarea problemei, formulate in acesti termeni de aceasta data. De exemplu, o citronada cu lamaie, sau bani pentru a cumpara de la chioscul din colt o sticla de bautura racoritoare, sau extragerea siropului dintr-o dulceata si diluarea cu apa.

Sora mare ar putea si ea sa se intrebe de ce vrea sa-si aromatizeze prajitura. "Ca sa fie placuta si sa aiba un miros imbietor". Deci nevoia ei de baza este aceea de a face o prajitura frumos mirositoare. Imaginatia ce va spune, numai a portocala poate mirosi o prajitura? Ce putea ea sa adauge in prajitura pentru a-si satisface aceasta nevoie de baza? Sa puna coaja de lamaie, esenta de portocale, alte esente, fructe etc.

Utilizarea gresita a intrebarii "de ce?"

Conflict intre profesoara de fizica, care obisnuieste sa ironizeze si sa umileasca elevii si un elev de clasa a VIII-a, Bogdan, care a dezvoltat o atitudine de fronda si de respingere atat a profesoarei, cat si a obiectului predat de aceasta. Consilierul recomanda utilizarea intrebarii de ce, dar intr-un moment nepotrivit al conflictului, abuziv si fara valorificarea informatiei dobandite.

Bogdan, de ce nu inveti la fizica asa cum trebuie?

Pentru ca nu am suficient timp.

Dar de ce nu ai timp?

Pentru ca invat la celelalte obiect.

Dar de ce nu-ti gestionezi timpul mai bine?

Pentru ca, stiti, nu prea imi place fizica.

Dar de ce?

Nu prea o inteleg.

De ce nu esti mai atent? De ce nu esti cuminte la ora, ca sa poti prinde din clasa? De ce te comporti asa?

Identificarea nevoii reale, la primul palier sau la unul din urmatoarele, ne aduce foarte aproape de solutia conflictului. Prin aceasta, rezolvand nevoia reala, am satisfacut implicit si nevoia declarata, si mai ales in proportie de 100%, uneori poate chiar in conditii mai bune decat cele asteptate.

Cand problema este mai complexa, putem este utila intocmirea "Hartii conflictului", care este de fapt un tabel cuprinzand nevoile si temerile pentru fiecare parte implicata (pentru a nu repeta aici ceea ceam prezentat la capitolul "Procesul rezolvarii conflictului", vezi exemplul de acolo).

Cine identifica nevoia de baza, cine intreaba "De ce?". Fie partile, de comun acord (in caz de negociere, de exemplu), fie doar una din parti (de exemplu sora mai mare), fie o terta parte, care poate fi intermediarul (mediatorul), in cazul sticlei de lapte - mama.

Exercitiu: Aratati cum ar fi aratat raspunsurile la conflictul Portocala, din punctul de vedere al surioarei mici?

Urmeaza gasirea punctelor de intalnire a nevoilor (vezi capitolul "Procesul rezolvarii conflictelor"): nevoi si temeri comune, care pot constitui un teren de plecare pentru idei de solutionare, dar si temeri comune (de exemplu, intr-un conflict cu vecinul care nu te lasa sa dormi cu petrecerile sale nocturne, temerile tale ar putea fi identice cu ale lui: "sa nu ajungeti la proces" (desi din ratiuni diferite: pentru a nu cheltui timp -tu, pentru a nu plati pagube - el), sau nevoile ar putea fi identice: sa aveti relatii bune cu vecinii.

Din acest moment, dupa cum am vazut deja mai sus, intervin eforturile creative, de identificare a cat mai multor idei posibile, din care ulterior vom alege si pune in practica una sau mai multe solutii. Evident, aceasta nu va semana cu asteptarea initiala a preopinentilor, dar le va satisface integral nevoile care i-au impins in conflict si uneori chiar mai bine decat prevazusera.

EXERCITIU:

Diadele aleg si rezolva cite un conflict curent, prin joc de rol.

Perechi de voluntari prezinta in fata grupei aceste jocuri de rol.

Dupa fiecare joc de rol se discuta frontal care au fost pozitiile formulate si care au fost nevoile reale.

EXERCITIU: la conflictul de mai jos ilustrati cele 4 moduri de reactie spontana si apoi aplicati metoda victorie-Victorie. Apoi verificati-va cu variantele propuse mai jos.

Una din colegele mele de camera se hotarise sa locuiasca timp de o luna cu prietenul ei la noi in camera. Baiatul fuma in camera, intra incaltat, facea noaptea galagie, aducea alti prieteni cu el, deci incalca toate principiile respectate de noi pina atunci.

Abandon: Dupa citeva zile, s-a iscat o cearta aprinsa intre noi. Colega a inceput sa-mi reproseze ca sunt egoista, proasta, ca nu o inteleg deloc si nu stiu ce inseamna viata de camin. Intrucit tensiunea discutiei crestea, am tacut si m-am retras jignita. Citeva zile am locuit si dormit in alta camera.

Reprimare: Am incercat sa.mi stapinesc sentimentele negative, ma faceam ca nu vad si nu aud nimic, ma comportam normal, ca si cum nu ar fi nici o problema. Uneori reuseam sa nu mai bag in seama neplacerile, iar toate acestea de dragul linistii.

Victorie-infringere: Dupa citeva zile mi-am iesit din fire si am facut o scena teribila. Mi-am asociat si colega cealalta. Baiatul a fost nevoit sa plece.

Compromis: Ambele am ajuns la concluzia ca nu merita ca un baiat sa ne strice prietenia care dura de 3 ani, asa ca convenit ca el sa nu mai fumeze in camera, iar eu sa accept sa doarma in camera noastra timp de o saptamina.

Victorie-victorie: Suntem convinse ca doar impreuna putem rezolva problema.

Nevoile mele

Nevoile ei

Respectarea intimitatii

Liniste

Curatenie si aer neviciat de fumul de tigara.

Petrecerea timpului impreuna cu prietenul ei

Sa fie inteleasa si acceptata

Solutie: Doua saptamini sa le petreaca impreuna cu prietenul ei in camera noastra, cu conditia ca ei sa respecte regulile camerei, iar doua saptamini sa locuiasca in camera lui.

Exemplu

Sotul, excesiv de gelos, este hotarit sa divorteze intrucit crede ca sotia are de fapt acesta intentie, avind pe altcineva. Cum s-ar putea rezolva conflictul prin cele 5 moduri propuse de Helena Cornelius si Shoshana Faire?

EXERCITII:

Notati conflictele saptaminii.

Alegeti un conflict si rezolvati-l prin victorie-victorie.

Tratati acelasi conflict si prin alte moduri de raspuns la conflict.



Vezi si paragraful 2.3. "Modelul Cornelius & Faire. Rezolvarea prin intocmirea hartii conflictului", din capitolul "Procesul rezolvarii conflictului".

*** Conflictele si comunicarea, Editura ARC, 1998, p. 158.

Helena Cornelius & Shoshana Faire, Stiinta rezolvarii conflictelor, p. 31-34.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4879
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved